|
|
guzgunipsit
guzgunipsit (guz-gu-nip-sítŭ) adg – vedz tu guzgun
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: guzguncohi1/cohe
cohi1/cohe (có-hi) sf cohi (cóhĭ) shi cohiuri (có-hĭúrĭ) – loclu iu s-adunã trei mãrdzinj a unui lucru; loclu dit casã iu s-andãmu-sescu doauã stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andãmuseashti cu-unã altã sucachi; chioshi, chiuse, chiushe, angunã, angun, cornu;
(expr:
1: acats cohea = vinj sh-nu mata fug din casã;
2: tsãn cohea, shed ãn cohi = ncohi, tsãn (shed tu) loclu di tinjii din casã)
{ro: ungher, colţ}
{fr: angle, coin, encoignure}
{en: angle, corner}
ex: lja scamnul shi du-l ma nclo tu cohea-a udãlui; shidea shi ashtipta tu cohea di cali; stãtea adunat tu-unã cohi (tu-un cornu), sh-tsãnea adiljaticlu, cã nu cãrlidza dip; omlu-atsel dit cohi; lja metura sh-u bagã n cohi; lã acãtsã cohea
(expr: vinji sh-nu mata fudzi); shadi tu cohi
(expr: tu loclu di tinjii) ca un pap; cohea
(expr: loclu di tinjii) easti loclu-a aushlor; ursea tu cohi
(expr: tu loclu di tinjii); Miha cohea tut sh-u tsãni
(expr: sh-tsãni loclu a lui, un loc di tinjii); u loarã di shidzu n cohi (fig: tu loclu di tinjii)
§ cohi2 (cóhĭŭ) sn cohiuri (có-hĭúrĭ) – (unã cu cohi)
ex: caftã prit cohiuri
§ ncohi (ncóhĭŭ) (mi) vb I ncuheai (ncu-hĭáĭ), ncuheam (ncu-hĭámŭ), ncuheatã (ncu-hĭá-tã), ncuheari/ncuheare (ncu-hĭá-ri) – l-bag si sta n casã tu cohi, ningã vatrã (ma bunlu loc, cã aushanjlji di-aradã lã easti cama-arcoari); (fig: sta, l-bag n cohi = (i) (un aush) l-bag si sta tu loclu di tinjii (ca aush tsi easti!); (ii) (lucru) lu-ascundu)
{ro: sta la colţul vatrei}
{fr: mettre quelqu’un dans un coin (meilleure place de la chambre, prés d’un foyer)}
{en: put someone to seat in the corner (best place) of the room}
§ ncuheat (ncu-hĭátŭ) adg ncuheatã (ncu-hĭá-tã), ncuheats (ncu-hĭátsĭ), ncu-heati/ncuheate (ncu-hĭá-ti) – cari easti bãgat si sta tu cohi, ningã vatrã
{ro: pus să stea la colţul casei}
{fr: mis dans un coin (meilleure place de la chambre)}
{en: put to seat in the corner (best place) of the room}
§ ncuheari/ncuheare (ncu-hĭá-ri) sf ncuheri (ncu-hĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat tu cohi
gurnjescu
gurnjescu (gur-njĭés-cu) vb IV gurnjii (gur-njíĭ), gurnjam (gur-njĭámŭ), gurnjitã (gur-njí-tã), gurnjiri/gurnjire (gur-njí-ri) –
1: caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-unã parti sh-di-alantã, cu mintirea-a lor, etc.);
2: scot bots din gurã ashi cum li scoati porcul; gurnjedz, azgurnjescu, zgurnjescu, guzgunipsescu, gurledz, scãlsescu, arãm; gurnjedz, grunjedz
{ro: scotoci, scormoni; grohăi}
{fr: fouiller; grogner}
{en: rummage, search; grunt, growl}
ex: gurnja tu cutruyiomsi
§ gurnjit (gur-njítŭ) adg gurnjitã (gur-njí-tã), gurnjits (gur-njítsĭ), gurnjiti/gurnjite (gur-njí-ti) –
1: (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-aflã tsiva (sum lucrili tsi s-aflã tu-atsel loc, pristi eali, di-unã parti sh-di-alantã, etc.);
2: tsi ari scoasã bots ca porcul; azgurnjit, zgurnjit, guzgunipsit, gurlidzat, scãlsit, arãmat; gurnjat, grunjat
{ro: scotocit, scormonit; grohăit}
{fr: fouillé; grogné}
{en: rummaged, searched; grunted, growled}
§ gurnji-ri/gurnjire (gur-njí-ri) sf gurnjiri (gur-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gurnjashti; azgurnjiri, zgurnjiri, guzgunipsiri, gurlidzari, scãlsiri, arãmari; gurnjari, grunjari
{ro: acţiunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, scormonire}
{fr: action de fouiller; fouille}
{en: action of rummaging, of searching; of grunting, of growling; search}
§ gurnjedz (gur-njĭédzŭ) vb I gurnjai (gur-njĭáĭ), gurnjam (gur-njĭámŭ), gurnjatã (gur-njĭá-tã), gurnjari/gurnjare (gur-njĭá-ri) – (unã cu gurnjescu)
ex: gurnjadzã ca porcu; cum gurnja (guzgunipsea) tu cutrughiomsi, da di armatli a tatã-sui
§ gurnjat (gur-njĭátŭ) adg gurnjatã (gur-njĭá-tã), gurnjats (gur-njĭátsĭ), gurnjati/gurnjate (gur-njĭá-ti) – (unã cu gurnjit)
§ gurnjari/gurnjare (gur-njĭá-ri) sf gurnjeri (gur-njĭérĭ) – (unã cu gurnjiri)
§ grunjedz (gru-njĭédzŭ) vb I grunjai (gru-njĭáĭ), grunjam (gru-njĭámŭ), grunjatã (gru-njĭá-tã), grunja-ri/grunjare (gru-njĭá-ri) – (unã cu gurnjescu)
guzgun
guzgun (guz-gúnŭ) adg guzgunã (guz-gú-nã), guzgunj (guz-gúnjĭ), guzguni/guzgune (guz-gú-ni) – un tsi alagã tu tuti locurli tra s-aflã un lucru (tsi nu s-para shtii ghini cãtã iu easti shi nu s-veadi lishor); zgrunjaric, azgunjaric
{ro: scormonitor}
{fr: fouilleur}
{en: rummager}
ex: guzgun s-veadã tsi vai curã aoatsi, sh-lo inima tu dintsã shi dipusi
§ guzgunipsescu (guz-gu-nip-sés-cu) vb IV guzgunipsii (guz-gu-nip-síĭ), guzgunipseam (guz-gu-nip-seámŭ), guzgunipsitã (guz-gu-nip-sí-tã), guzgunipsiri/guzgunipsire (guz-gu-nip-sí-ri) – caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-unã parti sh-di-alantã, cu mintirea-a lor, etc.); azgurnjescu, zgurnjescu, gurnjescu, gurnjedz, scãlsescu, arãm
{ro: scotoci, scormoni}
{fr: fouiller}
{en: rummage, search}
ex: guzgunipsea aoa, guzgunipsea aclo, lj-u-aflã chealea tu dulapi; nã dzuã, cum guzgunipsea prit casã, da sh-di-unã sinduchi; mutreashti, guzgunipseashti shi aflã chealea
§ guzgunipsit (guz-gu-nip-sítŭ) adg guzgunipsitã (guz-gu-nip-sí-tã), guzgunipsits (guz-gu-nip-sítsĭ), guzgunipsiti/guz-gunipsite (guz-gu-nip-sí-ti) – (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-aflã tsiva (sum lucrili tsi s-aflã tu-atsel loc, pristi eali, di-unã parti sh-di-alantã, etc.); azgurnjit, zgurnjit, gurnjit, gurnjat, scãlsit, arãmat
{ro: scotocit, scormonit}
{fr: fouillé}
{en: rummaged, searched}
§ guzgunipsiri/guzgunipsire (guz-gu-nip-sí-ri) sf guzgunipsiri (guz-gu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva guzgunipseashti; azgurnjiri, zgurnjiri, gurnjiri, gurnjari, scãlsiri, arãmari
{ro: acţiunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, scormonire}
{fr: action de fouiller}
{en: action of rummaging, of searching}
nãscãrsescu
nãscãrsescu (nãs-cãr-sés-cu) vb IV nãscãrsii (nãs-cãr-síĭ), nãscãrseam (nãs-cãr-seámŭ), nãscãrsitã (nãs-cãr-sí-tã), nãscãrsi-ri/nãscãrsire (nãs-cãr-sí-ri) – cur shi ndreg casa (dulapea, uborlu, etc.) tra s-aibã tuti lucrili bãgati tu-aradã; spãstrescu (ascutur, bag lucrili tu-aradã) n casã (tu-unã dulapi, tu ubor, etc.); nãschirsescu, anãschirsescu, anischirsescu, spãstrescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu, pãstrãsescu, arãdãpsescu; (fig: nãscãrsescu = ljau peascumta, ljau cu arãdearea, fur, spãstrescu, afum, agudescu, etc.)
{ro: deretica, scotoci, curăţa}
{fr: fouiller, nettoyer, faire le ménage}
{en: search, clean, arrange the interior of a house}
ex: ndreadzi casa, nãscãr-seashti; s-la scãndurli, s-nãscãrseascã; mizi nãscãrsii (curai casa); aveam ndoi paradz adunats, nj-li nãscãrsi (fig: nj-li lo, nj-li furã) sh-atselj; nãscãrsescu gechili (fig: furã tsi-au tu gechi) shi pundzili-a alãntor; aveam ndoi paradz adunats, nji lji nãscãrsi (fig: mi-arãsi di-nj lji lo) sh-atselj
§ nãscãrsit (nãs-cãr-sítŭ) adg nãscãrsitã (nãs-cãr-sí-tã), nãscãrsits (nãs-cãr-sítsĭ), nãscãrsi-ti/nãscãrsite (nãs-cãr-sí-ti) – (casã) tsi easti spãstritã, ndreaptã sh-bãgatã tu-aradã; anischirsit, anãschirsit, nãschirsit, spãstrit, cãtãrãsit, cãtãrisit, pãstrãsit, arãdãpsit
{ro: dereticat, scotocit, curăţat}
{fr: fouillé, nettoyé, (maison) avec le ménage fait}
{en: searched, cleaned, (house) with the interior arranged}
ex: lj-eara casa nãscãrsitã (ndreaptã) ca lãyia; aflai talarlu nãscãrsit (fig: furat)
§ nãscãrsiri/nãscãrsire (nãs-cãr-sí-ri) sf nãscãrsiri (nãs-cãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãschirseashti unã casã; anischirsiri, anãschirsiri, nãschirsiri, spãstriri, cãtãrãsiri, cãtãrisiri, pãstrãsiri, arãdãpsiri
{ro: acţiunea de a deretica, de a scotoci, de a curăţa; dereticare, scotocire, curăţare}
{fr: action de fouiller, de nettoyer, de faire le ménage; nettoyage}
{en: action of searching, of cleaning, of arranging the interior of a house}
ex: aflarã casa tutã nãscãrsitã (ndreaptã; icã guzgunipsitã)
§ nãscãrii/nãscãrie (nãs-cã-rí-i) sf nãscãrii (nãs-cã-ríĭ) – harea tsi u-aspuni unã casã (dulapi, ubor, etc.) tsi s-ari ndreaptã sh-curatã; spastrã, pastrã, chischineatsã, chischimeatsã, cãtãrãsiri, catãrisiri
zgurnjescu
zgurnjescu (zgur-njĭés-cu) vb IV zgurnjii (zgur-njíĭ), zgurnjam (zgur-njĭámŭ), zgurnjitã (zgur-njí-tã), zgurnjiri/zgurnjire (zgur-njí-ri) – caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-unã parti sh-di-alantã, cu mintirea-a lor, etc.); azgurnjescu, gurnjescu, gurnjedz, guzgunipsescu, scãlsescu, arãm
{ro: scotoci, scormoni}
{fr: fouiller}
{en: rummage, search}
ex: cãndu njergu la nãsh, lji zgurnjescu pit tuti chioshili; zgurnji (guzgunipsi) pit sfinduchi
§ zgurnjit (zgur-njítŭ) adg zgurnjitã (zgur-njí-tã), zgurnjits (zgur-njítsĭ), zgurnjiti/zgurnjite (zgur-njí-ti) – (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-aflã tsiva (sum lucrili tsi s-aflã tu-atsel loc, pristi eali, di-unã parti sh-di-alantã, etc.); azgurnjit, gurnjit, gurnjat, guzgunipsit, scãlsit, arãmat
{ro: scotocit, scormonit}
{fr: fouillé}
{en: rummaged, searched}
§ zgurnjiri/zgurnjire (zgur-njí-ri) sf zgurnjiri (zgur-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zgurnjashti; azgurnjiri, gurnjiri, gurnjari, guzgunipsiri, scãlsiri, arãmari
{ro: acţiunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, scormonire}
{fr: action de fouiller; fouille}
{en: action of rummaging, of searching; search}
§ zgrunjescu (zgru-njĭés-cu) vb IV zgrunjii (zgru-njíĭ), zgrunjam (zgru-njĭámŭ), zgrunjitã (zgru-njí-tã), zgrunjiri/zgrunjire (zgru-njí-ri) – (unã cu zgurnjescu)
§ zgrunjit (zgru-njítŭ) adg zgrunjitã (zgru-njí-tã), zgrunjits (zgru-njítsĭ), zgrunjiti/zgrunjite (zgru-njí-ti) – (unã cu zgurnjit)
§ zgrunjiri/zgrunjire (zgru-njí-ri) sf zgrunjiri (zgru-njírĭ) – (unã cu zgurnjiri)
§ nizgrunjit (niz-gru-njítŭ) adg nizgrunjitã (niz-gru-njí-tã), nizgrunjits (niz-gru-njítsĭ), nizgrunjiti/nizgrunjite (niz-gru-njí-ti) – tsi nu easti zgrunjit
{ro: nescotocit, nescormonit}
{fr: qui n’est pas fouillé}
{en: that has not been rummaged (not searched)}