|
|
hãidipsescu
hãidipsescu (hãĭ-dhip-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu hadyi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hadyiadilj2
adilj2 (a-díljĭŭ) vb I adiljai (a-di-ljĭáĭ), adiljam (a-di-ljĭámŭ), adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljari/adiljare (a-di-ljĭá-ri) – diznjerdu, hãidipsescu, zdrudescu, hãrsescu
{ro: mângâia}
{fr: caresser}
{en: caress}
ex: cu ficiorlji cuvinta sh-lj-adilja (sh-lji diznjirda)
§ adiljat2 (a-di-ljĭátŭ) adg adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljats (a-di-ljĭátsĭ), adiljati/adiljate (a-di-ljĭá-ti) – diznjirdat, hãidipsit, zdrudit, hãrsit
{ro: mângâiat}
{fr: caressé}
{en: caressed}
§ adiljari2/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu diznjardã; diznjirdari, hãidipsiri, zdrudiri, hãrsiri
{ro: acţiunea de a mângâia; mângâiere}
{fr: action de caresser}
{en: action of caressing}
§ adiljari4/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – cãnachi, diznjirdari, diznjerdu, diznjirdãciuni, hadyi, hãidipsiri, zdrudiri, hãrsiri
{ro: mângâiere}
{fr: caresse}
{en: caress}
ex: ti ncurunã cu njilã shi cu adiljari (diznjirdari)
§ adiljos (a-di-ljĭósŭ) adg adiljoasã (a-di-ljĭŭá-sã), adiljosh (a-di-ljĭóshĭ), adiljoasi/adiljoase (a-di-ljĭŭá-si) – tsi easti dultsi sh-cu multi simtsãminti di vreari; tsi-l curmã lishor njila cãndu veadi tsiva; dolj, dultsi, diznjirdãtor, hãidipsitor, cãnãchipsitor, zdruditor, njilãos
{ro: duios}
{fr: tendre, doux, sensible, miséricordieux}
{en: tender, sweet, sensitive}
ex: u mutrea adiljos (dultsi, cu vreari) sh-cu mari dor; ahãt adiljoasã (dultsi) eara daileana; featili-s adiljoasi (hãidipsitoari); mutrita adiljoasã (diznjirdãtoari) ali lunã; atsel mult adiljos (njilãos) shi vrut cãtrã noi; Dumnidzale, vãrtos adiljoase (mult-njilãoase)
cãnachi/cãnache
cãnachi/cãnache (cã-ná-chi) sf cãnãchi (cã-nắchĭ) – pushputirea cu mãna, zboarãli dzãsi shi faptili cu cari s-diznjardã i easti hãrsit cariva; cãnãchipsiri, diznjerdu, diznjirdari, diznjirdãciuni, hadyi; gãlinisiri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri
{ro: alintare}
{fr: caresse, cajolerie}
{en: caress}
ex: lumi bãnatã tu cãnãchi (hãdyi, cãnãchipsiri)
§ cãnãchipsescu (cã-nã-chip-sés-cu) (mi) vb IV cãnãchipsii (cã-nã-chip-síĭ), cãnãchipseam (cã-nã-chip-seámŭ), cãnãchipsitã (cã-nã-chip-sí-tã), cãnãchipsi-ri/cãnãchipsire (cã-nã-chip-sí-ri) – lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.) multi ori cu zboarã di vreari i bãsheri; diznjerdu, gãlinisescu, gugilescu, hãidipsescu, pushputescu, zdrudescu, hãrãsescu, hãrisescu, hãrsescu
{ro: alinta}
{fr: cajoler, caresser, dorloter}
{en: caress, fondle, pamper}
§ cãnãchipsit (cã-nã-chip-sítŭ) adg cãnãchipsitã (cã-nã-chip-sí-tã), cãnãchipsits (cã-nã-chip-sítsĭ), cãnãchipsiti/cãnãchipsite (cã-nã-chip-sí-ti) – tsi easti hãidipsit cu mãna i cu zboarãli dzãsi; cãnãchearcu, diznjirdat, gãlinisit, gugilit, hãidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hãrãsit, hãrisit, hãrsit
{ro: alintat}
{fr: cajolé, caressé, dorloté}
{en: caressed, fondled, pampered}
§ cãnãchipsiri/cãnãchipsire (cã-nã-chip-sí-ri) sf cãnãchipsiri (cã-nã-chip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãnãchipseashti tsiva i cariva; pushputirea cu mãna; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-diznjardã i easti hãrsit cariva; diznjirdari, gãlinisiri, gugiliri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; diznjerdu, cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi
{ro: acţiunea de a dezmierda; dezmierdare}
{fr: action de cajoler, de caresser, de dorloter}
{en: action of caressing, of fondling, of pampering}
§ cãnãchearcu (cã-nã-chĭár-cu) adg cãnãchearcã (cã-nã-chĭár-cã), cãnãcheartsi (cã-nã-chĭár-tsi), cãnãcheartsi/cãnãcheartse (cã-nã-chĭár-tsi) – (unã cu cãnãchipsit)
cuculescu
cuculescu (cu-cu-lés-cu) (mi) vb IV cuculii (cu-cu-líĭ), cuculeam (cu-cu-leámŭ), cuculitã (cu-cu-lí-tã), cuculiri/cuculire (cu-cu-lí-ri) – mi-adun (mi fac) stog ca un guzmolj (gljem); nguzmuljedz, nstog (fig: cuculescu = hãidipsescu, diznjerdu multu)
{ro: (se) cocoloşi, (se) mototoli, (se) ghemui}
{fr: (se) pelotonner, mettre en tapon, froisser en boule; friper}
{en: make something into a ball; curl up (into a ball)}
ex: nu-l cuculea (nu-l fã guzmolj; icã fig: nu-l hãidip-sea); l-cuculeam (fig: l-hãidipseam multu) cãndu eara njic, tr-atsea tora l-chishi moashili truoarã; tsi-l cuculeshti (lu nveshti guzmolj) tu-ahãti stranji?
§ cuculit (cu-cu-lítŭ) adg cuculitã (cu-cu-lí-tã), cuculits (cu-cu-lítsĭ), cuculiti/cuculite (cu-cu-lí-ti) – tsi easti adunat stog ca un guzmolj; nguzmuljat, nstugat
{ro: cocoloşit, mototolit, ghemuit}
{fr: pelotonné, mis en tapon, froissé en boule; fripé}
{en: made into a ball; curled up (into a ball)}
ex: treili moashi shidea cuculiti (fapti stog, guzmolj) pi shidzut; pri tsi shidets ashi cuculiti? (adunati stog?); stã cuculit (adunat gljem) piningã vatrã
§ cuculiri/cuculire (cu-cu-lí-ri) sf cuculiri (cu-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cuculeashti; nguzmuljari, nstugari
{ro: acţiunea de a (se) cocoloşi, de a (se) mototoli, de a (se) ghemui; cocoloşire, mototolire, ghemuire}
{fr: action de (se) pelotonner, de mettre en tapon, de froisser en boule; de friper}
{en: action of making something into a ball; of curling up (into a ball)}
diznjerdu1
diznjerdu1 (diz-njĭér-du) sn diznjerduri (diz-njĭér-durĭ) – pushpu-tirea cu mãna shi zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-hãidipseashti i easti hãrsit cariva; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi; cãnãchipsiri, diznjirdari, gãlinisiri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri
{ro: dezmierdare}
{fr: caresse, cajolerie}
{en: caress}
ex: eu earam diznjerdul (diznjirdãciunea, cãnichea) a tutulor; numã trã diznjerdu (diznjirdari, hãidipsiri)
§ diznjerdu2 (diz-njĭér-du) (mi) vb I diznjirdai (diz-njir-dáĭ), diznjirdam (diz-njir-dámŭ), diznjirdatã (diz-njir-dá-tã), diznjirdari/diznjirdare (diz-njir-dá-ri) – u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.) multi ori cu zboarã di vreari i bãsheri; lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); cãnãchipsescu, gãlinisescu, gugilescu, hãidipsescu, pushputescu, zdrudescu, hãrãsescu, hãrisescu, hãrsescu
{ro: dezmierda}
{fr: cajoler, caresser, dorloter}
{en: caress, fondle, pamper}
ex: multu tsã diznjerdi (hãidipseshti) ficiorlu; mi diznjirda aushlu cã mi vrea multu; diznjardã natlu ca s-nu plãngã; ãlj diznjirdã (hãidipsi, zdrudi) percea; puljlji diznjardã mushiteatsa
§ diznjirdat (diz-njir-dátŭ) adg diznjirdatã (diz-njir-dá-tã), diznjirdats (diz-njir-dátsĭ), diznjirdati/diznjirdate (diz-njir-dá-ti) – tsi easti hãidipsit cu mãna i zboarãli dzãsi; cã-nãchipsit, cãnãchearcu, gãlinisit, gugilit, hãidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hãrãsit, hãrisit, hãrsit
{ro: dezmierdat}
{fr: cajolé, caressé, dorloté}
{en: caressed, fondled, pampered}
ex: ficiorlu diznjirdat, armãni ninvitsat; ficiorlu-ts easti multu diznjirdat; cu diznjirdat imnatic
§ diznjirdari/diznjirdare (diz-njir-dá-ri) sf diznjirdãri (diz-njir-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-diznjardã tsiva i cariva; pushputirea cu mãna; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-diznjardã i easti hãrsit cariva; cãnãchipsiri, gãlinisiri, gugiliri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi
gãlinisescu
gãlinisescu (gã-li-ni-sés-cu) (mi) vb IV gãlinisii (gã-li-ni-síĭ), gãliniseam (gã-li-ni-seámŭ), gãlinisitã (gã-li-ni-sí-tã), gãlinisi-ri/gãlinisire (gã-li-ni-sí-ri) – lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); u min mãna, pusputescu lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.) multi ori cu zboarã di vreari i bãsheri; gugilescu, cãnãchipsescu, diznjerdu, hãidipsescu, pushputescu, zdrudescu, hãrãsescu, hãrisescu, hãrsescu
{ro: răsfăţa}
{fr: câliner, se dorloter}
{en: caress, fondle, pamper, spoil}
§ gãlinisit (gã-li-ni-sítŭ) adg gãlinisitã (gã-li-ni-sí-tã), gãlinisits (gã-li-ni-sítsĭ), gãlinisi-ti/gãlinisite (gã-li-ni-sí-ti) – tsi easti diznjirdat cu mãna i zboarãli dzãsi; gugilit, diznjirdat, cãnãchipsit, cãnãchearcu, hãidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hãrãsit, hãrisit, hãrsit
{ro: răsfăţat}
{fr: câliné, dorloté}
{en: caressed, fondled, pampered, spoiled}
§ gãlinisiri/gãlinisire (gã-li-ni-sí-ri) sf gãlinisiri (gã-li-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-gãliniseashti tsiva i cariva; pushputirea cu mãna; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-gãliniseashti i easti hãrsit cariva; gugiliri, cãnãchipsiri, hãidipsiri, diznjirdari, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi
{ro: acţiunea de a răsfăţa}
{fr: action de câliner, de se dorloter}
{en: action of caressing, of fondling, of pampering, of spoiling}
gugilescu
gugilescu (gu-gi-lés-cu) vb IV gugilii (gu-gi-líĭ), gugileam (gu-gi-leámŭ), gugilitã (gu-gi-lí-tã), gugiliri/gugilire (gu-gi-lí-ri) – lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); u min mãna (pusputescu) lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.) multi ori cu zboarã di vreari i bãsheri; gãlinisescu, cãnãchipsescu, diznjerdu, hãidipsescu, pushputescu, zdrudescu, hãrãsescu, hãrisescu, hãrsescu
{ro: mângâia}
{fr: câliner, se dorloter}
{en: caress, fondle}
ex: ãlj da di nã parti, ãlj da di-alantã, u gugileashti, pãnã-lj shutsã mintea
§ gugilit (gu-gi-lítŭ) adg gugilitã (gu-gi-lí-tã), gugilits (gu-gi-lítsĭ), gugiliti/gugilite (gu-gi-lí-ti) – tsi easti diznjirdat cu mãna i zboarãli dzãsi; gãlinisit, diznjirdat, cãnãchipsit, cãnãchearcu, hãidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hãrãsit, hãrisit, hãrsit
{ro: mângâiat}
{fr: câliné, dorloté}
{en: caressed, fondled}
§ gugiliri/gugilire (gu-gi-lí-ri) sf gugiliri (gu-gi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-gugileashti tsiva i cariva; pushputirea cu mãna; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-gãliniseashti i easti hãrsit cariva; gãlinisiri, cãnãchipsiri, hãidipsiri, diznjirdari, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi
{ro: acţiunea de a mângâia; mângâiere}
{fr: action de câliner, de se dorloter}
{en: action of caressing, of fondling}
hadyi/hadye
hadyi/hadye (hádh-yi) sf hãdyi (hắdh-yi) – pushputirea cu mãna shi zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-diznjardã i easti hãrsit cariva; cãnachi, diznjerdu, diznjirdari, diznjirdãciuni, cãnãchipsiri, gãlinisiri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri
{ro: alintare, mângâiere, dezmierdare}
{fr: caresse, dorloterie}
{en: caress}
§ hãidipsescu (hãĭ-dhip-sés-cu) (mi) vb IV – lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.) multi ori cu zboarã dultsi di vreari i bãsheri; cãnãchipsescu, diznjerdu, gãlinisescu, gugilescu, pushputescu, zdrudescu, hãrãsescu, hãrisescu, hãrsescu
{ro: răsfăţa, dezmierda }
{fr: caresser, choyer, câliner, dorloter}
{en: caress, fondle, pamper, spoil}
ex: vimtu di searã-l hãidipsea (l-diznjirda)
§ hãidipsit (hãĭ-dhip-sítŭ) adg hãidipsitã (hãĭ-dhip-sí-tã), hãidipsits (hãĭ-dhip-sítsĭ), hãidipsiti/hãidipsite (hãĭ-dhip-sí-ti) – tsi easti diznjirdat cu mãna i zboarãli dzãsi; diznjirdat, cãnãchip-sit, cãnãchearcu, gãlinisit, gugilit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hãrãsit, hãrisit, hãrsit
{ro: răsfăţat, dezmierdat}
{fr: choyé, caressé, câliné, dorloté}
{en: caressed, fondled, pampered, spoiled}
§ hãidipsiri/hãidipsire (hãĭ-dhip-sí-ri) sf hãidipsiri (hãĭ-dhip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-hãidipseashti tsiva i cariva; pushputirea cu mãna; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-hãidipseashti i easti hãrsit cariva; cãnãchipsiri, cãnachi, gãlinisiri, gugiliri, diznjirdari, diznjirdãciuni, diznjerdu, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; hadyi
{ro: acţiunea de a răsfăţa, de a dezmierda; răsfăţare, dezmierdare}
{fr: action de caresser, de choyer, de câliner, de dorloter; caresse, cajolerie}
{en: action of caressing, of fondling, of pampering, of spoiling; caress}
§ hadyearcu (hadh-yĭár-cu) adg hadyearcã (hadh-yĭár-cã), hadyeartsi (hadh-yĭár-tsi), hadyeartsi/hadyeartse (hadh-yĭár-tsi) – (unã cu hãidipsit)
hãidhipsescu
hãidhipsescu (hãĭ-dhip-sés-cu) (mi) vb IV hãidhipsii (hãĭ-dhip-síĭ), hãidhipseam (hãĭ-dhip-seámŭ), hãidhipsitã (hãĭ-dhip-sí-tã), hãidhipsiri/hãidhipsire (hãĭ-dhip-sí-ri) – unã cu hãidipsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãidipsescuharauã
harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz
§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta
§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}
ex: hãrioasã! sh-la harei (numtã) s-yinim!
§ hãrios (hã-ri-ósŭ) adg hãrioasã (hã-ri-ŭá-sã), hãriosh (hã-ri-óshĭ), hãrioasi/hãrioase (hã-ri-ŭá-si) – tsi easti mplin di harauã; tsi aspuni multã harauã; hãros, hãrãcop, hãrsit, yios
palmã
palmã (pál-mã) sf pãlnji (pắl-nji) shi palmi/palme (pál-mi) – partea di nuntru a mãniljei, di la clidhusea (nodlu, ncljiitura) cu bratslu pãnã la mithca-a deadzitilor; (fig:
1: unã palmã = lundzimi di-unã palmã; expr:
2: unã palmã (di om) = (om) njic, shcurtu;
3: palmã nu mi bat di-aoa = nu mi min dip di-aoa;
4: shcurtedz cu-unã palmã = lj-talj caplu, l-vatãm;
5: (alagã) cu limba scoasã nã palmã = (alagã) multu-agonja; avurseashti multu (di-alãgari);
6: crescu nã palmã (di harauã) = mi hãrsescu multu;
7: ca di pri palmã = multu curat;
8: ca n palmã = multu ghini, multu lishor;
9: l-crescu (l-tsãn) ca pri pãlnji (ca n palmã) = l-crescu (l-tsãn) ghini, cu multã vreari, l-mutrescu ghini, lj-am multu-angãtan, sh-nu-ari ananghi di tsiva, cã-lj dau tuti tsi-lj caftã inima;
10: bat (nj-frãngu) pãlnjili (trã cariva) = aspun cã mi-arãseashti multu atseali tsi fatsi (tsi dzãtsi, cum cãntã, etc.);
11: lj-dau pãlnjili = lu-agunescu, lj-bag zori s-fugã, lj-dau nã clutsatã, l-suryiunipsescu di-aoa;
12: cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri palmã; cãndu-nj scoati limba peri)
{ro: palmă}
{fr: paume (de la main)}
{en: palm (of hand)}
ex: mi usturã palmili di fricari; easti largã di trei palmi (fig: cãt trei pãlnji); palmã (dip, nitsiunã palmã) nu s-bãtea di pri loc; Palmã-Om
(expr: numa dit pãrmit a unui om tsi easti multu shcurtu, cãt unã palmã) shi Barbã-Cot; unã palmã sh-un fãltac
(expr: multu shcurtu); palmili ma sh-li frãndzi; striga shi-sh bãtea palmili; va-lj tsãnã pri palmi
(expr: va-lj mutreascã ghini, va lã poartã multu-angãtan); l-tsãn ca pri pãlnji
(expr: l-mutrescu ghini, lj-fac tuti mirãchili, l-hãidipsescu); lj-arni cãljurli ca di pri palmã
(expr: multu curati); si-lj dãm pãlnjili di-aoa
(expr: s-lu-agunim di-aoa); l-criscui tu (pri) pãlnji
(expr: l-criscui ghini, avui multu-angãtan di el; lj-ded tut tsi-avea ananghi); cãndu vidzu tsi s-featsi, nã palmã criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: azboairã multu-agonja); va ti shcurtedz cu-unã palmã
(expr: va tsã talj caplu, va ti vatãm)
§ mpalmu (mpál-mu) vb I mpãlmai (mpãl-máĭ), mpãlmam (mpãl-mámŭ), mpãlmatã (mpãl-má-tã), mpãlmari/mpãlmare (mpãl-má-ri) – misur cu palma; agudescu cu palma; dau unã pliscutã
hãidipsescu
RO:a răsfăţa, a mângâia
EN:to spoil, to caress
FR:caresser, cajoler
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015