(expr: cicãrdisi di minti), cãndu vidzu tsi s-featsi; s-cheari
(expr: cicãrdiseashti), sh-deapoea nãpoi cadi pri mintsã (sh-yini tu-aeari); preftul sh-avea chirutã mintea trã nãsã; mash gionili nu u chiru mintea, ma s-turnã sh-lã dzãsi; armas fãrã di pãputsã, u chiru pusula dip
(expr: nu shtiu dip cãtã iu s-dusi); tra s-lã chearã torlu
(expr: tra s-nu shtibã cãtã iu s-dusirã); aclo s-li-acatsã, li chiru dintr-oclji
(expr: nu-lj mata veadi); feata, chirutã tu somnu
(expr: tsi-sh trãdzea un somnu greu), necã shtea tsi-lj si fatsi

§ chirut (chi-rútŭ) adg chirutã (chi-rú-tã), chiruts (chi-rútsĭ), chiruti/chirute (chi-rú-ti) – tsi ari moartã; (lucru) tsi lu-am bãgatã iuva (tsi-nj s-ari loatã) sh-am agãrshitã (nu shtiu) iu s-mata aflã; chirdut, schirdut, cãipusit, faptu cãipi (afan); mãrãnghisit, uscat; vãshtidzãt, dzãgãdit, zãgãdit; glar, glãrit di minti, zurlu di minti, cicãrdãsit, cihtisit, cirtãshit, etc.; geaba, ncot
{ro: pierit; pierdut; rătăcit; dispărut, ruinat; dezorientat, înnebunit, vanitos, etc.}
{fr: péri; perdu; égaré; disparu; ruiné, qui a éprouvé une perte; désorienté, qui a perdu la tête, hagard, frivole, niais, vain, etc.}
{en: perished; lost; who has lost his way; disappeared; ruined; confused, disoriented, dumbfounded, vain, etc.}
ex: alãgarã ca chirutslji pãnã seara; s-aducheascã cã-i chirut; chirut nu eara, c-avea tsi s-furã di-aclo; li-ari chiruti (li-ari alãsatã iuva sh-nu mata shtii iu suntu; icã expr: ari glãritã, ari cihtisitã); lucru di chirut
(expr: di om glar, cicãrdãsit); nveatsã chirute
(expr: glare) cum s-fatsi; chirutlu
(expr: glarlu) zburashti shi nu mindueashti; tsi un chirut
(expr: un glar) leagã, dzatsi mintiosh nu pot s-dizleagã; chiruti li ari
(expr: nu fac ni doi paradz) tuti; tsi fats chirutã
(expr: glarã) di-ts ardzã perlji; chiruta
(expr: glara) nu inshi s-mãcã tsiva, ta si-sh curmã foamea; ahãt lj-agiundzea mintea-a chirutlui (a glarlui); armasi cu mintea ca chirutslji (ca glarlji); un chirut, un inimã lai, arsari shi greashti; ahãt chiruts eara tuts aclotsi; nu vedz, tatã, cum sh-arãdi chirutlu di noi?; feata-aistã sh-eara nã glarã, nã chirutã sh-nishtiutã; tsi sã shtibã chirutlu
(expr: glarlu) aestu di la oi!; va-ts hibã chirutã
(expr: va-ts hibã ncot) duca; tuti chiruti
(expr: ncot), cã cu-aesti nu lu-arãdeai tini; easti chirut tu somnu
(expr: doarmi multu-ahãndos); itsi featsi, fu chirutã
(expr: ncot, cã s-featsi cãipi); cãti s-dzãtsem, suntu chiruti
(expr: ncot); pri chiruti
(expr: geaba) suntu tuti

§ chirit (chi-rítŭ) adg chiritã (chi-rí-tã), chirits (chi-rítsĭ), chiriti/chirite (chi-rí-ti) – (unã cu chirut)

§ chireari/chireare (chi-reá-ri) sf chireri (chi-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cheari i cheari tsiva; chiriri, cãipusiri, mãrãn-ghisiri, vãshtidzãri, uscari; chirdeari, schirdeari, dzãgãdiri, zãgãdi-ri; chiriciuni, chirãciuni, chirdãciuni; zãrari, znjii
{ro: acţiunea de a pieri; de a pierde; de a rătăci; de a dispare; pierire; pierdere; rătăcire; dispariţie, ruină, moarte}
{fr: action de périr; de perdre; de s’égarer; de disparaître; perte, dommage, disparition, ruine, mort}
{en: action of perishing; of losing; of losing one’s way; of disappearing; loss, damage, disappearance, ruin, death}

§ chiri-ri/chirire (chi-rí-ri) sf chiriri (chi-rírĭ) – (unã cu chireari)
ex: tsi mi loash fãrã s-mi giudits shi mi adusish la chiriri? (moarti); escu hiljlu a tãu, tsi vreai s-mi cheri sh-mi pitritseai la chiriri (moarti); chiriri-ashteaptã un popul; s-aflã acshitsi, di la chiriri (di la moarti); sh-cacum tut fudzea cãtrã la chiriri, ca chirutã di mintsã

§ cherdu (chĭér-du) (mi) vb III shi II chirdui (chir-dúĭ), chirdeam (chir-deámŭ), chirdutã (chir-dú-tã), cheardiri/cheardire (chĭár-di-ri) shi chirdeari/chirdeare (chir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: shi-nj mi chirdui tu yisi; sh-u chirdu mintea
(expr: glãri); s-nu cherdzi calea (s-nu dzãgãdeshti; mi chirdui
(expr: cishiii, cicãrdisii) la zburãri; oarfãnlu pistipsea cu-aestã s-lu cheardã (s-lu vatãmã)

§ chirdut (chir-dútŭ) adg chirdutã (chir-dú-tã), chirduts (chir-dútsĭ), chirduti/chirdute (chir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: shidea cu ocljilj chirduts (cihtisits); zburashti pri chirduti (geaba, ncot); trã surdu, macã-asunj, trã orbu, macã thimnjitseshti shi trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ cheardi-ri/cheardire (chĭár-di-ri) sf cheardiri (chĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: tutã cheardirea (znjia) tsi featsish

§ chirdeari/chir-deare (chir-deá-ri) sf chirderi (chir-dérĭ) – (unã cu chiriri)
ex: vrei chirdearea-nj (vãtãmarea-nj, afãnsirea-nj)?

§ scherdu (schĭér-du) (mi) vb III shi II schirdui (schir-dúĭ), schirdeam (schir-deámŭ), schirdutã (schir-dú-tã), scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) shi schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: schirdui (chirui) calea; si schirdu (s-chiru) prit pãduri; cara schirdu tutã-lj avearea, dzãsi; va si s-cheardã
(expr: va s-facã afan) prit xinitii; si schirdu
(expr: cihtãsi, glãri) di harauã

§ schirdut (schir-dútŭ) adg schirdutã (schir-dú-tã), schirduts (schir-dútsĭ), schirduti/schirdute (schir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: ficiorlu armasi ca schirdut; feata-lj gri s-nu u vatãmã, cã easti om schirdut tu irnjii; eara schirdut tu somnu
(expr: durnja multu ahãndos)

§ scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) sf scheardiri (schĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: cu untulemnul aestu easti scheardiri (chirdãciuni)

§ schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) sf schirderi (schir-dérĭ) – (unã cu chiriri)

§ chirãciuni/chirãciune (chi-rã-cĭú-ni) sf chirãciunj (chi-rã-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea tsi cheari (ari chirutã) omlu; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari, asperdiciuni; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: shi multsã au chirãciuni (znjii, moarti)

§ chiriciuni/chiriciune (chi-ri-cĭú-ni) sf chiriciunj (chi-ri-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)

§ chirdãciuni/chirdãciune (chir-dã-cĭú-ni) sf chirdãciunj (chir-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)
ex: vinji oara-a chirdãciuniljei (chireariljei, moartiljei); avum multã chirdãciuni la duganea-aestã

§ asperdiciuni/asperdiciune (as-per-di-cĭú-ni) sf asperdiciunj (as-per-di-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea cu tsi armãni omlu dupã tsi cheari tsiva; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirãciuni, chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: nicã asperdiciuni (chirdãciuni) nicã zilj, nicã cachi

§ chirturã (chir-tú-rã) sf chirturi (chir-túrĭ) – lucruri di njicã simasii (tsi nu ts-aduc znjii, sh-atumtsea cãndu li cheri); lu-cruri di njicã tinjii tsi (shi s-li cheri) nu ahãrzescu multu; chiruti lucri; zboarã goali; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, palavrã, pãlavrã, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamarã, zacatã, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: bagatelă, fleac, prostie}
{fr: bagatelle, vétille, babiole, sottise}
{en: bagatelle, trifle, silliness}
ex: zburãshti chirturi (glãrinj)

§ chirãturã (chi-rã-tú-rã) sf chirãturi (chi-rã-túrĭ) – (unã cu chirturã)

§ chiritã1 (chi-rí-tã) sf fãrã pl –
1: chirearea (ascãpitarea, apunearea) a soarilui cãndu s-alasã seara; partea cãtrã cari ascapitã (cheari) soarili; ascapitã, ascãpitat, ascãpitatã, scapit, scapitã, scãpitat, scãpitatã;
2: loc gol pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da dip putsãnã ploai (multi ori acupirit mash cu-arinã); cãmpuri goali sh-iu nu bãneadzã multã dunjai; irnjii, urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii;
3: loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; hau, hãu, hauã, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã
{ro: apus, apus de soare, pustiu, abis}
{fr: tombée du jour, ponant, soleil couchant; désert, à l’abandon, abîme}
{en: setting sun, deserted, wilderness, chasm, abyss}
ex: vinj tu chirita (ascãpitata) a soarilui; tru apreasã sh-tru chiritã (as-cãpitatã); ditu-chiritã (ascãpitatã) yin shi ditu-apreasã; gri ca din chiritã (irnjii); ãlj dutsi tu chisa sh-tru chirita-a a etãljei (haua-a lumiljei, a etãljei); s-cilistisim tru-aestã chiritã (hauã, grimurã, arãpã)

{ro: acţiunea de a gălbeji; gălbejire}
{fr: action de devenir claveleux, de prendre la clavelée}
{en: action of catching the sheep-pox}

§ ngãlbãgedz (ngãl-bã-gĭédzŭ) vb I ngãlbãgeai (ngãl-bã-gĭáĭ), ngãlbãgeam (ngãl-bã-gĭámŭ), ngãlbãgeatã (ngãl-bã-gĭá-tã), ngãlbãgeari/ngãlbãgeare (ngãl-bã-gĭá-ri) – (unã cu gãlbidzãscu); oili ngãlbãgearã (lãndzidzãrã di gãlbeadzã)

§ ngãlbãgeat (ngãl-bã-gĭátŭ) adg ngãlbãgeatã (ngãl-bã-gĭá-tã), ngãlbãgeats (ngãl-bã-gĭátsĭ), ngãlbãgeati/ngãlbãgeate (ngãl-bã-gĭá-ti) – (unã cu gãlbidzãt)

§ ngãlbãgeari/ngãlbãgeare (ngãl-bã-gĭá-ri) sf ngãlbãgeri (ngãl-bã-gĭérĭ) – (unã cu gãlbidzãri)

{ro: spinos}
{fr: épineux}
{en: thorny}
ex: pãrnari schinoasã (cu multsã schinj)

§ schin2 (schínŭ) (mi) vb I schinai (schi-náĭ), schinam (schi-námŭ), schinatã (schi-ná-tã), schinari/schinare (schi-ná-ri) – ntsap cu un schin;
(expr: schin tsiva (cariva) = (i) cãrtescu (omlu, foclu), pirãxescu, afurnjisescu, asplinsescu; (ii) lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã un lucru; anãngãsãescu, anãngãsescu, ngãsãescu, pãrãchinisescu, pingu)
{ro: înghimpa; aţâţa (focul), irita, tachina}
{fr: piquer par une épine; attiser (le feu), taquiner, irriter, exciter}
{en: sting, prick; stir up (fire), tease, excite, irritate}
ex: mi schinã (mi ntsapã) barba-a ta; mi schinã (mi ntsapã) tu pãltari; lu schina (ntsãpa) ruglu; nu schinats
(expr: nu cãrtits) foclu; acãtsarã s-lu schinã
(expr: s-lu cãrteascã, pirãxeascã); nu lu schinã
(expr: nu-l cãrtea) cã ti ncaci

§ schinat (schi-nátŭ) adg schinatã (schi-ná-tã), schinats (schi-nátsĭ), schinati/schinate (schi-ná-ti) – tsi easti ntsãpat cu-un schin
{ro: înghimpat; aţâţat, iritat, tachinat}
{fr: piqué par une épine; attisé (le feu), taquiné, irrité, excité}
{en: stung, pricked; stirred up (fire), teased, excited, irritated}

§ schinari1/schinare (schi-ná-ri) sf schinãri (schi-nắrĭ) – ntsãpari cu un schin
{ro: acţiunea de a înghimpa, de a aţâţa, de a irita, de a tachina; înghimpare, aţâţare, iritare, tachinare}
{fr: action de (se) piquer par une épine}
{en: action of stinging, of pricking}
ex: cu schinarea (ntsãparea) la cur

§ schinãturã (schi-nã-tú-rã) sf schinãturi (schi-nã-túrĭ) – ntsãpãturã di schinj;
(expr: bag schinãturi = bag anghidz, zizanj, muzavirlãchi, munãfic, munãficlichi, munuflichi)
{ro: înţepătură de spin; intrigă}
{fr: piqûre; intrigue, incitation}
{en: sting; intrigue, incitement}

§ schinãtor (schi-nã-tórŭ) adg schinãtoari/schinãtoare (schi-nã-tŭá-ri), schinãtori (schi-nã-tórĭ), schinãtoari/schinãtoare (schi-nã-tŭá-ri) – tsi schinã (earbã, mãrãtsini, rug, ciun, pãljur, arburi, etc., tut tsi ari schinj);
(expr: easti schinãtor = (i) easti un tsi cãrteashti (foclu); (ii) easti un di-atselj tsi lu-arãseashti s-pingã (s-pirãxeascã, s-furnjiseascã, s-asplinseascã) lumea; (iii) easti un tsi bagã zizanj, muzavirlãchi)
{ro: înghimpător; iritator, tachinator}
{fr: celui qui pique par une épine; celui qui attise (le feu), qui taquine, qui irrite, qui excite}
{en: the one who stings, who pricks; the one who stirs up (fire), who teases, who excites, who irritates}
ex: frãndzãli dishtiptati di schinãtorlu
(expr: cãrtitorlu) vimtu

§ schinlu-a tarlui (schín-lu a tár-lui) sm – plantã tsi creashti tu agri, locuri virani, mardzina di cãljuri, tu uboari etc., cu truplu sãnãtos sh-disfaptu, mplin di schinj, cu frãndzã hãrãxiti tsi au mardzina dintsatã bitisitã cu schinj, cu lilici aroshi, albi icã galbini, adunati ca tufitsi tu-un tas; chinger, gumarangath, mãrãtsini
{ro: mărăcine (spin) măgăresc, scaiul dracului}
{fr: chardon fausse-acanthe, ronce que les baudets mangent}
{en: a kind of bramble bush, spiny plumless thistle}

§ nschin (nschínŭ) (mi) vb I nschi-nai (nschi-náĭ), nschinam (nschi-námŭ), nschinatã (nschi-ná-tã), nschinari/nschinare (nschi-ná-ri) – (unã cu schin2)
ex: cara imna cu cicioarli goali si nschinã (si ntsãpã di schinj); nu shtiu tsi mi nschinã (ntsãpã) pi pãltãri; cara s-nu lu nschini
(expr: anãn-gãsãeshti, pindzi) gumarlu, nu beasi; nschinã-l
(expr: anãngãsea-l, pindzi-l) ca s-alagã

§ nschinat (nschi-nátŭ) adg nschinatã (nschi-ná-tã), nschinats (nschi-nátsĭ), nschinati/nschinate (nschi-ná-ti) – (unã cu schinat)

§ nschinari/nschinare (nschi-ná-ri) sf nschinãri (nschi-nắrĭ) – (unã cu schinari)