§ bumbãchii/bumbãchie (bum-bã-chí-i) sf bumbãchii (bum-bã-chíĭ) – (unã cu bumbãcãrii)

§ mbumbac (mbum-bácŭ) vb I mbumbãcai (mbum-bã-cáĭ), mbumbãcam (mbum-bã-cámŭ), mbumbãcatã (mbum-bã-cá-tã), mbumbãcari/mbumbãcare (mbum-bã-cá-ri) – bag bumbac pi unã aranã; bag bumbac tu-astarea-a unui stranj
{ro: vătui}
{fr: mettre du coton}
{en: wad, line/stuff with wadding}
ex: nu lu mbumbãcã ghini giuplu

§ mbumbãcat (mbum-bã-cátŭ) adg mbumbãcatã (mbum-bã-cá-tã), mbumbãcats (mbum-bã-cátsĭ), mbumbãca-ti/mbumbãcate (mbum-bã-cá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã bumbac pi-aranã; tsi ari astari cu bumbac
{ro: vătuit}
{fr: (à) qui (on) a mis du coton}
{en: wadded, lined/stuffed with wadding}
ex: nu putui s-portu fustani mbumbãcatã

§ mbumbãcari/mbumbãcare (mbum-bã-cá-ri) sf mbumbãcãri (mbum-bã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mbumbacã
{ro: acţiunea de a vătui; vătuire}
{fr: action de mettre du coton}
{en: action of wadding, of lining/stuffing with wadding}

(expr:
1: (ljau pri cariva; ved) cu bunlu; cu bunlu lj-mãc caplu = caftu cu zboarã buni tra s-lu-aduc pi calea-atsea buna, s-facã tsi voi mini, s-lu-arãd, icã s-lu fac pri cariva s-aducheascã un lucru;
2: nu-i di bun (cã nu yini) = ari pãtsãtã tsiva (di nu yini);
3: ãlj fac un bun = lu-agiut)
{ro: bine}
{fr: bien}
{en: good}
ex: bun (ghineatsã) s-ai; di shideari, bun va s-veadã; vedz cu bunlu (mutrea cu zboarã buni), bre crishtine!; ãl lo cu bunlu; s-lj-u da cu bunlu muljari, cã di nu, bunlu nu va lj-aflã; cu bunlu-lj mãts caplu-a-alãntui
(expr: cu zboarã buni lu-aduts pi calea tsi ti-arãseashti, lu-arãdz); tini tsi-nj lu featsish aestu bun (aestã ghineatsã); omlu-aestu tsi nu yini, nu va s-lji hibã bun
(expr: ari pãtsãtã tsiva di nu vinji); nu lj-u bunã a featãljei (pati tsiva feata, ari tsiva); di bun vãr nu fudzi; cu bunlu-lj mãts caplu-alãntui
(expr: pots s-fats tsi vrei cu el, pots s-ts-agiundzi scupolu)

§ bun3 (búnŭ) sn bunuri (bú-nurĭ) – un lucru tsi fatsi parti dit avearea-a unui om; un lucru bun; periusii
{ro: bun, avere}
{fr: bien, avoir, fortune}
{en: asset, goods, fortune}
ex: ãlj lo tuti bunurli (tutã periusia, avearea)

§ bun4 (búnŭ) sm pl(?) – lãngoari (gãrnuts scos) di njits
{ro: bubă}
{fr: ?}
{en: ?}
ex: bunlu s-ts-u da! s-ti-agudeascã bunlu! (sã scots gãrnuslu)

§ bunac (bu-nácŭ) adg bunacã (bu-ná-cã), bunats (bu-nátsĭ), bunatsi/bunatse (bu-ná-tsi) – (unã cu bun)
ex: o, bunaca (buna)-a noastrã hljinã!

§ bunã-teatsã (bu-nã-teá-tsã) sf bunãtets (bu-nã-tétsĭ) – harea tsi u ari omlu tsi easti bun, tsi easti njilãos; lucrul bun tsi-l fatsi cariva; agiutorlu dat a unui om tsi ari ananghi; un lucru tsi easti arisit, bun; bunãtati, buneatsã, ghineatsã, ghinãteatsã, bunatsã, sivapi
{ro: buneţe, bunătate, binefacere}
{fr: bonté, bienfait}
{en: goodness, kindness, benefit}
ex: fã bunãtets (ghinets) la tutã lumea; sh-io va-ts fac vãrã bunãteatsã, cari s-u-aducã oara; vidzu cã Yeani nu-ari mardzini tu bunãteatsã

§ bunãtati/bunãtate (bu-nã-tá-ti) sf bunãtãts (bu-nã-tắtsĭ) – (unã cu bunãteatsã)

§ buneatsã (bu-neá-tsã) sf bunets (bu-nétsĭ) – (unã cu bunã-teatsã)
ex: s-meascã picurarlji cu bunets (lucri buni, bunãtãts) din hoarã; zburashti cu buneatsã (cu bunãteatsã, cu inima bunã); adusi multi bunets (bunãtãts, lucruri buni); sh-nãs va-lj facã vãrã buneatsã (bun); fã-nj unã buneatsã shi mprumutã-nj dauã liri; am vidzutã di la nãs multi bunets; buneatsa tsi u fats, totna s-u tats

§ bunatsã1 (bu-ná-tsã) sf fãrã pl – (unã cu bunãteatsã)

§ bunatsã2 (bu-ná-tsã) sf fãrã pl – chiro mushat cu soari (ma multu di earnã)
{ro: timp plăcut}
{fr: beau temps (surtout l’hiver)}
{en: good, pleasant weather (mainly during the winter)}
ex: nu avea vimtu eara mash bunatsã (chiro mushat)

§ bunshor (bun-shĭórŭ) adg bunshoarã (bun-shĭŭá-rã), bunshori (bun-shĭórĭ), bunshoari/bunsoare (bun-shĭŭá-ri) – easti bun ahãt cãt lipseashti; agiundzi cãt bun easti
{ro: bunicel}
{fr: assez bon}
{en: sufficiently good}
ex: yinlu easti bunshor; avea piculj bunshor

§ bunuescu (bu-nu-ĭés-cu) vb IV bunuii (bu-nu-íĭ), bunueam (bu-nu-ĭámŭ), bunuitã (bu-nu-í-tã), bunuiri/bunuire (bu-nu-í-ri) –
1: lj-fac un bun a unui;
2: fac un semnu i dzãc un zbor di vreari (sãnãtati, urari, tinjii, ambãreatsã, etc.) cãndu mi dispartu icã mi aflu cu cariva; ghinuescu, cãlimirsescu, hiritisescu, hiritsescu, prishin-descu
{ro: face bine; saluta}
{fr: faire du bien; saluer}
{en: do good; greet, salute}

§ bunuit (bu-nu-ítŭ) adg bunuitã (bu-nu-í-tã), bunuits (bu-nu-ítsĭ), bunuiti/bunuite (bu-nu-í-ti) –
1: tsi-lj s-ari faptã un bun;
2: tsi-lj s-ari dzãsã un zbor (i-lj s-ari faptã un semnu) cãndu s-dispãrtsã i s-adunã cu cariva, tra sã-lj s-aspunã vreari (tinjii, etc.); (atsel) cu cari omlu sh-ari alãxitã zboarã di sãnãtati; ghinuit, cãlimirsit, hiritisit, hiritsit, prishindit
{ro: căruia i s-a făcut un bine; salutat}
{fr: à qui on a fait un bien; salué}
{en: done good; greeted, saluted}

§ bunuiri/bunuire (bu-nu-í-ri) sf bunuiri (bu-nu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bunueashti lumea; fãtseari bun; ghinuiri, cãlimirsiri, hiritisiri, hiritsiri, prishindiri
{ro: acţiunea de a saluta; salutare}
{fr: action de saluer, de se souhaiter réciproquement une bonne santé; salutation}
{en: action of greeting, of saluting}

§ mbun (mbúnŭ) (mi) vb I mbunai (mbu-náĭ), mbunam (mbu-námŭ), mbunatã (mbu-ná-tã), mbuna-ri/mbunare (mbu-ná-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-adar cariva s-hibã ma bun, s-isihãseascã, s-agãrshascã cripãrli tsi ari icã inatea tsi nj-u poartã; l-ljertu sh-mi fac oaspi diznou cu cariva cu cari mi-aveam ncãceatã ninti; mbunedz, ambun, ambunedz, azbun, arãzbun, puitescu, puituescu, apuituescu, dizver
{ro: (se) îmbuna, (se) împăca}
{fr: apaiser, (se) réconcilier}
{en: appease, soothe; make up, reconcile}
ex: vã nvets io cum s-adrats, tra s-vã mbunats (s-v-aduchits, s-vã fãtsets bunj un cu-alantu), s-nu-lj parã arãu a vãrnui; mutri s-u mbunã (s-u arãzbunã); cama njica, s-li mbunã mãrli surãri, gri; s-nã mbunãm cu nãs (s-nã ljirtãm, s-nã fãtsem oaspits diznou, s-nã dizvirãm cu nãs); mizia lu mbunã (lu-apuitui) di plãngu

§ mbunedz (mbu-nédzŭ) (mi) vb I mbunai (mbu-náĭ), mbunam (mbu-námŭ), mbunatã (mbu-ná-tã), mbunari/mbunare (mbu-ná-ri) – (unã cu mbun)
ex: stats, lã dzãsi ficiorlu, cã vã mbunedz mini; mbu-neadzã-l (mbunã-l, fã-l si s-aducheascã ma ghini, s-isihãseascã) cu un mer; tora trã preasinj s-ljirtarã fratslji shi si mbunarã

§ mbunat (mbu-nátŭ) adg mbunatã (mbu-ná-tã), mbunats (mbu-nátsĭ), mbunati/mbunate (mbu-ná-ti) – tsi easti faptu si s-aducheascã ma ghini, ma bun, dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i faptili tsi-lj si featsirã; tsi s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; ambunat, azbunat, arãzbunat, puitit, puituit, apuituit, dizvirat
{ro: îmbunat, împăcat}
{fr: apaisé, réconcilié}
{en: appeased, soothed; reconciled}
ex: ficiorlu lã u mpãrtsã, cum prindea shi tuts armasirã mbunats

§ mbunari/mbunare (mbu-ná-ri) sf mbunãri (mbu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mbuneadzã; ambunari, azbunari, arãzbunari, puitiri, puituiri, apuituiri, dizvirari, bãrishi
{ro: acţiunea de a (se) îmbuna, de a (se) împăca; îmbunare, împăcare}
{fr: action d’apaiser, de (se) réconcilier; reconciliation}
{en: action of appeasing, of soothing; of making up, of reconciling; reconciliation}

§ nimbunat (nim-bu-nátŭ) adg nimbunatã (nim-bu-ná-tã), nimbunats (nim-bu-nátsĭ), nimbunati/nimbunate (nim-bu-ná-ti) – tsi nu easti mbunat; tsi nu easti faptu si s-aducheascã ma ghini, ma bun dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i faptili tsi-lj si featsirã; tsi nu s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti
{ro: neîmpăcat}
{fr: qui n’est pas apaisé; qui n’est pas réconcilié; irréconciliable, implacable}
{en: who is not appeased; who is not reconciled; unreconciled}
ex: arãi shi nimbunats

§ nimbunari/nimbunare (nim-bu-ná-ri) sf nimbunãri (nim-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu si mbuneadzã
{ro: acţiunea de a nu (se) îmbuna, de a nu (se) împăca; neîmpăcare}
{fr: action de ne pas apaiser, de ne pas (se) réconcilier}
{en: action of not appeasing, of not soothing; of not making up, of not reconciling}

§ ambun (am-búnŭ) (mi) vb I ambunai (am-bu-náĭ), ambunam (am-bu-námŭ), ambunatã (am-bu-ná-tã), ambunari/ambunare (am-bu-ná-ri) – (unã cu mbun)

§ ambunedz (am-bu-nédzŭ) (mi) vb I ambunai (am-bu-náĭ), ambunam (am-bu-námŭ), ambunatã (am-bu-ná-tã), ambuna-ri/ambunare (am-bu-ná-ri) – (unã cu mbun)

§ ambunat (am-bu-nátŭ) adg ambunatã (am-bu-ná-tã), ambunats (am-bu-nátsĭ), ambunati/ambunate (am-bu-ná-ti) – (unã cu mbunat)

§ ambunari/ambunare (am-bu-ná-ri) sf ambunãri (am-bu-nắrĭ) – (unã cu mbunari)

§ bunãoarã (bu-nã-ŭá-rã) adv – ca unã paradigmã; tsi sh-u-adutsi cu lucrul di cari zburãm
{ro: de exemplu}
{fr: par exemple}
{en: for instance}

§ azbun (az-búnŭ) (mi) vb I azbunai (az-bu-náĭ), azbunam (az-bu-námŭ), azbunatã (az-bu-ná-tã), azbunari/azbunare (az-bu-ná-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-ambunedz, l-fac s-agãrshascã cripãrli tsi li ari; u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.), multi ori cu zboarã dultsi di vreari i bãsheri, shi-l fac s-isihãseascã; mbun, mbunedz, ambun, ambunedz, arãzbun; diznjerdu, zdrudescu, hãrsescu
{ro: linişti, îmbuna, mângâia}
{fr: apaiser, consoler, caresser}
{en: appease, comfort, caress}
ex: Rahila nu vrea sã s-azbunã (diznjardã); va lu-azbunãm (va lu mbunãm, isihãsim)

§ azbunat (az-bu-nátŭ) adg azbunatã (az-bu-ná-tã), azbunats (az-bu-nátsĭ), azbunati/azbunate (az-bu-ná-ti) – tsi easti diznjirdat sh-isihãsit cu mãna i zboarãli dzãsi; mbunat, ambunat, arãzbunat; diznjirdat, zdrudit, hãrsit
{ro: liniştit, mângâiat}
{fr: apaisé, consolé, caressé}
{en: appeased, comforted, caressed}

§ azbunari/azbunare (az-bu-ná-ri) sf azbunãri (az-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mbunat i hãidipsit; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-hãidipseashti cariva; mbunari, ambunari, arãzbunari; diznjirdari, diznjirdãciuni, diznjerdu, zdrudiri, hãrsiri; cãnachi, hadyi
{ro: acţiunea de a linişti, de a mângâia; liniştire, mângâiere}
{fr: action d’apaiser, de consoler, de caresser; caresse, consolation}
{en: action of appeasing, of comforting, of caressing; caress, consolation}

{ro: acţiunea de a dezmier-da; dezmierdare}
{fr: action de cajoler, de caresser, de dorloter}
{en: action of caressing, of fondling, of pampering}
ex: tu diznjirdãri (hãidipsiri) s-ti-afundu

§ nidiznjirdat (ni-diz-njir-dátŭ) adg nidiznjirdatã (ni-diz-njir-dá-tã), nidiznjirdats (ni-diz-njir-dátsĭ), nidiznjirdati/nidiznjirdate (ni-diz-njir-dá-ti) – tsi nu easti hãidipsit cu mãna i zboarãli dzãsi; nicãnãchipsit, nihãidipsit, nizdrudit, nihãrsit, etc.
{ro: nedezmierdat}
{fr: qui n’est pas cajolé (caressé, dorloté)}
{en: who is not caressed (fondled, pampered)}

§ nidiznjirdari/nidiznjirdare (ni-diz-njir-dá-ri) sf nidiznjirdãri (ni-diz-njir-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-diznjardã tsiva i cariva; nipushputirea cu mãna; nicãnãchipsiri, nihãidipsiri, nipushputiri, nizdrudiri, nihãrsiri
{ro: acţiunea de a nu dezmierda}
{fr: action de ne pas cajoler, de ne pas caresser, de ne pas dorlo-ter}
{en: action of not caressing, of not fondling, of not pampe-ring}

§ diznjirdãciuni (diz-njir-dã-cĭú-ni) sf diznjirdãciunj (diz-njir-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu diznjerdu1)
ex: diznjirdãciunjli a mã-sai lu-adusirã s-nu-ascultã ni di mã-sa ni di tatã-su

§ diznjirdos (diz-njir-dósŭ) adg diznjirdoasã (diz-njir-dŭá-sã), diznjirdosh (diz-njir-dóshĭ), diznjirdoasi/diznjirdoase (diz-njir-dŭá-si) – (om, zbor, etc.) tsi diznjardã; diznjirdãtor
{ro: dezmierdător}
{fr: qui caresse, caressant}
{en: caressing}
ex: tsi-sh tsãn curatã limba ca diznjirdos cuibair; shi-nj dzãsi-anarga: tsi lai zbor!, ca soarili cal-du, diznjirdos

§ diznjirdãtor (diz-njir-dã-tórŭ) adg diznjirdãtoa-ri/diznjirdãtoare (diz-njir-dã-tŭá-ri), diznjirdãtori (diz-njir-dã-tórĭ), diznjirdãtoari/diznjirdãtoare (diz-njir-dã-tŭá-ri) – (unã cu diznjirdos)

§ hadyearcu (hadh-yĭár-cu) adg hadyearcã (hadh-yĭár-cã), hadyeartsi (hadh-yĭár-tsi), hadyeartsi/hadyeartse (hadh-yĭár-tsi) – (unã cu hãidipsit)

§ hãshdipsit (hãsh-dhip-sítŭ) adg hãshdipsitã (hãsh-dhip-sí-tã), hãshdipsits (hãsh-dhip-sítsĭ), hãshdipsiti/hãshdipsite (hãsh-dhip-sí-ti) – (unã cu hãidipsit)

{ro: bucuros, vesel}
{fr: gai, joyeux}
{en: joyous, gay, merry}
ex: s-ti duts hãrios (cu harauã tu inimã); u vidzui hãrioasã (mplinã di harauã); vinji moasha hãrioasã shi lj-aspuni tsi curã; eara hãrioasã ca dzua-atsea alba; un aush cu barba albã, hãrios shi cu arãslu pri budzã; lucru hãrios, cã lj-u putu a sharpilui dushman

§ hãros1 (hã-rósŭ) adg hãroasã (hã-rŭá-sã), hãrosh (hã-róshĭ), hãroasi/hãroase (hã-rŭá-si) – (unã cu hãrios)
ex: hãros (hãrsit, hãrios), di tihea tsi lu-aflã

§ hãros2 (hã-rósŭ) adv – cu harauã, di harauã
{ro: vesel}
{fr: gaiment, allégrement}
{en: cheerfully}
ex: bat hãros (cu harauã, ca di harauã) cãmbãnjli

§ hara (ha-rá) adv invar – (di-aradã tu zburãrea “hara di...”) tsi hãrios (calotih) poati s-hibã cariva di...; tsi harauã poati s-aibã cariva trã...; caloi, calotih
{ro: ferice de}
{fr: joie, aise}
{en: how happy, delighted is someone for...}
ex: mea, hara di (tsi hãrioasã, calotihã easti) mã-sa tsi sh-lu-ari!

§ hãrsescu (hãr-sés-cu) (mi) vb IV hãrsii (hãr-síĭ), hãrseam (hãr-seámŭ), hãrsitã (hãr-sí-tã), hãrsiri/hãrsire (hãr-sí-ri) –
1: aduchescu (fac pri altu s-aducheascã, s-tragã) unã mari harauã; hãrisescu, hãrãsescu, mbucur, bucur, gudescu;
2: u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (bãrbat i muljari, om i pravdã, njic i mari, etc.) multi ori cu zboarã di vreari i bãsheri; lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); hãrisescu, hãrãsescu, diznjerdu, cãnãchipsescu, gãlinisescu, hãidipsescu, pushputescu, zdrudescu;
(expr: nu-nj ti hãrsea, hãrsite, nu-nj ti nvirina, nvirinate = zbor tsi dzãtsi cã haraua shi nvirinarea s-alãxescu di la unã dzuã la-alantã)
{ro: bucura; dezmierda}
{fr: (se ré)jouir; (se) féliciter; cajoler, caresser, dorloter}
{en: rejoice; caress, fondle, pamper}
ex: ashi s-ts-u hãrseshti bana; multu mi hãrsescu (mi lja haraua) cãndu ti ved; nu ti hãrsea (nu-aduchea harauã), hãrsitlu (hãidipsitlu) a meu; va-nj dai un njel, s-nji hãrsescu sh-io fumealja dzãlili di Pashti; nu-avea cari s-hãrseascã; nu-avea zboari s-lu hãrseascã shi s-lu-alavdã; l-hãrsii (diznjirdai) njiclu; noi dzãtseam cãndu s-ti videm, s-ti hãrsim sh-tini, nivinjitã, vrei shi s-fudz?

§ hãrsit (hãr-sítŭ) adg hãrsitã (hãr-sí-tã), hãrsits (hãr-sítsĭ), hãrsiti/hãrsite (hãr-sí-ti) –
1: tsi easti faptu s-aducheascã (tsi aducheashti) unã mari harauã; hãrisit, hãrãsit, mbucurat, bucurat, gudit; hãrios, hãros, hãrãcop, yios;
2: tsi easti hãidipsit cu mãna i cu zboarãli dzãsi; diznjirdat, cãnãchipsit, cãnãchearcu, gãlinisit, hãidipsit, had-yearcu, pushputit, zdrudit, hãrãsit, hãrisit
{ro: bucuros; dezmierdat}
{fr: (ré)joui, enchanté; cajolé, caressé, dorloté}
{en: joyous, delighted; caressed, fondled, pampered}
ex: hãrsitlu (hãidipsitlu) a meu; una-i tut jilitã, alantã i hãrsitã; s-nã-l pitreacã nãpoi, sã ncljidem ocljilj hãrsits; Dumnidzã nu lj-alãsã cu inima hãrsitã

§ hãrsiri/hãrsire (hãr-sí-ri) sf hãrsiri (hãr-sírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti unã mari harauã; hãrisiri, hãrãsiri, mbucurari, bucurari, gudiri;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu s-diznjardã tsiva i cariva; pushputirea cu mãna shi zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-diznjardã i easti hãrsit cariva; diznjirdari, cãnãchipsiri, gãlinisiri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi
{ro: acţiunea de a (se) bucura; de a dezmierda; bucurare, dezmierdare, bucurie}
{fr: action de (se ré)jouir; de cajoler, de caresser, de dorloter; caresse}
{en: action of rejoicing; of caressing, of fondling, of pampering; caress}

§ nihãrsit (ni-hãr-sítŭ) adg nihãrsitã (ni-hãr-sí-tã), nihãrsits (ni-hãr-sítsĭ), nihãrsiti/nihãrsite (ni-hãr-sí-ti) – tsi nu easti hãrsit; tsi easti fãrã harauã; tsi nu easti faptu s-aducheascã (tsi nu-aducheashti) unã mari harauã; tsi nu easti hãidipsit cu mãna i cu zboarãli dzãsi; nihãrisit, nihãrãsit, nihãrios, nihãros, nihãrãcop, niyios; nidiznjirdat, nicãnãchipsit, nipushputit, nizdrudit
{ro: care nu e bucuros; nedezmierdat}
{fr: non (ré)joui, qui n’est pas caressé}
{en: not joyous, not caressed}
ex: altu plãngu sh-altã njilã mãrata sh-nihãrsita amirãroanji; bãneadzã nihãrsitã mãrata

§ nihãrsiri/nihãrsire (ni-hãr-sí-ri) sf nihãrsiri (ni-hãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu (s-)hãrseashti; nihãrisiri, nihãrãsiri, nidiznjirdari, nicãnãchipsiri, nigãlinisiri, nihãidipsiri, nipushputiri, nizdrudiri
{ro: acţiunea de a nu (se) bucura; de a nu dezmierda}
{fr: action de ne pas (se ré)jouir; de ne pas cajoler}
{en: action of not rejoicing; of not caressing}

§ hãrisescu (hã-ri-sés-cu) (mi) vb IV hãrisii (hã-ri-síĭ), hãriseam (hã-ri-seámŭ), hãrisitã (hã-ri-sí-tã), hãrisiri/hãrisire (hã-ri-sí-ri) – (unã cu hãrsescu)
ex: hãrisea-ti tora, doamne; nj-hãrisi feata cu-unã fustani tsi-lj pitricu di Bucureshti; multu nã hãrisim cã eshti ghini; cãndu ãl vidzu, cã yini, s-hãrisi pri multu; vrea s-u-aibã ningã nãs, sã sh-u hãriseascã

§ hãrisit (hã-ri-sítŭ) adg hãrisitã (hã-ri-sí-tã), hãrisits (hã-ri-sítsĭ), hãrisiti/hãrisite (hã-ri-sí-ti) – (unã cu hãrsit)
ex: eara hãrisitã di doara tsi-lj si featsi

§ hãrisiri/hãrisire (hã-ri-sí-ri) sf hãrisiri (hã-ri-sírĭ) – (unã cu hãrsiri)
ex: hãrisirea nu-lj fu trã ghini

§ hãrãsescu (hã-rã-sés-cu) (mi) vb IV hãrãsii (hã-rã-síĭ), hãrãseam (hã-rã-seámŭ), hãrãsitã (hã-rã-sí-tã), hãrãsi-ri/hãrãsire (hã-rã-sí-ri) – (unã cu hãrsescu)
ex: nu shtea cum sã-l hãrãseascã (s-lu hãidipseascã); dada, mash cu mini s-hãrãsea (s-hãrsea, s-bucura)

§ hãrãsit (hã-rã-sítŭ) adg hãrãsitã (hã-rã-sí-tã), hãrãsits (hã-rã-sítsĭ), hãrãsiti/hãrãsite (hã-rã-sí-ti) – (unã cu hãrsit)

§ hãrãsiri/hãrãsire (hã-rã-sí-ri) sf hãrãsiri (hã-rã-sírĭ) – (unã cu hãrsiri)