|
|
guzgunipsescu
guzgunipsescu (guz-gu-nip-sés-cu) vb IV – vedz tu guzgun
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: guzguncirshescu
cirshescu (cir-shĭés-cu) vb IV cirshii (cir-shíĭ), cirsham (cir-shĭámŭ), cirshitã (cir-shí-tã), cirshiri/cirshire (cir-shí-ri) – caftu cu multã ngricari tra sã-nj si da tsiva; tser (dimãndu, caftu) un lucru di la cariva; guzgunipsescu ta s-aflu tsiva, tu-un loc cu multi lucri; caftu, sã-nj si da tsiva geaba; caftu, tser
{ro: cerşi, cere, căuta}
{fr: chercher assidûment; mendier, fouiller}
{en: seek diligently, beg}
ex: cirshashti trã (caftã cu multã ngricari, moari dupã) unã scafã di yin; las si zghilea shi sh-cirsha trã (shi s-cãfta, s-tsirea ca un tsiritor) nã mãshcãturã di pãni; tsi cirsheshti (guzgunipseshti) aclo?
§ cirshit (cir-shítŭ) adg cirshitã (cir-shí-tã), cirshits (cir-shítsĭ), cirshiti/cirshite (cir-shí-ti) – (lucru) tsi easti cãftat cu multã ngricari; cari tseari un lucru di la cariva; cari guzgunipseashti tu-un loc cu multi lucri; (lucru) cãftat di un tsiritor (sã-lj si da geaba); cãftat, tsirut
{ro: cerut, cerşit, căutat}
{fr: cherché assidûment, fouillé, mendié}
{en: sought diligently, begged}
§ cirshi-ri/cirshire (cir-shí-ri) sf cirshiri (cir-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cirshashti; cãftari, tsireari, tseariri
{ro: acţiunea de a cere, de a cerşi, de a căuta}
{fr: action de chercher assidûment, de fouiller, de mendier}
{en: action of seeking diligently, of begging}
cohi1/cohe
cohi1/cohe (có-hi) sf cohi (cóhĭ) shi cohiuri (có-hĭúrĭ) – loclu iu s-adunã trei mãrdzinj a unui lucru; loclu dit casã iu s-andãmu-sescu doauã stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andãmuseashti cu-unã altã sucachi; chioshi, chiuse, chiushe, angunã, angun, cornu;
(expr:
1: acats cohea = vinj sh-nu mata fug din casã;
2: tsãn cohea, shed ãn cohi = ncohi, tsãn (shed tu) loclu di tinjii din casã)
{ro: ungher, colţ}
{fr: angle, coin, encoignure}
{en: angle, corner}
ex: lja scamnul shi du-l ma nclo tu cohea-a udãlui; shidea shi ashtipta tu cohea di cali; stãtea adunat tu-unã cohi (tu-un cornu), sh-tsãnea adiljaticlu, cã nu cãrlidza dip; omlu-atsel dit cohi; lja metura sh-u bagã n cohi; lã acãtsã cohea
(expr: vinji sh-nu mata fudzi); shadi tu cohi
(expr: tu loclu di tinjii) ca un pap; cohea
(expr: loclu di tinjii) easti loclu-a aushlor; ursea tu cohi
(expr: tu loclu di tinjii); Miha cohea tut sh-u tsãni
(expr: sh-tsãni loclu a lui, un loc di tinjii); u loarã di shidzu n cohi (fig: tu loclu di tinjii)
§ cohi2 (cóhĭŭ) sn cohiuri (có-hĭúrĭ) – (unã cu cohi)
ex: caftã prit cohiuri
§ ncohi (ncóhĭŭ) (mi) vb I ncuheai (ncu-hĭáĭ), ncuheam (ncu-hĭámŭ), ncuheatã (ncu-hĭá-tã), ncuheari/ncuheare (ncu-hĭá-ri) – l-bag si sta n casã tu cohi, ningã vatrã (ma bunlu loc, cã aushanjlji di-aradã lã easti cama-arcoari); (fig: sta, l-bag n cohi = (i) (un aush) l-bag si sta tu loclu di tinjii (ca aush tsi easti!); (ii) (lucru) lu-ascundu)
{ro: sta la colţul vatrei}
{fr: mettre quelqu’un dans un coin (meilleure place de la chambre, prés d’un foyer)}
{en: put someone to seat in the corner (best place) of the room}
§ ncuheat (ncu-hĭátŭ) adg ncuheatã (ncu-hĭá-tã), ncuheats (ncu-hĭátsĭ), ncu-heati/ncuheate (ncu-hĭá-ti) – cari easti bãgat si sta tu cohi, ningã vatrã
{ro: pus să stea la colţul casei}
{fr: mis dans un coin (meilleure place de la chambre)}
{en: put to seat in the corner (best place) of the room}
§ ncuheari/ncuheare (ncu-hĭá-ri) sf ncuheri (ncu-hĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat tu cohi
gurnjescu
gurnjescu (gur-njĭés-cu) vb IV gurnjii (gur-njíĭ), gurnjam (gur-njĭámŭ), gurnjitã (gur-njí-tã), gurnjiri/gurnjire (gur-njí-ri) –
1: caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-unã parti sh-di-alantã, cu mintirea-a lor, etc.);
2: scot bots din gurã ashi cum li scoati porcul; gurnjedz, azgurnjescu, zgurnjescu, guzgunipsescu, gurledz, scãlsescu, arãm; gurnjedz, grunjedz
{ro: scotoci, scormoni; grohăi}
{fr: fouiller; grogner}
{en: rummage, search; grunt, growl}
ex: gurnja tu cutruyiomsi
§ gurnjit (gur-njítŭ) adg gurnjitã (gur-njí-tã), gurnjits (gur-njítsĭ), gurnjiti/gurnjite (gur-njí-ti) –
1: (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-aflã tsiva (sum lucrili tsi s-aflã tu-atsel loc, pristi eali, di-unã parti sh-di-alantã, etc.);
2: tsi ari scoasã bots ca porcul; azgurnjit, zgurnjit, guzgunipsit, gurlidzat, scãlsit, arãmat; gurnjat, grunjat
{ro: scotocit, scormonit; grohăit}
{fr: fouillé; grogné}
{en: rummaged, searched; grunted, growled}
§ gurnji-ri/gurnjire (gur-njí-ri) sf gurnjiri (gur-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gurnjashti; azgurnjiri, zgurnjiri, guzgunipsiri, gurlidzari, scãlsiri, arãmari; gurnjari, grunjari
{ro: acţiunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, scormonire}
{fr: action de fouiller; fouille}
{en: action of rummaging, of searching; of grunting, of growling; search}
§ gurnjedz (gur-njĭédzŭ) vb I gurnjai (gur-njĭáĭ), gurnjam (gur-njĭámŭ), gurnjatã (gur-njĭá-tã), gurnjari/gurnjare (gur-njĭá-ri) – (unã cu gurnjescu)
ex: gurnjadzã ca porcu; cum gurnja (guzgunipsea) tu cutrughiomsi, da di armatli a tatã-sui
§ gurnjat (gur-njĭátŭ) adg gurnjatã (gur-njĭá-tã), gurnjats (gur-njĭátsĭ), gurnjati/gurnjate (gur-njĭá-ti) – (unã cu gurnjit)
§ gurnjari/gurnjare (gur-njĭá-ri) sf gurnjeri (gur-njĭérĭ) – (unã cu gurnjiri)
§ grunjedz (gru-njĭédzŭ) vb I grunjai (gru-njĭáĭ), grunjam (gru-njĭámŭ), grunjatã (gru-njĭá-tã), grunja-ri/grunjare (gru-njĭá-ri) – (unã cu gurnjescu)
guzgun
guzgun (guz-gúnŭ) adg guzgunã (guz-gú-nã), guzgunj (guz-gúnjĭ), guzguni/guzgune (guz-gú-ni) – un tsi alagã tu tuti locurli tra s-aflã un lucru (tsi nu s-para shtii ghini cãtã iu easti shi nu s-veadi lishor); zgrunjaric, azgunjaric
{ro: scormonitor}
{fr: fouilleur}
{en: rummager}
ex: guzgun s-veadã tsi vai curã aoatsi, sh-lo inima tu dintsã shi dipusi
§ guzgunipsescu (guz-gu-nip-sés-cu) vb IV guzgunipsii (guz-gu-nip-síĭ), guzgunipseam (guz-gu-nip-seámŭ), guzgunipsitã (guz-gu-nip-sí-tã), guzgunipsiri/guzgunipsire (guz-gu-nip-sí-ri) – caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-unã parti sh-di-alantã, cu mintirea-a lor, etc.); azgurnjescu, zgurnjescu, gurnjescu, gurnjedz, scãlsescu, arãm
{ro: scotoci, scormoni}
{fr: fouiller}
{en: rummage, search}
ex: guzgunipsea aoa, guzgunipsea aclo, lj-u-aflã chealea tu dulapi; nã dzuã, cum guzgunipsea prit casã, da sh-di-unã sinduchi; mutreashti, guzgunipseashti shi aflã chealea
§ guzgunipsit (guz-gu-nip-sítŭ) adg guzgunipsitã (guz-gu-nip-sí-tã), guzgunipsits (guz-gu-nip-sítsĭ), guzgunipsiti/guz-gunipsite (guz-gu-nip-sí-ti) – (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-aflã tsiva (sum lucrili tsi s-aflã tu-atsel loc, pristi eali, di-unã parti sh-di-alantã, etc.); azgurnjit, zgurnjit, gurnjit, gurnjat, scãlsit, arãmat
{ro: scotocit, scormonit}
{fr: fouillé}
{en: rummaged, searched}
§ guzgunipsiri/guzgunipsire (guz-gu-nip-sí-ri) sf guzgunipsiri (guz-gu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva guzgunipseashti; azgurnjiri, zgurnjiri, gurnjiri, gurnjari, scãlsiri, arãmari
{ro: acţiunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, scormonire}
{fr: action de fouiller}
{en: action of rummaging, of searching}
mirimeti/mirimete
mirimeti/mirimete (mi-ri-mé-ti) sf mirimets (mi-ri-métsĭ) – ndridzearea tsi-lj si fatsi a unui lucru aspartu tra s-lu facã bun diznou; merimeti; (fig: mirimeti = vindicari, yitrii, yitripsiri)
{ro: reparaţie}
{fr: réparation, raccommodage}
{en: repair}
ex: va s-lji fac niheam di mirimeti a casãljei; cu mirimeti (fig: yitrii, yitripsiri) sh-lundzeashti dzãlili; moartea nu ari mirimeti (fig: ndridzeari, vindicari, yitrii)
§ merimeti/merimete (me-ri-mé-ti) sf merimets (me-ri-métsĭ) – (unã cu mirimeti)
ex: feci unã njicã merimeti
§ mirimitisescu (mi-ri-mi-ti-sés-cu) vb IV mirimitisii (mi-ri-mi-ti-síĭ), mirimitiseam (mi-ri-mi-ti-seámŭ), mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) – cu mirimetea tsi lj-u fac, un lucru aspartu easti faptu s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsescu; (fig: mirimitisescu = (i) vindic; (ii) guzgunipsescu)
{ro: repara}
{fr: réparer, racommoder}
{en: repair}
ex: mirimitisii citia cã eara s-cadã; tsi mitimiriseshti (fig: guzgunipseshti) ashi?
§ mirimitisit (mi-ri-mi-ti-sítŭ) adg mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisits (mi-ri-mi-ti-sítsĭ), mirimitisiti/mirimitisite (mi-ri-mi-ti-sí-ti) – (un lucru aspartu) tsi easti ndreptu shi adrat s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsit
{ro: reparat}
{fr: réparé, racommodé, ravaudé, rapiécé}
{en: repaired}
ex: cari mirimitisiti
§ mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) sf mirimitisiri (mi-ri-mi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mirimitiseashti tsiva; mirimitsiri
{ro: acţiunea de a repara; reparare}
{fr: action de réparer, de racommoder}
{en: action of repairing}
§ mirimitsescu (mi-ri-mi-tsés-cu) vb IV mirimitsii (mi-ri-mi-tsíĭ), mirimitseam (mi-ri-mi-tseámŭ), mirimi-tsitã (mi-ri-mi-tsí-tã), mirimitsiri/mirimitsire (mi-ri-mi-tsí-ri) – (unã cu mirimitisescu)
ndãcãnescu
ndãcãnescu (ndã-cã-nés-cu) (mi) vb IV ndãcãnii (ndã-cã-níĭ), ndãcãneam (ndã-cã-neámŭ), ndãcãnitã (ndã-cã-ní-tã), ndãcãni-ri/ndãcãnire (ndã-cã-ní-ri) – adilj shcurtu, ndasi sh-greu (ca dupã un copus mari tsi-l fac cu lucrul, alãgarea, etc.); ljau greu anasã; fac vrondu ca atsel faptu di heari tsi s-freacã un di-alantu (cãndu cãrtescu amaxea, guzgunipsescu iuva, etc.); suflu greu; ãndãcãnescu
{ro: respira greu, gâfâi; hodorogi}
{fr: respirer avec peine, haleter; sonner la ferrailles, détraquer}
{en: pant, grasp (air); rattle}
§ ndãcãnit (ndã-cã-nítŭ) adg ndãcãnitã (ndã-cã-ní-tã), ndãcãnits (ndã-cã-nítsĭ), ndãcãniti/ndãcãnite (ndã-cã-ní-ti) – tsi lja anasã greu; tsi sh-lja greu adiljatlu; tsi suflã greu; ãndãcãnit
{ro: care respiră greu, gâfâit; hodorogit}
{fr: qui respire avec peine, haleté; qui sonne comme la ferrailles, détraqué}
{en: panted, grasping (air); rattled}
ex: mbogra di moashi cu boatsea-a ljei ãndãcãnitã, lu-acljamã tu cãlivã; feata, gri el cu-unã boatsi ndãcãnitã, cã vã mãc tuts
§ ndãcãniri/ndãcãnire (ndã-cã-ní-ri) sf ndãcãniri (ndã-cã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ndãcãneashti; ãndãcãniri
{ro: acţiunea de a respira greu, de a gâfâi; de a hodorogi}
{fr: action de respirer avec peine, de haleter; de sonner la ferrailles, de détraquer}
{en: action of pan-ting, of grasping (air); of rattling}
§ ãndãcãnescu (ãn-dã-cã-nés-cu) (mi) vb IV ãndãcãnii (ãn-dã-cã-níĭ), ãndãcãneam (ãn-dã-cã-neámŭ), ãndãcãnitã (ãn-dã-cã-ní-tã), ãndãcãniri/ãndãcãnire (ãn-dã-cã-ní-ri) – (unã cu ndãcãnescu)
§ ãndãcãnit (ãn-dã-cã-nítŭ) adg ãndãcãnitã (ãn-dã-cã-ní-tã), ãndãcãnits (ãn-dã-cã-nítsĭ), ãndãcãniti/ãndãcãnite (ãn-dã-cã-ní-ti) – (unã cu ndãcãnit)
ex: cu boatea-a ljei ãndãcãnitã
§ ãndãcãniri/ãndãcãnire (ãn-dã-cã-ní-ri) sf ãndãcãniri (ãn-dã-cã-nírĭ) – (unã cu ndãcãniri)
pusputescu
pusputescu (pus-pu-tés-cu) (mi) vb IV pusputii (pus-pu-tíĭ), pusputeam (pus-pu-teámŭ), pusputitã (pus-pu-tí-tã), pusputi-ri/pusputire (pus-pu-tí-ri) – bag mãna lishor pristi-un lucru, tra s-lu-aduchescu (cu deadzitli), tsi easti sh-cum easti; imnu peanarga cã nu cunoscu locurli; mutrescu sh-guzgunipsescu cu cãshtigã, caftu tsiva tsi nu shtiu iu s-aflã; ahulescu, huhulescu, pãspãtescu, pusputipsescu
{ro: pipăi, atinge, scormoni}
{fr: tâter, toucher, palper}
{en: feel with fingers, touch}
ex: s-pusputi (s-ahuli) tu shileafi; s-dutsi pusputindalui; pusputi (ahuli) vãrtsili; acãtsai s-pusputescu (s-ahulescu) inima; intrã tu apã shi tut pusputea sh-mutrea s-lu-acatsã; mi pusputescu, ahulescu io n cap, di-iu cap?; tut pusputeashti shi ahuleashti ficiorlu cu ocljilj ligats tu odã; pusputeashti prit stranji shi-lj furã cljeili di hãznã; s-hipsi tu-apã shi pusputea s-lu-aflã nelu prit chitritsealili-a arãului
§ pusputit (pus-pu-títŭ) adg pusputitã (pus-pu-tí-tã), pusputits (pus-pu-títsĭ), pusputiti/pusputite (pus-pu-tí-ti) – tsi ari pusputitã tsiva i iuva; tsi easti pusputit, ahulit, cãftat; ahulit, huhulit, pãspãtit, pusputipsit
{ro: pipăit, atins, scormonit}
{fr: tâté, touché, palpé}
{en: felt with fingers, touched}
§ pusputiri/pusputire (pus-pu-tí-ri) sf pusputiri (pus-pu-tírĭ) – atsea tsi fatsi cariva cari pusputeashti; ahuliri, huhuliri, pãspãtiri, pusputipsiri
{ro: acţiunea de a sufla, de a pipăi, de a atinge, de a scormoni; suflare; pipăire, atingere, scormonire}
{fr: action de tâter (toucher, palper)}
{en: action of feeling with fingers (of touching)}
§ pãspãtescu (pãs-pã-tés-cu) (mi) vb IV pãspãtii (pãs-pã-tíĭ), pãspãteam (pãs-pã-teámŭ), pãspãtitã (pãs-pã-tí-tã), pãspãtiri/pãspãtire (pãs-pã-tí-ri) – (unã cu pusputescu)
§ pãspãtit (pãs-pã-títŭ) adg pãspãtitã (pãs-pã-tí-tã), pãspãtits (pãs-pã-títsĭ), pãspãtiti/pãspãtite (pãs-pã-tí-ti) – (unã cu pusputit)
§ pãspãtiri/pãspãtire (pãs-pã-tí-ri) sf pãspãtiri (pãs-pã-tírĭ) – (unã cu pusputiri)
zgurnjescu
zgurnjescu (zgur-njĭés-cu) vb IV zgurnjii (zgur-njíĭ), zgurnjam (zgur-njĭámŭ), zgurnjitã (zgur-njí-tã), zgurnjiri/zgurnjire (zgur-njí-ri) – caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-unã parti sh-di-alantã, cu mintirea-a lor, etc.); azgurnjescu, gurnjescu, gurnjedz, guzgunipsescu, scãlsescu, arãm
{ro: scotoci, scormoni}
{fr: fouiller}
{en: rummage, search}
ex: cãndu njergu la nãsh, lji zgurnjescu pit tuti chioshili; zgurnji (guzgunipsi) pit sfinduchi
§ zgurnjit (zgur-njítŭ) adg zgurnjitã (zgur-njí-tã), zgurnjits (zgur-njítsĭ), zgurnjiti/zgurnjite (zgur-njí-ti) – (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-aflã tsiva (sum lucrili tsi s-aflã tu-atsel loc, pristi eali, di-unã parti sh-di-alantã, etc.); azgurnjit, gurnjit, gurnjat, guzgunipsit, scãlsit, arãmat
{ro: scotocit, scormonit}
{fr: fouillé}
{en: rummaged, searched}
§ zgurnjiri/zgurnjire (zgur-njí-ri) sf zgurnjiri (zgur-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zgurnjashti; azgurnjiri, gurnjiri, gurnjari, guzgunipsiri, scãlsiri, arãmari
{ro: acţiunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, scormonire}
{fr: action de fouiller; fouille}
{en: action of rummaging, of searching; search}
§ zgrunjescu (zgru-njĭés-cu) vb IV zgrunjii (zgru-njíĭ), zgrunjam (zgru-njĭámŭ), zgrunjitã (zgru-njí-tã), zgrunjiri/zgrunjire (zgru-njí-ri) – (unã cu zgurnjescu)
§ zgrunjit (zgru-njítŭ) adg zgrunjitã (zgru-njí-tã), zgrunjits (zgru-njítsĭ), zgrunjiti/zgrunjite (zgru-njí-ti) – (unã cu zgurnjit)
§ zgrunjiri/zgrunjire (zgru-njí-ri) sf zgrunjiri (zgru-njírĭ) – (unã cu zgurnjiri)
§ nizgrunjit (niz-gru-njítŭ) adg nizgrunjitã (niz-gru-njí-tã), nizgrunjits (niz-gru-njítsĭ), nizgrunjiti/nizgrunjite (niz-gru-njí-ti) – tsi nu easti zgrunjit
{ro: nescotocit, nescormonit}
{fr: qui n’est pas fouillé}
{en: that has not been rummaged (not searched)}