DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

guvujdel

guvujdel (gu-vuj-délŭ) sm guvujdelj (gu-vuj-déljĭ) – atsea tsi easi dit truplu i frãndza di trandafil (dit scalj, earbã, pãljur, arburi, etc.)shi sh-u-adutsi cu un ac tsi ntsapã; schin tsi intrã di-aradã tu ciciorlu-a oilor sh-li fatsi sã shcljoapicã; lãngoari tsi yini di la-aestã ntsãpãturã; schin, guvuzdel, guvuzdelj
{ro: spin, ghimpe}
{fr: épine, piquant}
{en: thorn, prickle}
ex: az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea oili di videai cu ocljilj

§ guvuzdel (gu-vuz-délŭ) sm guvuzdelj (gu-vuz-déljĭ) – (unã cu guvujdel)

§ guvuzdelj (gu-vuz-déljĭŭ) sm guvuzdelj (gu-vuz-déljĭ) – (unã cu guvujdel)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

schin1

schin1 (schínŭ) sm schinj (schínjĭ) –
1: atsea tsi sh-u-adutsi cu aclu shi easi dit truplu-a unei plantã (rug, pãljur, etc.), cari ntsapã sh-intrã lishor tu carnea-a omlui; jighiniturã, guvujdel, guvuzdel, guvuzdelj;
2: numã data la multi planti (jumeari) cu schinj, pi trup, frãndzã, lilici i fructi; mãrãtsini, chingher, gumarangath, ciun, pãljur, rug, etc.;
(expr:
1: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari ntsapã alghina;
2: schin ãntr-oclji; schin tsi-l portsi n sin = un di-atselj tsi nu pots s-lj-aravdzã;
3: shed ca pri schinj; canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu;
4: bag schinj = bag zizanji (anghidz, muzavirlãchi, munuflichi, munã-ficlichi);
5: trag cu schinlu = caftu s-adar tsiva ma nu pot s-adar dip hãiri;
6: ca pri schinj calcã = fatsi un lucru cu multu-angãtan;
7: nj-intrã schinlu = (i) nj-intrã unã ca shubei, zilj, nchizmã tu suflit, di nu-am isihii; (ii) mi-ari aguditã unã taxirati;
8: di schin, trandafir shi di trandafir arãsari schin; di lilici, schinj, shi di schin, lilici = lucru arãu (bun) poati s-easã dit un lucru bun (arãu);
9: nu-i trandafil fãrã schin; nu-i pãduri (curii) fãrã schinj; livadi fãrã schinj nu s-fatsi = nu-ari, di-aradã, lucri buni, fãrã s-aibã sh-pãrtsã arali;
10: schinlu tsi intrã va scuteari, cã sh-un schin ti moari = ma s-ai tsiva (cariva) tsi tsã fatsi arãu va s-lu ndredz tra s-nu ti mata cãrteascã)
{ro: spin; mărăcine}
{fr: épine; ronce}
{en: thorns; bramble bush}
ex: cãmpul s-umplu di schinj; lj-intrã un schin tu cicior; Steryiu si nvãli cu schinlu (mãrãtsinili); mi ari schin ãntr-oclji
(expr: nu poati s-mi-aravdã); schin ãntr-oclji lji stãtea
(expr: nu putea s-lu-aravdzã dip); cati casã ari cãti un schin; fã-ti schin s-ti poartã n sin; ca pri schinj shadi
(expr: nu poati s-shadã tu-un loc, nu lu-acatsã loclu); s-tradz cu schinlu nu s-acatsã di tsiva
(expr: escu dip ftohi, nu-am dip hãiri di tsiva)

§ schina-mi/schiname (schi-ná-mi) sf fãrã pl – loc cu multsã schinj; multimi di schinj
{ro: spinet, loc cu spini}
{fr: buisson d’épines, ronceraie}
{en: brushwood, ground covered with brambles}
ex: aflai gumarlu tu schinami

§ schinos (schi-nósŭ) adg schi-noasi/schinoase (schi-nŭá-si), schinosh (schi-nóshĭ), schinoa-si/schinoase (schi-nŭá-si) – tsi ari schinj, cu schinj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tseapã2

tseapã2 (tseá-pã) sf tsechi (tséchĭ) – partea tsi easi dit truplu i frãndza-a unei earbã (pãljur, arburi, etc.) shi sh-u-adutsi cu un ac tsi ntsapã; par sumigos (chipitos, ãntsãpãlicos); par lungu shi chipitos la un capit, sh-hiptu tu loc cu-alantu capit, sh-cu cari, tu chirolu-atsel veclju, lji ntsãpa oaminjlji (sh-lj-alãsa ntsãpats tu par pãnã la moarti) tra s-lji vatãmã cu mãri munduiri; cãrnicoci, schin, ciupor, guvuzdelj
{ro: ghimpe, ţeapă}
{fr: épine, piquant, pal}
{en: thorns, prickle, stake}
ex: lj-bãga tsechi (schinj, atsi) sum unglji tra si spunã tuti tsi shtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã