DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arombu1

arombu1 (a-róm-bu) sn aroambi/aroambe (a-rŭám-bi) – cumãts njits (di bumbac, lãnã, carti, acoalã, mãcari, etc.) adunati stog, fãrã aradã, sh-fapti ca unã topã njicã; gumolj, gumulj, guzmolj, top, topã, toc, ghilandru, surats
{ro: cocoloş}
{fr: pelotte, boullette}
{en: lump or ball of wool or string; wad of wool or cotton; pellet of paper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chelindu

chelindu (chĭé-lin-du) sn chelindi/chelinde (chĭé-lin-di) – forma (bicimea) tsi u-ari un lucru mari i njic tsi sh-u-adutsi cu (1) un talar ndreptu tsi li-ari dauãli fãts isea icã (2) unã topã; chelindru, ghelindu
{ro: cilindru, sferă}
{fr: cylindre, sphère}
{en: cylinder, sphere}

§ chelindru (chĭé-lin-dru) sn chelindri/chelindre (chĭé-lin-dri) – (unã cu chelindu)

§ ghelindu (ghĭé-lin-du) sn ghelindi/ghelinde (ghĭé-lin-di) – (unã cu chelindu)

§ chilindescu (chi-lin-dés-cu) (mi) vb IV chilindii (chi-lin-díĭ), chilindeam (chi-lin-deámŭ), chilinditã (chi-lin-dí-tã), chilindi-ri/chilindire (chi-lin-dí-ri) – tornu di-unã parti sh-di-alantã; min un lucru arucutindalui shi turnãndalui ca aroata; ghilindescu, arucutescu, arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu
{ro: rostogoli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}

§ chilindit (chi-lin-dítŭ) adg chilinditã (chi-lin-dí-tã), chilindits (chi-lin-dítsĭ), chilinditi/chilindite (chi-lin-dí-ti) – tsi s-ari turnatã di-unã parti sh-di-alantã; tsi s-ari minatã arucutinda-si shi turnãnda-si ca aroata; ghilindit, arucutit, arcutit, antãvãlit, andãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, anduchilit
{ro: rostogolit}
{fr: roulé}
{en: rolled, turned over and over}

§ chilindiri/chilindire (chi-lin-dí-ri) sf chilindiri (chi-lin-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-chilindeashti cariva; ghilindiri, arucutiri, arcutiri, antãvãliri, andãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, anduchiliri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli; rostogolire}
{fr: action de (faire) rouler}
{en: action of rolling, of turning over and over}

§ ghilindescu (ghi-lin-dés-cu) (mi) vb IV ghilindii (ghi-lin-díĭ), ghilindeam (ghi-lin-deámŭ), ghilinditã (ghi-lin-dí-tã), ghilindiri/ghilindire (ghi-lin-dí-ri) – (unã cu chilindescu)

§ ghilindit (ghi-lin-dítŭ) adg ghilinditã (ghi-lin-dí-tã), ghilindits (ghi-lin-dítsĭ), ghilinditi/ghilindite (ghi-lin-dí-ti) – (unã cu chilindit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuculescu

cuculescu (cu-cu-lés-cu) (mi) vb IV cuculii (cu-cu-líĭ), cuculeam (cu-cu-leámŭ), cuculitã (cu-cu-lí-tã), cuculiri/cuculire (cu-cu-lí-ri) – mi-adun (mi fac) stog ca un guzmolj (gljem); nguzmuljedz, nstog (fig: cuculescu = hãidipsescu, diznjerdu multu)
{ro: (se) cocoloşi, (se) mototoli, (se) ghemui}
{fr: (se) pelotonner, mettre en tapon, froisser en boule; friper}
{en: make something into a ball; curl up (into a ball)}
ex: nu-l cuculea (nu-l fã guzmolj; icã fig: nu-l hãidip-sea); l-cuculeam (fig: l-hãidipseam multu) cãndu eara njic, tr-atsea tora l-chishi moashili truoarã; tsi-l cuculeshti (lu nveshti guzmolj) tu-ahãti stranji?

§ cuculit (cu-cu-lítŭ) adg cuculitã (cu-cu-lí-tã), cuculits (cu-cu-lítsĭ), cuculiti/cuculite (cu-cu-lí-ti) – tsi easti adunat stog ca un guzmolj; nguzmuljat, nstugat
{ro: cocoloşit, mototolit, ghemuit}
{fr: pelotonné, mis en tapon, froissé en boule; fripé}
{en: made into a ball; curled up (into a ball)}
ex: treili moashi shidea cuculiti (fapti stog, guzmolj) pi shidzut; pri tsi shidets ashi cuculiti? (adunati stog?); stã cuculit (adunat gljem) piningã vatrã

§ cuculiri/cuculire (cu-cu-lí-ri) sf cuculiri (cu-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cuculeashti; nguzmuljari, nstugari
{ro: acţiunea de a (se) cocoloşi, de a (se) mototoli, de a (se) ghemui; cocoloşire, mototolire, ghemuire}
{fr: action de (se) pelotonner, de mettre en tapon, de froisser en boule; de friper}
{en: action of making something into a ball; of curling up (into a ball)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culac

culac (cu-lácŭ) sn culatsi/culatse (cu-lá-tsi) – unã soi di pãni faptã ca un nel, tsi s-mãcã icã s-fatsi doarã la oaspits shi soi, tu dzãli pisimi (numtsã, sãrbãtori, etc.); clurã, cãniscu, cuniscu, culãcush; (fig:
1: culac = (i) ca un culac, nel, diplã; (ii) loc tsi ari forma di nel; expr:
2: mi fac (mi-adar, mi-adun) culac = mi nguzmuledz ca un nel, ca un culac; mi-adar guzmolj; mi-adun stog; mi fac gljem; etc.)
{ro: colac, covrig}
{fr: pain spécial ayant la forme d’un anneau et qu’on mange ou qu’on offre à l’occasion de grands jours (fêtes, noces, etc.)}
{en: loaf of bread made in the form of a ring, that people eat or bring it as a present to friends or relatives, during holidays or special occasions (weddings, baptisms, etc.)}
ex: adar un culac trã ficiori shi un culac (cuniscu) trã numtã, cama bun; coatsi-nj dauã culatsi tu tãpsii i tu vatrã; lu-adunã n gepi culac
(expr: lu-adunã stog n gepi); fã-ti culac!
(expr: adunã-ti stog!); featsim culats (culãcush) trã culindi; acumpãrai un culac (clurã, colindu); tricurã cu culaclu (cuniscul) la numtã; s-featsi tu cohi culac
(expr: s-adunã stog ca un culac); cãndu ea culac s-adarã expr: s-adunã stog), ngljatsã inima-nj truoarã

§ culãcush (cu-lã-cúshĭŭ) sn culãcushi/culãcushe (cu-lã-cú-shi) – culac njic; culucush
{ro: colac mic, covrig}
{fr: petit “culac”}
{en: small “culac”}
ex: nipãrticã, nipãrticush, fã-ti culãcush

§ culucush (cu-lu-cúshĭŭ) sn culucushi/culucushe (cu-lu-cú-shi) – (unã cu culãcush)

§ cuniscu (cu-nís-cu) sn cuniscuri (cu-nís-curĭ) – culac adrat maxus tra si s-ducã la unã numtã, prota i andaua searã dupã ncurunari; culac adus la oaspits i soi la numtã, pãtedz, fudzirea tu xeani, etc. (multi ori deadun cu-un tãvã di pescu, di bãclãvã, i cu-unã botsã di yin); cãniscu
{ro: colac de nuntă}
{fr: don (anneau, galette, pain d’épices) de noce}
{en: “culac” brought as a wedding (baptism, etc.) present}
ex: va s-yinim cu cuniscu (culac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fricã

fricã (frí-cã) sf frits (frítsĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dea-lihea i minciunos); asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi chiutilichi;
(expr: frica da cicioari = frica-l fatsi omlu s-fugã unãshunã;
2: mi lja Ceashlu di fricã; adar guvojdi di fricã; li cher di fricã; mi-acatsã heavra (di fricã); nj-beau sãndzili di fricã; ngljets (di fricã); nji s-acatsã alatsili di cicioari di fricã; li gãnusescu di fricã; nj-easti fricã sh-di-aumbrã; umplu zmeanili di fricã; nj-intrã frica tu oasi; imnu cu frica n sin; nji s-adunã inima cãt un puric; nj-si mutã (scoalã) perlu di fricã; etc. = nj-easti multu fricã; lãhtãrsescu multu, nu pot s-mi min di fricã)
{ro: frică}
{fr: crainte, peur}
{en: fear}
ex: escu singurã shi nj-easti fricã; nãsã nu vru, cã lj-eara fricã; frica ndreadzi, frica-aspardzi; cilnicamea sh-u lo fricã (lãhtãrsi); ti-acãtsa hevrili di fricã
(expr: lãhtãrseai); frica-ts da cicioari; multi frits am traptã; u lo Ceashlu di fricã
(expr: lãhtãrsi); l-vidzui furlu shi ngljitsai di fricã
(expr: nu pot s-mi min, limnusii); sh-biurã sãndzili di fricã
(expr: lãhtãrsirã); atselj tsi lã-i fricã shi di-aumbrã-lã
(expr: tsi lã-i multã fricã); amirãlu li umplu zmeanili di fricã
(expr: s-aspãre multu); di-atumtsea lj-intrã frica tu oasi
(expr: s-aspari multu); lu-aurlã ficiorlu shi-lj bãgã frica tu oasi; adunats guzmolj di fricã un ningã alantu; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã

§ frixi/frixe (fríc-si) sf frixi (fríc-si) – frica mari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aspari; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: spaimă}
{fr: horreur, effroi}
{en: fright}

§ fricos (fri-cósŭ) adg, adv fricoasã (fri-cŭá-sã), fricosh (fri-cóshĭ), fricoasi/fricoase (fri-cŭá-si) – (om) tsi lj-easti fricã di nai ma njitsli lucri; (om) tsi s-aspari (tsi-lj si fatsi fricã multu) lishor; (lucru) tsi-l fatsi omlu s-lji hibã fricã, s-lu-acatsã lãhtara; tsi ts-adutsi fricã, ti lãhtãrseashti; chiuti, dzadila; lãhtãros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn