DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gãscã

gãscã (gắs-cã) sf gãshti/gãshte (gắsh-ti) – pulj di casã (ma mari di gãljinã i paphi, cu gusha lungã, cu peanili sivi pi pãltãri shi albi pi pãnticã, tsi easti criscutã trã carni, oauã shi peanili cu cari s-fac cãpitãnji); hinã, patã, patcã;
(expr:
1: (easti, ari) cap di gãscã = nu-ari tsiva n cap, lu-ari caplu gol, easti glar, lishor di minti;
2: (bun, easti, etc.) trã pãshteari gãshti = nu easti bun trã tsiva dip, easti bun mash trã pãshteari gãshti)
{ro: gâscă}
{fr: oie}
{en: goose}
ex: fridzits gãsca (hina) cama nyii; turmi ntredz di gãshti (hini); agru-gãshti (hini) trec ãn dzãri; tricu nã gãscã mascurã (gusac); muljerli cãndu s-adunã suntu ca gãshtili, tsiva nu s-lja di ureclji; jileashti gãsca, cheardi unã mulari

§ gãscu (gắs-cu) sm gãshtsã(?) (gắsh-tsã) – mascurlu-ali gãscã; gusac
{ro: gâscan}
{fr: jars}
{en: gander}
ex: un gãscu bãtu areapitli shi strigã

§ gusac (gu-sácŭ) sm gusats (gu-sátsĭ) – (unã cu gãscu)
ex: bãgã nelu tu mãcari shi-l deadi di-l mãcã gusaclu vrut di amirãlu; disicarã gusaclu sh-aflarã nelu

§ gãgãredz (gã-gã-rédzŭ) vb I gãgãridzai (gã-gã-ri-dzáĭ), gãgãridzam (gã-gã-ri-dzámŭ), gãgãridzatã (gã-gã-ri-dzá-tã), gãgãridzari/gãgãridzare (gã-gã-ri-dzá-ri) – scot unã boatsi ca-atsea scoasã di gãshti
{ro: gâgâi}
{fr: cacarder, pousser des cris (en parlant de l’oie)}
{en: gaggle}
ex: turmi ntredz di gãshti gãgãridza tu ubor

§ gãgãridzat (gã-gã-ri-dzátŭ) adg gãgãridzatã (gã-gã-ri-dzá-tã), gãgãridzats (gã-gã-ri-dzátsĭ), gãgãridzati/gãgãridzate (gã-gã-ri-dzá-ti) – tsi ari scoasã unã boatsi (ca-atsea faptã) di gãscã
{ro: gâgâit}
{fr: cacardé, qui a poussé des cris (en parlant de l’oie)}
{en: gaggled}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rosã

rosã (ró-sã) sf rosi/rose (ró-si) – pulj di casã (feaminã) ma mari di gãljinã sh-ma njicã di gãscã (tsi easti criscutã trã carni shi oauã); feamina-a roslui; papã, paphi, papcã, patã, patcã, bibã
{ro: raţă}
{fr: cane, canard (femelle)}
{en: duck}
ex: rosili (paphili) agri fac cuibarili pit stuhi; rosili s-muciulescu tu apã tulburi; tu shãvar el avina multi rosi agri

§ ros2 (rósŭ) sm rosh (róshĭ) – pulj di casã (mascur) ma mari di gãljina sh-ma njic di gusaclu (tsi easti criscut trã carni); mascurlu-a rosãljei; rusac, bib, patoc, patoclu, pataroc
{ro: răţoi}
{fr: canard (mâle)}
{en: drake}

§ rusac (ru-sácŭ) sm rusats (ru-sátsĭ) – (unã cu ros2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yeatru

yeatru (yĭá-tru) sm yeatri (yĭá-tri) shi yeatsrã (yĭá-tsrã) – omlu tsi s-ari dusã la sculii analti tra sã nveatsã cum s-lji vindicã oaminjlji di lãngori; gheatru, iichim;
(expr:
1: necã lãndzit, necã yeatru = ma ghini s-nu hii lãndzit shi s-nu-ai ananghi di yeatru;
2: iu nu intrã soari, intrã yeatru = soarli easti bun trã sãnãtatea-a omlui sh-tr-atsea, tu horli armãneshti, casili auntu anãltsati tu surin, cãtrã soari)
{ro: doctor (în medicină), medic}
{fr: médecin}
{en: (medical) doctor, physician}
ex: omlu cãndu-l doari caplu alagã la (s-dutsi s-lu veadã un) yeatru; easti lãndzit arãu, lj-adusirã trei yeatsrã; eu hiu yeatru di cicioari; eara adunats yeatri dit patruli mãrdzinj a loclui; cljimarã yeatsrã dit patruli chioshi a lumiljei; eara un yeatru dit Vlãhii; di-iu sã-lj dau la yeatru, ãlj dau la hãsap; di cãndu ishirã yeatsrãlj, mor lumea cama multu; vãrnu yeatru, vãrnã moashi nu lu-ari vindicatã; lu ntribã prota cum fac yeatsrãlj, di tsi lj-easti lãngoarea; shtiuts, filózuhi, yeatsrã, vãrã nu putea si-lj da cali, nu putu s-aflã yitria; nu nã vindicarã yeatsrã avdzãts shi shtiuts, va s-nã vindicã aistu?

§ gheatru (ghĭá-tru) sm gheatri (ghĭá-tri) shi gheatsrã (ghĭá-tsrã) – (unã cu yeatru)
ex: doilji ficiori lji ari gheatsrã; nu s-putu sã-l scoatã vãrã gheatru nelu dit gusac

§ yeatresã (yĭa-tré-sã) sf yeatresi/yeatrese (yĭa-tré-si) – muljarea tsi s-ari dusã la sculii analti tra sã nveatsã cum s-lji vindicã oaminjlji di lãngori; yeatrisã
{ro: doctoriţă}
{fr: doctoresse}
{en: (female) doctor, (female) physician}

§ yeatrisã (yĭá-tri-sã) sf yeatrisi/yeatrise (yĭá-tri-si) – (unã cu yeatresã)

§ yitrãtsãlji/yi-trãtsãlje (yi-trã-tsắ-lji) sf yitrãtsãlj (yi-trã-tsãljĭ) – multimea di nvitsãturi sh-cunushteri tsi li avem adzã (di la sculii analti) tra si s-vindicã oaminjlji di lãngori; yeatrãtsãlji, yeatrisini
{ro: medicină}
{fr: médecine}
{en: (art of) medicine}
ex: dusi tu xeani sã nveatsã yitrãtsãlja

§ yeatrãtsãlji/yeatrãtsãlje (yĭa-trã-tsắ-lji) sf yeatrãtsãlj (yĭa-trã-tsãljĭ) – (unã cu yitrãtsãlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn