DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cirshescu

cirshescu (cir-shĭés-cu) vb IV cirshii (cir-shíĭ), cirsham (cir-shĭámŭ), cirshitã (cir-shí-tã), cirshiri/cirshire (cir-shí-ri) – caftu cu multã ngricari tra sã-nj si da tsiva; tser (dimãndu, caftu) un lucru di la cariva; guzgunipsescu ta s-aflu tsiva, tu-un loc cu multi lucri; caftu, sã-nj si da tsiva geaba; caftu, tser
{ro: cerşi, cere, căuta}
{fr: chercher assidûment; mendier, fouiller}
{en: seek diligently, beg}
ex: cirshashti trã (caftã cu multã ngricari, moari dupã) unã scafã di yin; las si zghilea shi sh-cirsha trã (shi s-cãfta, s-tsirea ca un tsiritor) nã mãshcãturã di pãni; tsi cirsheshti (guzgunipseshti) aclo?

§ cirshit (cir-shítŭ) adg cirshitã (cir-shí-tã), cirshits (cir-shítsĭ), cirshiti/cirshite (cir-shí-ti) – (lucru) tsi easti cãftat cu multã ngricari; cari tseari un lucru di la cariva; cari guzgunipseashti tu-un loc cu multi lucri; (lucru) cãftat di un tsiritor (sã-lj si da geaba); cãftat, tsirut
{ro: cerut, cerşit, căutat}
{fr: cherché assidûment, fouillé, mendié}
{en: sought diligently, begged}

§ cirshi-ri/cirshire (cir-shí-ri) sf cirshiri (cir-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cirshashti; cãftari, tsireari, tseariri
{ro: acţiunea de a cere, de a cerşi, de a căuta}
{fr: action de chercher assidûment, de fouiller, de mendier}
{en: action of seeking diligently, of begging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cohi1/cohe

cohi1/cohe (có-hi) sf cohi (cóhĭ) shi cohiuri (có-hĭúrĭ) – loclu iu s-adunã trei mãrdzinj a unui lucru; loclu dit casã iu s-andãmu-sescu doauã stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andãmuseashti cu-unã altã sucachi; chioshi, chiuse, chiushe, angunã, angun, cornu;
(expr:
1: acats cohea = vinj sh-nu mata fug din casã;
2: tsãn cohea, shed ãn cohi = ncohi, tsãn (shed tu) loclu di tinjii din casã)
{ro: ungher, colţ}
{fr: angle, coin, encoignure}
{en: angle, corner}
ex: lja scamnul shi du-l ma nclo tu cohea-a udãlui; shidea shi ashtipta tu cohea di cali; stãtea adunat tu-unã cohi (tu-un cornu), sh-tsãnea adiljaticlu, cã nu cãrlidza dip; omlu-atsel dit cohi; lja metura sh-u bagã n cohi; lã acãtsã cohea
(expr: vinji sh-nu mata fudzi); shadi tu cohi
(expr: tu loclu di tinjii) ca un pap; cohea
(expr: loclu di tinjii) easti loclu-a aushlor; ursea tu cohi
(expr: tu loclu di tinjii); Miha cohea tut sh-u tsãni
(expr: sh-tsãni loclu a lui, un loc di tinjii); u loarã di shidzu n cohi (fig: tu loclu di tinjii)

§ cohi2 (cóhĭŭ) sn cohiuri (có-hĭúrĭ) – (unã cu cohi)
ex: caftã prit cohiuri

§ ncohi (ncóhĭŭ) (mi) vb I ncuheai (ncu-hĭáĭ), ncuheam (ncu-hĭámŭ), ncuheatã (ncu-hĭá-tã), ncuheari/ncuheare (ncu-hĭá-ri) – l-bag si sta n casã tu cohi, ningã vatrã (ma bunlu loc, cã aushanjlji di-aradã lã easti cama-arcoari); (fig: sta, l-bag n cohi = (i) (un aush) l-bag si sta tu loclu di tinjii (ca aush tsi easti!); (ii) (lucru) lu-ascundu)
{ro: sta la colţul vatrei}
{fr: mettre quelqu’un dans un coin (meilleure place de la chambre, prés d’un foyer)}
{en: put someone to seat in the corner (best place) of the room}

§ ncuheat (ncu-hĭátŭ) adg ncuheatã (ncu-hĭá-tã), ncuheats (ncu-hĭátsĭ), ncu-heati/ncuheate (ncu-hĭá-ti) – cari easti bãgat si sta tu cohi, ningã vatrã
{ro: pus să stea la colţul casei}
{fr: mis dans un coin (meilleure place de la chambre)}
{en: put to seat in the corner (best place) of the room}

§ ncuheari/ncuheare (ncu-hĭá-ri) sf ncuheri (ncu-hĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat tu cohi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gurnjescu

gurnjescu (gur-njĭés-cu) vb IV gurnjii (gur-njíĭ), gurnjam (gur-njĭámŭ), gurnjitã (gur-njí-tã), gurnjiri/gurnjire (gur-njí-ri) –
1: caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-unã parti sh-di-alantã, cu mintirea-a lor, etc.);
2: scot bots din gurã ashi cum li scoati porcul; gurnjedz, azgurnjescu, zgurnjescu, guzgunipsescu, gurledz, scãlsescu, arãm; gurnjedz, grunjedz
{ro: scotoci, scormoni; grohăi}
{fr: fouiller; grogner}
{en: rummage, search; grunt, growl}
ex: gurnja tu cutruyiomsi

§ gurnjit (gur-njítŭ) adg gurnjitã (gur-njí-tã), gurnjits (gur-njítsĭ), gurnjiti/gurnjite (gur-njí-ti) –
1: (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-aflã tsiva (sum lucrili tsi s-aflã tu-atsel loc, pristi eali, di-unã parti sh-di-alantã, etc.);
2: tsi ari scoasã bots ca porcul; azgurnjit, zgurnjit, guzgunipsit, gurlidzat, scãlsit, arãmat; gurnjat, grunjat
{ro: scotocit, scormonit; grohăit}
{fr: fouillé; grogné}
{en: rummaged, searched; grunted, growled}

§ gurnji-ri/gurnjire (gur-njí-ri) sf gurnjiri (gur-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gurnjashti; azgurnjiri, zgurnjiri, guzgunipsiri, gurlidzari, scãlsiri, arãmari; gurnjari, grunjari
{ro: acţiunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, scormonire}
{fr: action de fouiller; fouille}
{en: action of rummaging, of searching; of grunting, of growling; search}

§ gurnjedz (gur-njĭédzŭ) vb I gurnjai (gur-njĭáĭ), gurnjam (gur-njĭámŭ), gurnjatã (gur-njĭá-tã), gurnjari/gurnjare (gur-njĭá-ri) – (unã cu gurnjescu)
ex: gurnjadzã ca porcu; cum gurnja (guzgunipsea) tu cutrughiomsi, da di armatli a tatã-sui

§ gurnjat (gur-njĭátŭ) adg gurnjatã (gur-njĭá-tã), gurnjats (gur-njĭátsĭ), gurnjati/gurnjate (gur-njĭá-ti) – (unã cu gurnjit)

§ gurnjari/gurnjare (gur-njĭá-ri) sf gurnjeri (gur-njĭérĭ) – (unã cu gurnjiri)

§ grunjedz (gru-njĭédzŭ) vb I grunjai (gru-njĭáĭ), grunjam (gru-njĭámŭ), grunjatã (gru-njĭá-tã), grunja-ri/grunjare (gru-njĭá-ri) – (unã cu gurnjescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guzgun

guzgun (guz-gúnŭ) adg guzgunã (guz-gú-nã), guzgunj (guz-gúnjĭ), guzguni/guzgune (guz-gú-ni) – un tsi alagã tu tuti locurli tra s-aflã un lucru (tsi nu s-para shtii ghini cãtã iu easti shi nu s-veadi lishor); zgrunjaric, azgunjaric
{ro: scormonitor}
{fr: fouilleur}
{en: rummager}
ex: guzgun s-veadã tsi vai curã aoatsi, sh-lo inima tu dintsã shi dipusi

§ guzgunipsescu (guz-gu-nip-sés-cu) vb IV guzgunipsii (guz-gu-nip-síĭ), guzgunipseam (guz-gu-nip-seámŭ), guzgunipsitã (guz-gu-nip-sí-tã), guzgunipsiri/guzgunipsire (guz-gu-nip-sí-ri) – caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-unã parti sh-di-alantã, cu mintirea-a lor, etc.); azgurnjescu, zgurnjescu, gurnjescu, gurnjedz, scãlsescu, arãm
{ro: scotoci, scormoni}
{fr: fouiller}
{en: rummage, search}
ex: guzgunipsea aoa, guzgunipsea aclo, lj-u-aflã chealea tu dulapi; nã dzuã, cum guzgunipsea prit casã, da sh-di-unã sinduchi; mutreashti, guzgunipseashti shi aflã chealea

§ guzgunipsit (guz-gu-nip-sítŭ) adg guzgunipsitã (guz-gu-nip-sí-tã), guzgunipsits (guz-gu-nip-sítsĭ), guzgunipsiti/guz-gunipsite (guz-gu-nip-sí-ti) – (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-aflã tsiva (sum lucrili tsi s-aflã tu-atsel loc, pristi eali, di-unã parti sh-di-alantã, etc.); azgurnjit, zgurnjit, gurnjit, gurnjat, scãlsit, arãmat
{ro: scotocit, scormonit}
{fr: fouillé}
{en: rummaged, searched}

§ guzgunipsiri/guzgunipsire (guz-gu-nip-sí-ri) sf guzgunipsiri (guz-gu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva guzgunipseashti; azgurnjiri, zgurnjiri, gurnjiri, gurnjari, scãlsiri, arãmari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mintescu

mintescu (min-tés-cu) (mi) vb IV mintii (min-tíĭ), minteam (min-teámŭ), mintitã (min-tí-tã), mintiri/mintire (min-tí-ri) – ameastic ma multi lucri sh-li fac s-hibã deadun ca un singur lucru; fac un lucru (apã, minti, etc.) s-hibã turburi (alãcit); meastic, ameastic, anãcãtusescu; cicãrdisescu, cirtuescu, cildisescu, etc.; alãcescu, turbur, tulbur; ciufulescu, ncãrshiljedz (perlu), etc.;
(expr:
1: nj-si minteashti inima (pãntica) = mi doari stumahea, ãnj yini s-versu;
2: mintescu gura = dzãc zboarã tsi nu s-aduchescu, tsi nu para au vãrã noimã, bãbãlescu)
{ro: amesteca, tulbura}
{fr: mêler, mélanger, troubler, causer du desarroi, ahurir, attiser}
{en: mix, mingle, trouble, cause disorder, confuse, blend, stir up}
ex: minteashti ghela cu lingura di lemnu tra s-nu s-ardã; nji s-avea mintitã (ciufulitã, ncãrshiljatã) perlu di mizia lu discãceai; ti minteshti (ti-ameastits) tu tuti; el nu s-mintea (nu s-amistica); s-mintirã (s-turburarã, s-alãcirã) apili; macã-lj minteshti (lji scãlseshti, lji guzgunipseshti), va ts-amputã; alãsats-lu, nu-l mintits (cicãrdisits di minti); mash di carti ca s-mintea (li chirea, s-cicãrdisea); mintindalui unoarã jarlu cu un tãciuni; cãndu s-min-tescu ljitsãli, ãts cherdzã sh-mintsãli

§ mintit (min-títŭ) adg mintitã (min-tí-tã), mintits (min-títsĭ), mintiti/mintite (min-tí-ti) – tsi s-ari amisticatã cu tsiva; tsi easti cu mintea turburatã; amisticat, misticat, anãcãtusit; cicãrdisit, cirtuit, cildisit, etc.; alãcit, turburat, cuturburat, etc.
{ro: amestecat, tulburat}
{fr: mêlé, mélangé, troublé, ahuri, attisé}
{en: mixed, mingled, troubled, confused, blended, stirred up}
ex: mintiti (amisticati) li-aflai lucrili; cãndu tserlu easti-ashi, mintit (alãcit); apa mintitã (turburi, alãcitã), cãciubi adutsi; lumi mintitã (turburi)

§ mintiri/mintire (min-tí-ri) sf mintiri (min-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-minteashti tsiva; amisticari, misticari, anãcãtusiri; cicãrdisiri, cirtuiri, cildisiri, etc.; alãciri, turburari, cuturburari, etc.
{ro: acţiunea de a amesteca, de a tulbura, amestecare, tulburare}
{fr: action de mêler, de mélanger, de troubler, de causer du desarroi, d’ahurir, d’attiser}
{en: action of mixing, of mingling, of troubling, of causing disorder, of confusing, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mirimeti/mirimete

mirimeti/mirimete (mi-ri-mé-ti) sf mirimets (mi-ri-métsĭ) – ndridzearea tsi-lj si fatsi a unui lucru aspartu tra s-lu facã bun diznou; merimeti; (fig: mirimeti = vindicari, yitrii, yitripsiri)
{ro: reparaţie}
{fr: réparation, raccommodage}
{en: repair}
ex: va s-lji fac niheam di mirimeti a casãljei; cu mirimeti (fig: yitrii, yitripsiri) sh-lundzeashti dzãlili; moartea nu ari mirimeti (fig: ndridzeari, vindicari, yitrii)

§ merimeti/merimete (me-ri-mé-ti) sf merimets (me-ri-métsĭ) – (unã cu mirimeti)
ex: feci unã njicã merimeti

§ mirimitisescu (mi-ri-mi-ti-sés-cu) vb IV mirimitisii (mi-ri-mi-ti-síĭ), mirimitiseam (mi-ri-mi-ti-seámŭ), mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) – cu mirimetea tsi lj-u fac, un lucru aspartu easti faptu s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsescu; (fig: mirimitisescu = (i) vindic; (ii) guzgunipsescu)
{ro: repara}
{fr: réparer, racommoder}
{en: repair}
ex: mirimitisii citia cã eara s-cadã; tsi mitimiriseshti (fig: guzgunipseshti) ashi?

§ mirimitisit (mi-ri-mi-ti-sítŭ) adg mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisits (mi-ri-mi-ti-sítsĭ), mirimitisiti/mirimitisite (mi-ri-mi-ti-sí-ti) – (un lucru aspartu) tsi easti ndreptu shi adrat s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsit
{ro: reparat}
{fr: réparé, racommodé, ravaudé, rapiécé}
{en: repaired}
ex: cari mirimitisiti

§ mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) sf mirimitisiri (mi-ri-mi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mirimitiseashti tsiva; mirimitsiri
{ro: acţiunea de a repara; reparare}
{fr: action de réparer, de racommoder}
{en: action of repairing}

§ mirimitsescu (mi-ri-mi-tsés-cu) vb IV mirimitsii (mi-ri-mi-tsíĭ), mirimitseam (mi-ri-mi-tseámŭ), mirimi-tsitã (mi-ri-mi-tsí-tã), mirimitsiri/mirimitsire (mi-ri-mi-tsí-ri) – (unã cu mirimitisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nãscãrsescu

nãscãrsescu (nãs-cãr-sés-cu) vb IV nãscãrsii (nãs-cãr-síĭ), nãscãrseam (nãs-cãr-seámŭ), nãscãrsitã (nãs-cãr-sí-tã), nãscãrsi-ri/nãscãrsire (nãs-cãr-sí-ri) – cur shi ndreg casa (dulapea, uborlu, etc.) tra s-aibã tuti lucrili bãgati tu-aradã; spãstrescu (ascutur, bag lucrili tu-aradã) n casã (tu-unã dulapi, tu ubor, etc.); nãschirsescu, anãschirsescu, anischirsescu, spãstrescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu, pãstrãsescu, arãdãpsescu; (fig: nãscãrsescu = ljau peascumta, ljau cu arãdearea, fur, spãstrescu, afum, agudescu, etc.)
{ro: deretica, scotoci, curăţa}
{fr: fouiller, nettoyer, faire le ménage}
{en: search, clean, arrange the interior of a house}
ex: ndreadzi casa, nãscãr-seashti; s-la scãndurli, s-nãscãrseascã; mizi nãscãrsii (curai casa); aveam ndoi paradz adunats, nj-li nãscãrsi (fig: nj-li lo, nj-li furã) sh-atselj; nãscãrsescu gechili (fig: furã tsi-au tu gechi) shi pundzili-a alãntor; aveam ndoi paradz adunats, nji lji nãscãrsi (fig: mi-arãsi di-nj lji lo) sh-atselj

§ nãscãrsit (nãs-cãr-sítŭ) adg nãscãrsitã (nãs-cãr-sí-tã), nãscãrsits (nãs-cãr-sítsĭ), nãscãrsi-ti/nãscãrsite (nãs-cãr-sí-ti) – (casã) tsi easti spãstritã, ndreaptã sh-bãgatã tu-aradã; anischirsit, anãschirsit, nãschirsit, spãstrit, cãtãrãsit, cãtãrisit, pãstrãsit, arãdãpsit
{ro: dereticat, scotocit, curăţat}
{fr: fouillé, nettoyé, (maison) avec le ménage fait}
{en: searched, cleaned, (house) with the interior arranged}
ex: lj-eara casa nãscãrsitã (ndreaptã) ca lãyia; aflai talarlu nãscãrsit (fig: furat)

§ nãscãrsiri/nãscãrsire (nãs-cãr-sí-ri) sf nãscãrsiri (nãs-cãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãschirseashti unã casã; anischirsiri, anãschirsiri, nãschirsiri, spãstriri, cãtãrãsiri, cãtãrisiri, pãstrãsiri, arãdãpsiri
{ro: acţiunea de a deretica, de a scotoci, de a curăţa; dereticare, scotocire, curăţare}
{fr: action de fouiller, de nettoyer, de faire le ménage; nettoyage}
{en: action of searching, of cleaning, of arranging the interior of a house}
ex: aflarã casa tutã nãscãrsitã (ndreaptã; icã guzgunipsitã)

§ nãscãrii/nãscãrie (nãs-cã-rí-i) sf nãscãrii (nãs-cã-ríĭ) – harea tsi u-aspuni unã casã (dulapi, ubor, etc.) tsi s-ari ndreaptã sh-curatã; spastrã, pastrã, chischineatsã, chischimeatsã, cãtãrãsiri, catãrisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn