DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cicior

cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guvojdu

guvojdu (gu-vój-du) sm guvojdzã (gu-vój-dzã) shi guvojdi/gu-vojde (gu-vój-di) – penurã cu cari s-acatsã petala pri unglja-a calui; guvozdu, gãvojdu, gãvozdu;
(expr:
1: adar (fac, talj) guvoj-dzã (di fricã, di-arcoari) = nj-treamburã (dau) dintsãlj di fricã, di-arcoari;
2: cãts guvojdzã poartã = cãts anj ari;
3: mutã ciciorlu sh-caftã guvojdu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-lu caftã (sh-lu-adutsi) singur biljelu;
4: cari jileashti guvojdul, sh-cheari petala = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-plãndzi cã cheari un lucru njic, fãrã simasii, cãndu nu veadi cã va chearã un lucru mari tsi axizeashti multu)
{ro: găvozd, caia, cui de potcoavă}
{fr: clou de fer à cheval}
{en: horseshoe nail}
ex: petala sh-guvojdul (penura di petalã); acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu
(expr: sã-lj cãrtsãneascã) dintsãlj di fricã; adarã guvojdi
(expr: treamburã) di fricã; vai talji guvojdzã
(expr: vai treamburã di fricã); tutã dzua adrã guvojdi
(expr: trimburã di-arcoari); cãts guvojdi
(expr: cãtã-arcoari, trimburari di-arcoari) featsi-atumtsea; tu plãtãri tãljam guvojdzã
(expr: nj-trimbura pãltãrli di-arcoari); cãts guvojdzã poartã
(expr: di cãts anj easti) calu-aestu?

§ guvozdu (gu-vóz-du) sm guvozdzã (gu-vóz-dzã) – (unã cu guvojdu)
ex: di un guvozdu nu poati s-yinã vãrnu arãu

§ gãvojdu (gã-vój-du) sm gãvojdzã (gã-vój-dzã) shi gãvoj-di/gãvojde (gã-vój-di) – (unã cu guvojdu)

§ gãvozdu (gã-vóz-du) sm gãvozdzã (gã-vóz-dzã) – (unã cu guvojdu)
ex: lj-bãtu un gãvozdu tra s-nu-lj cadã petala

§ nguvujdedz (ngu-vuj-dédzŭ) (mi) vb I nguvujdai (ngu-vuj-dáĭ), nguvujdam (ngu-vuj-dámŭ), nguvujdatã (ngu-vuj-dá-tã), nguvujdari/nguvujdare (ngu-vuj-dá-ri) – bag guvojdzã a calui (mulãljei); (fig: mi nguvujdedz = (i) mi ntsap cu-unã penurã, schin, etc.; (ii) chicusescu, mi cãrtescu, nj-pari-arãu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn