DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

foali/foale

foali/foale (fŭá-li) sf folj (fóljĭ) –
1: unã soi di sac faptu di cheali di oai (tumtã di lãnã sh-turnatã anapuda) tu cari s-tsãni (ma multu) cash; fuljinã, cheali, chilitsã, chilits, tãvãrceac, tãrvash, tãrvaci, vurgã, zbãrnic, vãtãlah, utri, utur, vãtãlah;
2: hãlati cu un sac di cheali mplin di aerã cu cari s-fatsi vimtu (trã muzicã, trã aprindearea-a foclui, etc.); (fig:
1: foali = (i) partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; pãnticã, bicã, buric, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbishinã; (ii) om tsi easti multu gras; (iii) palju-om; om tsi nu easti bun trã tsiva tu lumi, tsi easti-arãu, etc.; expr:
2: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
3: escu (mi-adar) foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.) = escu (mi-adar) mplin ca unã foali, mi umplu ca unã foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.);
4: mi mãshcã tu foali = mi doari pãntica;
5: li-aruc (lj-u dau) tu foali = mãc multu;
5: nj-umflu foljli = dormu ahãndos)
{ro: burduf din piele de oaie în care se conservă brânza; foale}
{fr: sac fait de peau crue de mouton tondue et retournée, qui sert à la conservation du frommage; soufflet}
{en: bag made of sheep pelt turned over (used to keep cheese); bellows}
ex: tsi i gros shi nu-ari os, sh-cãnd lu-adunj, iu vrei lu punj (angucitoari: foalea); cash bun tu foali di cãni; cashlu di foali easti multu gustos; bãgai patru folj di cash trã earnã; yinu sã sufli la foali; suflã tu foc cu foljli; mi mãshcã tu foali
(expr: mi doari pãntica); foali s-adrarã di mãcari
(expr: mãcarã multu, s-nãfãtirã); s-featsi foali
(expr: s-umflã ca unã foali di mãcari); easti-l foali di nvitsari
(expr: ari nvitsatã multi, easti mplin di nvitsãturã, easti multu shtiut; s-dzãtsi ma multu cãndu vrei s-ts-arãdz di cariva); ti ved cã ts-umflash foljli
(expr: durnjish ahãndos)

§ fuljinã (fu-ljí-nã) sf fuljini/fuljine (fu-ljí-ni) shi fuljinj (fu-ljínjĭ) – (unã cu foali)
ex: unã fuljinã di cash ari multu-multu yinghits ucadz; ca multu aruts tu fuljinã
(expr: mãts ca multu); u! fuljina (fig: palju-omlu) a daraclui!

§ fuljic (fu-ljícŭ) sm fuljits (fu-ljítsĭ) – foali ma njic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gustu1

gustu1 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu (cu limba) cãndu bagã tsiva n gurã (cã easti dultsi, nsãrat, acru, etc.); nustimadã, lizeti
{ro: gust}
{fr: goût}
{en: taste}
ex: s-veadã tsi gustu (nustimadã) ari inima di stihiu; nitsi gustul nu-lj cunushteam; mãcari fãrã sari, gustu (nustimadã) nu-ari

§ gustu2 (gús-tu) vb I gustai (gus-táĭ), gustam (gus-támŭ), gustatã (gus-tá-tã), gustari/gustare (gus-tá-ri) – bag ãn gurã niheamã mãcari (i ndauã chicuti di biuturã) tra s-aduchescu tsi nustimadã ari; ngustu, angustu, ngustedz; (fig: gustu = mãc (ma multu trã tahina) tra sã-nj treacã foamea)
{ro: gusta}
{fr: goûter}
{en: taste}
ex: cãndu gustã mayirlu… fãrmac!; tsi si-lj dãm? tsi s-gustãm?; gustai sh-mini di ghelili-a lor; cara vinjish, stãi s-gustãm (fig: s-mãcãm) doilji

§ gustat (gus-tátŭ) adg gustatã (gus-tá-tã), gustats (gus-tátsĭ), gusta-ti/gustate (gus-tá-ti) – (mãcarea i biutura) tsi fu bãgatã n gurã di-lj s-ari aflatã gustul; ngustat, angustat
{ro: gustat}
{fr: goûté}
{en: tasted}

§ gustari/gustare (gus-tá-ri) sf gustãri (gus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gustã tsiva (mãcari i biuturã); (fig: gustari = mãcarea (ma multu tahina) tsi u fatsi cariva tra s-lji treacã foamea; prãndzu, tsinã, mirindi); ngustari, angustari
{ro: acţiunea de a gusta; gustare}
{fr: action de goûter; dejeuner}
{en: action of tasting; breakfast}
ex: lu-avum cu noi ti gustari (fig: measa di tahina)

§ gustu3 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – starea sufliteascã (bunã ma multu) tu cari s-aflã omlu; cum s-aducheashti omlu cãndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit cãndu-lj si fatsi chefea; buni, cheifã, chefi;
(expr:
1: nj-mutrescu gustul = fac cum voi mini, cum ãnj va chefea;
2: om cu gustu = gustos, om nustimac, tsi fatsi muabeti bunã, tsi fatsi shicadz, etc.)
{ro: bună dispoziţie, chef, plăcere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hicat

hicat (hi-cátŭ) sn hicati/hicate (hi-cá-ti) shi sm hicats (hi-cátsĭ) – mãdular dit truplu-a omlui (a prãvdzãlor) cari s-aflã sum inimã shi plimunj, sh-cari da hearea tsi s-dutsi tu stumahi s-agiutã la hunipsirea-a mãcariljei; ihicat, ipat; (fig:
1: hicat = (i) vreari mari, mirachi, inimã, suflit; (ii) vrutã/vrut; (iii) puteari, dinami; expr:
2: hicat albu = plimunlu;
3: hicat lai = hicatlu di-aradã;
4: frãndzãli di hicat = ahãndamea-a suflitlui; frãndzãli di inimã;
5: plãngu dit hicati = plãngu ahãndos, cu multã amãrãciuni, dit ahãndamea-a suflitlui;
6: mi-aroadi la hicat = nj-mãcã suflitlu; am nã mari dureari sufliteascã;
7: mi fripsi tu hicati = mi nvirinã mul-tu;
8: canda-nj ved hicatili = nu pot s-lu ved ãn fatsã, nj-yini-agnos cãndu-l ved;
9: nj-ardi hicatlu trã el = l-voi multu, mor sh-cher ti el;
10: nj-virsai hicatili = nj-virsai sh-matsãli dit mini;
11: nj-fats tu hicati = nu mi-alash isih, mi bizirseshti)
{ro: ficat}
{fr: foie}
{en: liver}
ex: hicatlu di la patã easti multu gustos; hicatlu lai
(expr: hicatlu di-aradã) easti ma bun di albul
(expr: plimunlu); hicatslji-lj vindi; unã cumatã di inimã shi unã di hicat; sh-di furnits hicat nu si scoati; nj-mãcã hicatlu
(expr: suflitlu); zbor aruptu dit hicati (fig: dit inimã, dit suflit); va s-plãndzem ditru hicat
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei, a suflitlui); cu uhtari dit frãndzili di hicati; suschirã nãoarã dit frãndzili dit hicati; diznou ancãni dit frãndzili dit hicati; canda sh-vidzurã hicatili, cãndu-l vidzurã turnat; nu nj-arsi hicatlu tri nãs
(expr: nu-l vrui sh-ahãntu multu, nu murii di vreari ti el); s-turnarã acasã sh-alãsarã hicatili (fig: ininjli, vrutslji/vrutili) a lor tu pãduri; iu suntu a lor hicati (fig: vruts)?

§ ihicat (ihĭ-cátŭ) sm ihicats (ihĭ-cátsĭ) – (unã cu hicat)

§ ipat (i-pátŭ) sn ipati/ipate (i-pá-ti) – (unã cu hicat)
ex: mi doari ipatlu (hicatlu); nj-armasi ipatlu (fig: vrearea, mirachea; expr: armash mash cu orixea); ashteptu ipatlu (puterli, dinamea) sã-nj yinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lizeti/lizete

lizeti/lizete (li-zé-ti) sf lizets (li-zétsĭ) – plãtsearea tsi u-aducheashti omlu cãndu gustã tsiva cu bunã nustimadã, nustimadã, gustu (bun)
{ro: gust plăcut, plăcere}
{fr: bon goût, délice, plaisir}
{en: pleasant taste, pleasure, delight}
ex: nu lj-ari aflatã ninga lizetea (gustul); nu u loa cu lizeti; feata easti mushatã ma nu-ari lizeti (gustu); lizeti (gustu, nustimadã bunã) avurã lucanitslji

§ lizetliu (li-zet-líŭ) adg (shi adv invar) lizetlii/lizetlie (li-zet-lí-i), lizetlii (li-zet-líĭ), lizetlii (li-zet-líĭ) – tsi ari bunã nustimadã; tsi ari gustu bun; tsi easti nostim; gustos, nostim
{ro: gustos, nostim, agreabil}
{fr: de bon goût, savoureux, agréable}
{en: tasty, savoury, pleasant}
ex: lizetliu gheli fatsi; lisetlii (nostimã, cu gustu) muljari ari; shtii s-facã lucantsã lizetlii (gustosh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mindzitrã

mindzitrã (min-dzí-thrã) sf mindzitri/mindzitre (min-dzí-thri) – cashlu tsi s-acatsã pisuprã, cãndu dzãrlu armas di la cashlu di-aradã s-hearbi cu foclu njic (dipus) shi s-astalji; ghizã, mizitrã, urdã
{ro: urdă, jintiţă}
{fr: fromage qui, dans le chaudron, après le bouillonnement du lait, reste au dessus du petit-lait}
{en: Aromanian cheese which is found remaining on top of the slowly heated whey}

§ mizitrã (mi-zí-trã) sf mizitri/mizitre (mi-zí-tri) – (unã cu mindzitrã)
ex: vãrnu cash nu easti ma gustos ca mizitra

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nostim

nostim (nós-timŭ) adg nostimã (nós-ti-mã), nostinj (nós-tinjĭ), nostimi/nostime (nós-ti-mi) – tsi ari unã lizeti (un gustu) tsi u-ariseashti omlu; tsi ari unã bunã nustimadã; gustos, lizetliu;
(expr: om nostim = om cu gustu; om cu cari ti-ariseashti s-tsã trets oara cã zburashti ghini, fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.; nustimac)
{ro: gustos, nostim, agreabil}
{fr: de bon goût, savoureux, ragoû-tant, agréable, gentil}
{en: tasty, savoury, pleasant}
ex: mãcari nostimã (gustoasã); nostimã fu ghela; easti nostim (tsi ti-ariseashti, cu gustu), mushat; nostimili turturi; bium yin nostim (gustos); adrã mãcãri, piti, pulj friptsã, dultsenj, cãtãihi sh-alti, tsi s-ts-alindzi dzeaditli cãndu s-mãts, ahãntu nostimi; nveasta-al Petri easti nostimã
(expr: cu gustu); vinji acasã cu-unã featã nostimã
(expr: mushuticã, cu gustu)

§ nustimadã (nus-ti-má-dã) sf nustimãdz (nus-ti-mắdzĭ) – harea tsi u-ari unã mãcari cari da un gustu bun (nostim, aleptu, ahoryea di gustul a altor mãcãri), tsi lu-ariseashti omlu cãndu u bagã n gurã; gustu bun; nustimeatsã, lizeti;
(expr: dzãtsi (fatsi) unã nustimadã = dzãtsi (fatsi) unã shicai bunã)
{ro: gust plăcut, savoare}
{fr: bon goût, saveur; gentillesse}
{en: good taste, flavour}
ex: nustimadã (gustu bun), lucru mari; nu ari nustimadã (gustu, lizeti) bunã

§ nustimeatsã (nus-ti-meá-tsã) sf nustimets (nus-ti-métsĭ) – (unã cu nustimadã)

§ nustimac (nus-ti-mácŭ) adg nustimacã (nus-ti-má-cã), nustimats (nus-ti-mátsĭ), nustimatsi/nustimatse (nus-ti-má-tsi) – (om) tsi easti cu gustu; tsi ari gustu; (om) cu cari ti-ariseashti s-tsã trets oara cã zburashti ghini (fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.); cu hari; cu gustu; nostim, harish, haresh, lughearic, simpatic
{ro: simpatic, agreabil}
{fr: sympathique, agréable}
{en: sympathetic, likable, pleasant}
ex: un gioni nustimac (cu gustu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã