|
|
ayru-gâscâ
RO:gâscă sălbatică … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:29800>2014-05-14 22:31:01.158632 »
gãscã
gãscã (gắs-cã) sf gãshti/gãshte (gắsh-ti) – pulj di casã (ma mari di gãljinã i paphi, cu gusha lungã, cu peanili sivi pi pãltãri shi albi pi pãnticã, tsi easti criscutã trã carni, oauã shi peanili cu cari s-fac cãpitãnji); hinã, patã, patcã;
(expr:
1: (easti, ari) cap di gãscã = nu-ari tsiva n cap, lu-ari caplu gol, easti glar, lishor di minti;
2: (bun, easti, etc.) trã pãshteari gãshti = nu easti bun trã tsiva dip, easti bun mash trã pãshteari gãshti)
{ro: gâscă}
{fr: oie}
{en: goose}
ex: fridzits gãsca (hina) cama nyii; turmi ntredz di gãshti (hini); agru-gãshti (hini) trec ãn dzãri; tricu nã gãscã mascurã (gusac); muljerli cãndu s-adunã suntu ca gãshtili, tsiva nu s-lja di ureclji; jileashti gãsca, cheardi unã mulari
§ gãscu (gắs-cu) sm gãshtsã(?) (gắsh-tsã) – mascurlu-ali gãscã; gusac
{ro: gâscan}
{fr: jars}
{en: gander}
ex: un gãscu bãtu areapitli shi strigã
§ gusac (gu-sácŭ) sm gusats (gu-sátsĭ) – (unã cu gãscu)
ex: bãgã nelu tu mãcari shi-l deadi di-l mãcã gusaclu vrut di amirãlu; disicarã gusaclu sh-aflarã nelu
§ gãgãredz (gã-gã-rédzŭ) vb I gãgãridzai (gã-gã-ri-dzáĭ), gãgãridzam (gã-gã-ri-dzámŭ), gãgãridzatã (gã-gã-ri-dzá-tã), gãgãridzari/gãgãridzare (gã-gã-ri-dzá-ri) – scot unã boatsi ca-atsea scoasã di gãshti
{ro: gâgâi}
{fr: cacarder, pousser des cris (en parlant de l’oie)}
{en: gaggle}
ex: turmi ntredz di gãshti gãgãridza tu ubor
§ gãgãridzat (gã-gã-ri-dzátŭ) adg gãgãridzatã (gã-gã-ri-dzá-tã), gãgãridzats (gã-gã-ri-dzátsĭ), gãgãridzati/gãgãridzate (gã-gã-ri-dzá-ti) – tsi ari scoasã unã boatsi (ca-atsea faptã) di gãscã
{ro: gâgâit}
{fr: cacardé, qui a poussé des cris (en parlant de l’oie)}
{en: gaggled}
astup
astup (as-tupŭ) (mi) vb I astupai (as-tu-páĭ), astupam (as-tu-pámŭ), astupatã (as-tu-pá-tã), astupari/astupare (as-tu-pá-ri) – bag un lucru pristi (tu) unã guvã dishcljisã tra s-nu poatã s-treacã tsiva prit nãsã; acoapir unã dishcljidzãturã tra s-nu s-veadã (tra s-nu treacã tsiva); bag un dop tu-unã gurã di botsã; umplu cu lucri un sulinar di nu poati s-treacã tsiva prit el; ncljid, acoapir, etc.; (fig:
1: mi-astup; nj-u-astup = (i) mi ndop cu mãcari; (ii) nj-u ncljid gura, nu voi sã zburãscu; (iii) mãc tsiva tsi va mi facã s-nu pot s-es nafoarã, tsi va-nj da capsi; (iv) mi-acoapir; sã ncljidi, s-acoapirã tserlu cu niori; (v) mi cher, ascapit dupã unã dzeanã; expr:
2: astup multi guvi; am multi guvi tr-astupari = fac multi lucri tsi vrea fãtseari; am multi lucri tsi lipseashti s-li fac;
3: nj-astup urecljili = nu voi s-avdu tsiva di-atseali tsi-nj si spun)
{ro: astupa}
{fr: boucher}
{en: plug}
ex: astupã (u ncljisi) guva cu tsiva; sh-astupã nãrli sh-nu adilje dip; astuparã (lu-acupirirã) putslu; s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou; astupã botsa (bagã-lj doplu); s-astupã sulinarlu di la casã; s-astupats chipurli-a caljlor (s-bãgats tsiva tu chipuri tra s-nu-asunã); vai astuchi (va ncljidz) gura-a lumiljei?; lu-astupa (fig: lu ndupa) mash cu zahari; nu lã ncãpea sãmarili di carnea tsi avea astupatã (fig: di cãt s-avea ndupatã, di cãti-avea mãcatã); lj-u-astupã (fig: si ndoapã, li ndeasã, mãcã multã), nu s-agioacã; lj-astupai ali gãscã misur (fig: lj-bãgai cu zorea misur prit grumadz); cu pãradzlj-aeshti astupai multi guvi
(expr: feci multi lucri tsi lipsea fãtseari); astupã-ti! (fig: acoapirã-ti!); dzã-lj si sh-astupã gura
(expr: s-tacã, si shi ncljidã gura); s-astupã (fig: s-chiru, ascãpitã) apoea dupã dzeanã
§ astupat (as-tu-pátŭ) adg astupatã (as-tu-pá-tã), astupats (as-tu-pátsĭ), astupati/astupate (as-tu-pá-ti) – tsi s-ari ncljisã tra s-nu-alasã tsiva s-treacã; tsi-lj s-ari bãgatã un dop; ncljis, acupirit
{ro: astupat}
{fr: bouché}
{en: plugged}
ex: ari nãrli astupati (umpluti cu mixi); c-avea mãcatã tsi nu lipsea, easti multu astupat (nu poati s-easã nafoarã, sã-sh facã apa-atsea groasã, si s-cacã); nu puteam s-ishim cã nã eara usha astupatã (ncljisã); tserlu easti astupat (acupirit, mplin di niori)
§ astupari/astupare (as-tu-pá-ri) sf astupãri (as-tu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astupã tsiva; ncljideari, acupiriri, etc.
bibã
bibã (bí-bã) sf bibi/bibe (bí-bi) – pulj di casã (feaminã, criscutã trã carni shi oauã), ma mari di gãljinã sh-ma njicã di gãscã; papã, paphi, papcã, patã, patcã, rosã
{ro: raţă}
{fr: cane, canard}
{en: duck}
ex: biba vãrnãoarã nu culceashti; bei apa ca nã bibã; ficiorlji suntu ca bibili, mãshcãtura shi apa
§ bib (bíbú) sm bighi(?) (bíghĭ) – mascurlu-a bibãljei; pataroc, patoc, patoclu
{ro: răţoi}
{fr: canard}
{en: drake}
§ agrubibã (a-gru-bí-bã) sf agrubibi/agrubibe (a-gru-bí-bi) – bibã, nicriscutã di om, tsi bãneadzã agrã pi cãmpu i tu pãduri
{ro: raţă sălbatică}
{fr: cane sauvage, canard sauvage}
{en: wild duck}
ex: vãtãmai unã agrubibã
gãgãredz
gãgãredz (gã-gã-rédzŭ) vb I – vedz tu gãscã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gãscãgãgãridzari/gãgãridzare
gãgãridzari/gãgãridzare (gã-gã-ri-dzá-ri) sf – vedz tu gãscã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gãscãgãgãridzat
gãgãridzat (gã-gã-ri-dzátŭ) adg – vedz tu gãscã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gãscãhinã
hinã (hí-nã) sf hini/hine (hí-ni) – pulj di casã ma mari di gãljinã (cu gusha lungã, cu peanili sivi pi pãltãri shi albi pi pãnticã, tsi easti criscut trã carni, oauã shi peanili cu cari s-fac cãpitãnji); gãscã, patã, patcã
{ro: gâscă}
{fr: oie}
{en: goose}
mamã3
mamã3 (má-mã) sf mami/mame (má-mi) – partea di nãinti a gãrgãlanlui tsi s-lãrdzeashti shi s-fatsi ca unã pungã (sh-tu cari sta cãtivãrãoarã mãcarea ninti ca s-treacã tu stumahi); mamcã, gushi, bãrghelã, bãrghelj;
(expr: alasã (bagã, fatsi) mamã = fatsi aveari, lj-njardzi lucrul ghini)
{ro: guşă}
{fr: goître, jabot}
{en: goitre, crop}
ex: aushlu-aestu ari mamã (mamcã, bãrghelã) mari; alãsã mamã (featsi bãrghelã, gushi); s-avea dusã s-lji discãntã di mamã, di hãrnit tsi easti bãgã mamã; ma featsi mamã; sh-umplu mama (sh-umplu gusha); gãsca ari mama (gusha) mplinã; aestu porcu ari cama marea mamã (gushi)
§ mamcã (mám-cã) sf mãmtsi (mắm-tsi) – (unã cu mamã3)
§ mãmos (mã-mósŭ) adg mãmoasã (mã-mŭá-sã), mãmosh (mã-móshĭ), mãmoasi/mãmoase (mã-mŭá-si) – tsi ari (tsi easti cu) mamã (gushi, bãrghelã)
{ro: guşat}
{fr: goîtreux}
{en: goitrous}
ex: tu-atsea hoarã, cu njic cu mari suntu mãmosh (cu mamã)
paphi/paphe
paphi/paphe (páp-hi) sf pãphi (pắp-hi) – pulj di casã ma mari di gãljinã sh-ma njicã di gãscã (tsi easti criscutã trã carni shi oauã); papã, papcã, patã, rosã, patcã, bibã
{ro: raţă}
{fr: cane, canard}
{en: duck}
§ papcã (páp-cã) sf pãpchi (pãp-chi) – (unã cu paphi)
ex: feata sh-ficiorlu s-featsirã pãpchi shi intrarã tu apa-atsea dultsi
§ papã1 (pá-pã) sf papi/pape (pa-pi) – (unã cu paphi)
§ patã1 (pá-tã) sf pati/pate (pa-ti) – (unã cu paphi)
§ patcã1 (pát-cã) sf patchi (pát-chi) – (unã cu patã1)
§ pataroc (pa-ta-rócŭ) sm patarots (pa-ta-rótsĭ) – mascurlu-a paphiljei; patoc, patoclu, bib
{ro: răţoi}
{fr: canard}
{en: drake}
ex: tãlje pataroclu; imnã ca un pataroc; s-nu lji scots ocljilj a pataroclui
§ patoc1 (pa-tocŭ) sm patoclji (pa-to-clji) – (unã cu pataroc)
§ patoclu1 (pa-toc-lu) sm patoclji (pa-to-clji) – (unã cu pataroc)