20: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari zghileashti di arsunã sh-muntsãlj, cari nu-ari altu lucru shi zburashti geaba, tu vimtu;
21: zburãscu gurã cu gurã = zburãscu cu cariva tu-un loc iu s-nu poatã s-mi avdã vãrnu;
22: s-bashi n gurã = suntu oaspits bunj;
23: nji si dusi gura la ureaclji = nji sã featsi unã foami mari, hiu multu-agiun;
24: bag tu gurã; bag tsiva n gurã = mãc;
25: ljau nã gurã = mãc niheamã, unã mãshcãturã;
26: nj-curmu di la gurã = nu mãc cãt voi tra s-dau s-mãcã altu;
27: nji s-usucã gura = (i) mi-acatsã unã seati mari sh-mizi pot s-ashteptu s-beau tsiva; (ii) zburãscu multu, nji s-usucã gura di-ahãtã zburãri;
28: hiu cu suflitlu la gurã = (i) mizi pot s-adilj, mizi pot s-ljau anasi; (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu multu lãndzit shi etim sã-nj dau suflitlu, s-mor;
29: nj-adutsi suflitlu la gurã = nj-adutsi suflitlu la nari; chicusescu, mi nvirinã multu, mi cãrteashti multu cu-atseali tsi-nj fatsi, mi-adutsi tu-unã halã di nu shtiu tsi altu s-fac; nj-yini tu nãri;
30: agãrshescu di la mãnã pãn la gurã = agãrshescu multu agonja;
31: lj-u-astup gura; lj-u ncljid gura; lj-acats gura = l-fac s-tacã, nu lu-alas sã zburascã, l-fac s-nu poatã s-dzãcã vãr zbor;
32: nj-si lja gura; nu-nj s-avdi gura; u ncljish gura = amutsãscu, tac shi nu scot un zbor dit gurã;
33: ãlj ljau zborlu din gurã = (i) dzãc un zbor tamam atumtsea cãndu un altu easti etim s-lu dzãcã idyiul zbor; (ii) lj-talj zborlu, lj-curmu zborlu tra sã zburãscu mini;
34: mi lja gura pri dininti = zburãscu ninti ca s-mi minduescu trã tsi easti ghini s-dzãc, dzãc tsi nu lipsea s-dzãc, mi dau di padi cu atseali tsi dzãc;
35: nu-nj si dutsi pãnea la gurã; nu-nj si bagã n gurã = mãc fãrã orixi, nu ved hãiri di mãcarea tsi-u fac, escu nvirinat shi nu-am orixi tra s-mãc tsiva;
36: di gurã-gurã = di la om la om;
37: easti mash gura di nãs = nãs zburashti mash, s-alavdã sh-nu fatsi tsiva;
38: mi ljau dupã gura-a lui = fac ashi cum dzãtsi el, ashi cum mi urnipseashti;
39: ashteptu (sã-nj si da) n gurã; ashteptu pãnea n gurã; ashteptu s-nji cadã hica n gurã = voi s-li aflu tuti lucrili etimi, adrati, fãrã lucru; ashteptu sã-nj si da tuti lucrili fãrã tra s-fac tsiva trã eali;
40: ashteptu cu gura hãscatã = ashteptu cu multã nearãvdari, mizi pot s-ashteptu;
41: stau cu gura hãscatã = mi ciudusescu di-atseali tsi ved;
42: nj-alasã gura bali (apã) = zãlipsescu, nj-si fatsi mari orixi;
43: nu bag ghini n gurã; pãnã s-dishcljidz gura = dinãoarã, unãshunã, sticlu-aestu, pãnã s-dzãts “meau!”;
44: nj-alãxescu (nj-fac) gura = alãxescu atseali tsi mãc; alãxescu arada cu cari mãc mãcãrurli; nj-alãxescu nustimada tsi u-am ãn gurã;
45: va-nj badz gura sum nari = nu mi mealã dip;
46: gura-lj dzãtsi, narea-lj avdi = tsi zburashti cu boatsea apusã, tsi zburashti peagalea;
47: (dzãtsi) tsi-lj yini n gurã = (dzãtsi) tsi-lj treatsi prit minti, fãrã si s-mindueascã ghini;
48: canda ari jarlu n gurã = (om) tsi nu poati s-tsãnã un mistico;
49: ts-alasã gura lapti = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva ari mari mirachi trã un lucru;
50: aurlu (zghilescu) cãt nji ncapi (nj-u poati) gura = aurlu cãt pot di vãrtos, cu boatsea cãt ma mari)
{ro: gură; bot; voce; etc.}
{fr: bouche; gueule; voix; etc.}
{en: mouth; voice; etc.}
ex: unã mãnãstiri cu nipãrtica tu mesi sh-cu calj alghi deavãrliga (angucitoari: gura); boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); un arap cu gura dishcljisã (angu-citoari: cireaplu); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); nã bisearicã cu calj alghi (angucitoari: gura sh-dintsãlj); altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti; di gurã s-bati caplu; cari sh-aveaglji gura, caplu-a lui sh-aveaglji; suntu shapti guri (fig: inshi); cãdzut tu gurã di lup
(expr: faptu afan); yin stiihiili s-nã lja gura (fig: boatsea); lu-agiumsirã cu gurã (yiu, tu banã); si-sh agiungã mã-sa cu gurã (yii, tu banã); atumtsea-lj vinji gura (zborlu, boatsea; expr: nchisi sã zburascã, nye); lji si lo gura
(expr: chiru boatsea; nu mata putu sã zburascã; dãmlusi); ari guri multi
(expr: oaminj tsi vor hrãniri, cilimeanj multsã); lj-acãtsã gura-a Hristolui
(expr: lji ncljisi gura; Hristolu nu-avu tsi s-dzãcã); cari u dishcljisi gura, nã palmã u-adrã
(expr: zburãscu multi, vruti sh-nivruti); nu-sh grescu cu gura
(expr: suntu ncãceats); ari gurã ficiorlu-aestu
(expr: zburashti multu, shtii sã zburascã; nu mi treatsi n gurã
(expr: nu mi zburashti di-arãu, nu mi cacuzburashti); ti ncãceash? tsi-asparsish gura?
(expr: l-zburãsh di-arãu? l-cacuzburãsh?); nã s-avea dusã gura la ureaclji di foami
(expr: nji s-avea faptã unã foami mari, earam multu-agiunj); nu bãgã tsiva n gurã
(expr: nu mãcã tsiva) di trei dzãli; pãn calu s-lja nã gurã
(expr: s-mãcã, s-pascã niheamã); ficiori tsi-ashteaptã n gurã
(expr: s-lã si da tuti etimi), ca tsiva pulj orghi; ashtipta cu gura hãscatã
(expr: cu nearãvdari) tuts, ca cireasha-atsea coapta; tu avlii eara nã fãntãnã, cu apã aratsi, cã bali ts-alãsa gura
(expr: zilipseai s-beai apã); lji s-avea uscatã gura
(expr: lj-eara multã seati); nu li bagã ghini n gurã
(expr: unãshunã, cãt ahiursi s-mãcã); nvirinat, cã nu-lj si bãga tsiva n gurã
(expr: cã nu-avea orixi dip); nu lã si dutsea pãnea la gurã
(expr: nu-avea orixi, nu para vrea s-mãcã), macã mãca ahoryea; nu-lj si bagã n gurã mãshcãturã di pãni
(expr: easti nvirinat sh-nu-lj yini s-mãcã, nu-ari chefi, nu-ari orixi); gura-a ta s-ti scadã sh-a lumiljei s-ti-alavdã; cari nu-l doari gura, tutã dzua matsinã; cari aurlã pravatos, gura-a lui va-l doarã; vai astuchi gura-a lumiljei?; gura chirii nu-nj caftã, ma nitsi cu chirii-i datã; sh-u nvitsã gura cu minciunj, shi s-va s-aspunã alihea, nu poati; s-nu ti saturi di gura-a lui, ahãntu bun om; lj-u scoasi amalmã prit gurã; cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi; gura lilici shi inima cirnici; di gurã s-bati caplu; gura nu caftã chirii ti zburãri; gura nu dzãtsi: nimal!; pãnã n gurã hiu sãtul; tsi-lj yini la cur, li dzãtsi la gurã; cu gura muntsãlj scolj; nu tsi intrã n gurã, ma tsi easi din gurã easti amãrtii; tsi easi din gurã easti-arãu, nu tsi badz; gura ndreadzi, gura-aspardzi; njicã-i sh-broasca, ma gurã mari ari; gura nu-ari sãturari, cãtu-lj dai, ahãt caftã

§ guritsã1 (gu-rí-tsã) sf guritsã (gu-rí-tsã) – gurã njicã; gurshoarã
{ro: guriţă}
{fr: petite bouche}
{en: small mouth}
ex: nu-lj s-avdi guritsa (gura-a lui njicã); ts-yinea s-lã sorghi guritsa

§ gurshoarã (gur-shĭŭá-rã) sf gurshori (gur-shĭórĭ) – (unã cu guritsã1)
ex: gurshoara (guritsa) lã si strãmbã

§ gurahan (gu-ra-hánŭ) sm, sf, adg gurahanã (gu-ra-há-nã), gurahanj (gu-ra-hánjĭ), gurahani/gurahane (gu-ra-há-ni) – tsi ari gura mari sh-aurlã vãrtos (tsi ari gura hani); ficior tsi plãndzi, njiureadzã sh-aurlã multu
{ro: cu gura mare; copil miorlâitor}
{fr: qui a une grande bouche; enfant pleurnicheur}
{en: with big mouth; whining child}

§ aburit (a-bu-rítŭ) adg aburitã (a-bu-rí-tã), aburits (a-bu-rítsĭ), aburiti/aburite (a-bu-rí-ti) – (unã cu aburat)
ex: pãnea aburitã easti ma bunã di pãnea caldã

§ aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) sf aburiri (a-bu-rírĭ) – (unã cu aburari)

(expr: cãt s-lj-agiungã, cãt loc va s-lja sãrma tu stumahi)?; cãndu mi minduescu cãt lucru am, mi-acatsã heavra
(expr: canda lãndzidzãscu); acãtsat casã
(expr: loat casã cu nichi)?; pri mini mi-acatsã
(expr: ãnchisi s-mi doarã) tu lingurici; li mãcã! si-lj s-acatsã!
(expr: s-lj-armãnã tu grumadz); cu nãs nu putem s-n-acãtsãm
(expr: s-nã ncãrligãm, s-nã nciupãm; s-n-acãtsãm la ntreatsiri); acãtsã
(expr: cãdzu greauã) eapa cu nãs; mi-acãtsai
(expr: dada-nj cãdzu greauã cu mini) tru paranomãlj; nu lu-acatsã mintea
(expr: nu-achicãseashti, nu aducheashti); s-acãtsã
(expr: sicã, dãmlusi) di mãnj sh-di cicioari; lu-acatsã
(expr: ãlj sta ghini) armatli; lj-acãtsã ghini
(expr: vidzu hãiri cu) minciuna; lãili stranji mi-acatsã
(expr: nj-sta ghini); apa nu lu-avea acãtsatã
(expr: nu lj-avea faptã ghini); mi-acatsã
(expr: mi fatsi s-vom) amarea; bãgarã s-acatsã aloaturli trã numtã
(expr: si sã ndreagã trã numtã); lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu); s-avea acãtsatã di peri
(expr: s-avea ncãrligatã, nciupatã); muljari tsi lj-acatsã mãna di tuti
(expr: shtii s-facã multi lucri, cu mãsturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acatsã luna
(expr: s-nu-agiungã noaptea-amãnat); nu lu-acãtsa loclu
(expr: nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsãnea, nu lu-avea loclu); zboarãli a tali acãtsarã loc
(expr: avurã griutati, featsirã lucrul tsi lipsea); nj-spunea cã la izvur acãtsarã feata aestã
(expr: u ncãlicarã, u-ambãirarã); cãldãrusha easti-acãtsatã
(expr: s-arsi pri foc) cu lapti; biu unã scafã di yin shi lu-acãtsã
(expr: lu-andrãlãsi, l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga, lu mbitã); cum lu vidzu, acãtsã guvili
(expr: s-ascumsi); easti acãtsat cu mãyii
(expr: lj-si featsirã mãyi) di nu easti ghini; etc. etc.

§ acãtsat (a-cã-tsátŭ) adg acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsats (a-cã-tsátsĭ), acãtsati/acãtsate (a-cã-tsá-ti) – harea tsi u-ari un tsi easti acãtsat; tsi easti bãgat tu mãnã; loat, apucat, apcat, spindzurat, nchisit, etc.
{ro: agăţat, prins, ocupat}
{fr: accroché, attrapé, saisi, occupé}
{en: caught, occupied, started}
ex: suntu acãtsati (loati) cãljurli; cu mãnjli acãtsati (di lucru); ficiori acãtsats
(expr: a curi dadã avea cãdzutã greauã) Sãmbãta; tsi-ai di cãntsã acãtsat (mãrãnat)?

§ acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) sf acãtsãri (a-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu acatsã cariva icã s-acatsã tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a agăţa, de a prinde, de a ocupa; agăţare, prindere, ocupare}
{fr: action d’accrocher, d’attraper, de saisir, d’occuper}
{en: action of catching, of occupying, of starting}
ex: nã acãtsam cu acãtsarea; tãmbarea vrea acãtsari (spindzurari di penurã)

§ neacãtsat (nea-cã-tsátŭ) adg neacãtsatã (nea-cã-tsá-tã), neacãtsats (nea-cã-tsátsĭ), neacãtsati/neacãtsate (nea-cã-tsá-ti) – tsi nu easti acãtsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nispindzurat, ninchisit, etc.
{ro: care nu este agăţat (prins, ocupat); neagăţat}
{fr: qui n’est pas pris, qui ne pas attrapé; inoccupé, chômeur}
{en: who is not caught (occupied); unemployed}
ex: ãl leagã di doi calj neacãtsats (tsi nu eara acãtsats; dit irghilii); easti neacãtsat (nu-ari lucru, shadi tutã dzua)

§ neacãtsari/neacãtsare (nea-cã-tsá-ri) sf neacãtsãri (nea-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-acatsã icã nu s-acatsã tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu agăţa, de a nu prinde, de a nu ocupa}
{fr: action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper}
{en: action of not catching, of not occupying, of not starting}

§ acãtsãturã (a-cã-tsã-tú-rã) sf acãtsãturi (a-cã-tsã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsiva; atsea tsi ari acãtsatã un; apucãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.; (fig: acãtsãturã = (i) stihimã; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati)
{ro: agăţătură, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: catch, grasp, bad habit}
ex: lj-aflai unã acãtsãturã (fig: furnjii)

§ discats (dis-cátsŭ) (mi) vb I discãtsai (dis-cã-tsáĭ), discãtsam (dis-cã-tsámŭ), discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) – scot (ljau, dipun, etc.) un lucru di-aclo iu easti acãtsat (spindzurat);
(expr: hiu discãtsat = nu-am lucru)
{ro: desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: décrocher}
{en: unhook, take down}
ex: discatsã-nj giuplu di pi penurã

§ discãtsat (dis-cã-tsátŭ) adg discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsats (dis-cã-tsátsĭ), discãtsati/discãtsate (dis-cã-tsá-ti) – (lucru) tsi easti scos di-aclo iu eara acãtsat; (loclu) di iu easti loat un lucru spindzurat; fui discãtsat
(expr: nu-avui lucru) tutã veara
{ro: desprins (de unde este agăţat)}
{fr: décroché}
{en: unhooked, taken down}

§ discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) sf discãtsãri (dis-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discatsã un lucru
{ro: acţiunea de a desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking, of taking down}

{ro: făcut să fie mai puţin acru}
{fr: fait quelque chose moins aigre}
{en: made something to be less sour}

§ disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) sf disacriri (di-sa-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si disacreashti un lucru
{ro: acţiunea de a face mai puţin acru}
{fr: action de faire quelque chose moins aigre}
{en: action of making something to be less sour}

§ acredz (a-crédzŭ) (mi) vb I acrai (a-cráĭ), acram (a-crámŭ), acratã (a-crá-tã), acrari/acrare (a-crá-ri) – (unã cu acrescu1)

§ acrat (a-crátŭ) adg acratã (a-crá-tã), acrats (a-crátsĭ), acrati/acrate (a-crá-ti) – (unã cu acrit)

§ acrari/acrare (a-crá-ri) sf acrãri (a-crắrĭ) – (unã cu acriri)

§ acrimi/acrime (a-crí-mi) sf acrinj (a-crínjĭ) –
1: lucru acru; harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã acru;
2: tumati i purni hearti shi stricurati tra s-tsãnã multu chiro, cu cari s-acreadzã mãcãrli earna; anãcrimi, acriturã, acrãturã
{ro: acrime, acreală; bulion}
{fr: aigreur; verjus}
{en: sourness; verjuice}
ex: acreadzã ghela cu acrimi; yeatrul lj-deadi izini s-mãcã scrimi; acrinjli nu li voi; nu mãcã acrinj di-aesti cã va ti lja heavra

§ acriturã (a-cri-tú-rã) sf acrituri (a-cri-túrĭ) – lucru acru; mãcari acrã; harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã acru; acrimi, anãcrimi, thãrãpelj
{ro: acreală, acritură}
{fr: aigreur, chose aigre, plat aigre}
{en: sourness, sour meal}
ex: mãcã multã acriturã

§ acrã-turã (a-crã-tú-rã) sf acrãturi (a-crã-túrĭ) – (unã cu acriturã)

§ acrearcu (a-creár-cu) adg acrearcã (a-creár-cã), acreartsã (a-creár-tsã), acreartsi/acreartse (a-creár-tsi) –
1: acru;
2: om acru, ursuz, lai
{ro: acru; om rău}
{fr: aigre; homme aigre; irascible, méchant}
{en: sour; bad man}
ex: hii acrearcu

§ acrishor (a-cri-shĭórŭ) adg acrishoarã (a-cri-shĭŭá-rã), acrishori (a-cri-shĭórĭ), acrishoari/acrishoare (a-cri-shĭŭá-ri) – tsi ari unã nustimadã tsi da (ma nu multu) ca pri acrã
{ro: acrişor}
{fr: aigrelet}
{en: sourish}
ex: merlu-aestu easti niheamã acrishor (da ca pri acru)

§ acrish (a-críshĭŭ) sn acrishuri (a-crí-shĭŭrĭ) – acrimi tsi yini dit stumahi tu gurã; anãcrici, puscãiturã, bruzgãiturã, cãurã
{ro: acreală, aciditate stomahală}
{fr: aigreur, acidité}
{en: heartburn}

§ anãcrescu (a-nã-crés-cu) (mi) vb IV anãcrii (a-nã-críĭ), anãcream (a-nã-creámŭ), anãcritã (a-nã-crí-tã), anãcriri/anãcrire (a-nã-crí-ri) – (cã nu n-aduchim trã un lucru) alãxim zboarã greali shi cu unã boatsi apreasã; lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum minduescu mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aur-lu, vãryescu, filunichisescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz
{ro: certa, admonesta, dojeni}
{fr: gronder, réprimander}
{en: scold, quarrel with, reprove}
ex: li-anãcrescu (li vãryescu, li ncaci) lãili soacri

§ anãcrit (a-nã-crítŭ) adg anãcritã (a-nã-crí-tã), anãcrits (a-nã-crítsĭ), anãcriti/anãcriti (a-nã-crí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali shi cu unã boatsi apreasã di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini; ancãceat, ncãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: certat, admonestat, dojenit}
{fr: grondé, réprimandé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved}

§ anãcriri/anãcrire (a-nã-crí-ri) sf anãcriri (a-nã-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; ancãceari, ncãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, filunichisiri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari
{ro: acţiunea de a certa, de a dojeni; certare, admonestare, dojenire}
{fr: action de gronder, de réprimander}
{en: action of scolding, of quarrelling with, of reproving}

§ anãcrimi/anãcrime (a-nã-crí-mi) sf anãcrinj (a-nã-crinjĭ) – (unã cu acrimi)

§ anãcrici (a-nã-crícĭŭ) sn anãcriciuri (a-nã-crí-cĭúrĭ) – (unã cu acrish)
ex: njurizmã greauã, anãcrici yiu mi lo di nãri

§ acumprat (a-cum-prátŭ) adg acumpratã (a-cum-prá-tã), acum-prats (a-cum-prátsĭ), acumprati/acumprate (a-cum-prá-ti) – (unã cu acumpãrat)

§ acumprari/acumprare (a-cum-prá-ri) sf acumprãri (a-cum-prắrĭ) – (unã cu acumpãrari)

§ acumpratã (a-cum-prá-tã) sf fãrã pl – lucrili acumpãrati (alãxiti trã pãradzlji plãtits); lucrul tsi-l fatsi cariva tsi-acumprã tsiva; acumprari
{ro: cumpărături}
{fr: achats}
{en: purchases}
ex: li-aleg eu tu-acum-pratã

§ ancumpãr (an-cúm-pãrŭ) (mi) vb I ancumpãrai (an-cum-pã-ráĭ), ancumpãram (an-cum-pã-rámŭ), ancumpãratã (an-cum-pã-rá-tã), ancumpãrari/ancumpãrare (an-cum-pã-rá-ri) – (unã cu acumpãr)

§ ancumpãrat (an-cum-pã-rátŭ) adg ancumpãratã (an-cum-pã-rá-tã), ancumpãrats (an-cum-pã-rátsĭ), ancumpã-rati/ancumpãrate (an-cum-pã-rá-ti) – (unã cu acumpãrat)

§ ancumpãrari/ancumpãrare (an-cum-pã-rá-ri) sf ancumpãrãri (an-cum-pã-rắrĭ) – (unã cu acumpãrari)

§ ancupãr (an-cú-pãrŭ) (mi) vb I ancupãrai (an-cu-pã-ráĭ), ancupãram (an-cu-pã-rámŭ), ancupãratã (an-cu-pã-rá-tã), ancupãrari/ancupãrare (an-cu-pã-rá-ri) – (unã cu acumpãr)
ex: nj-ancupãrai nã topã; lj-ancu-pãrai
(expr: li-aduchii, li pistipsii) tuti cãti dzãsi; nãsh zbura ma mini ancupãram
(expr: ascultam cu ureaclja)

§ ancupãrat (an-cu-pã-rátŭ) adg ancupãratã (an-cu-pã-rá-tã), ancupãrats (an-cu-pã-rátsĭ), ancupãrati/ancupãrate (an-cu-pã-rá-ti) – (unã cu acum-pãrat)

§ ancupãrari/ancupãrare (an-cu-pã-rá-ri) sf ancupãrãri (an-cu-pã-rắrĭ) – (unã cu acumpãrari)

§ cumpãr (cúm-pãrŭ) (mi) vb I cumpãrai (cum-pã-ráĭ), cumpãram (cum-pã-rámŭ), cumpãratã (cum-pã-rá-tã), cumpãrari/cumpãrare (cum-pã-rá-ri) – (unã cu acumpãr)

§ cumpãrat (cum-pã-rátŭ) adg cumpãratã (cum-pã-rá-tã), cumpãrats (cum-pã-rátsĭ), cumpã-rati/cumpãrate (cum-pã-rá-ti) – (unã cu acumpãrat)

§ cumpãrari/cumpãrare (cum-pã-rá-ri) sf cumpãrãri (cum-pã-rắrĭ) – (unã cu acumpãrari)

§ cumpãrãturã (cum-pã-rã-tú-rã) sf cumpãrãturi (cum-pã-rã-túrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu acumpãrã un lucru; lucrul tsi lu-acumpãrã cariva
{ro: cum-părătură}
{fr: achat}
{en: purchase}
ex: mizi adush tastrul cu cumpãrãturi (lucrili acumprati)

§ cumpru (cúm-pru) (mi) vb I cumprai (cum-práĭ), cumpram (cum-prámŭ), cumpratã (cum-prá-tã), cumprari/cumprare (cum-prá-ri) – (unã cu acumpãr)

§ cumprat (cum-prátŭ) adg cumpratã (cum-prá-tã), cumprats (cum-prátsĭ), cumprati/cumprate (cum-prá-ti) – (unã cu acum-pãrat)

§ cumprari/cumprare (cum-prá-ri) sf cumprãri (cum-prắrĭ) – (unã cu acumpãrari)

§ cumpratã (cum-prá-tã) sf fãrã pl – (unã cu acumpratã)

§ cupratã (cu-prá-tã) sf fãrã pl – (unã cu acumpratã)

§ cupãr (cú-pãrŭ) (mi) vb I cupãrai (cu-pã-ráĭ), cupãram (cu-pã-rámŭ), cupãratã (cu-pã-rá-tã), cupãrari/cupãrare (cu-pã-rá-ri) – (unã cu acumpãr)

§ cupãrat (cu-pã-rátŭ) adg cupãratã (cu-pã-rá-tã), cupãrats (cu-pã-rátsĭ), cupãrati/cupãrate (cu-pã-rá-ti) – (unã cu acumpãrat)

§ cupãrari/cupãrare (cu-pã-rá-ri) sf cupãrãri (cu-pã-rắrĭ) – (unã cu acumpãrari)

§ discumpãr (dis-cúm-pãrŭ) (mi) vb I discumpãrai (dis-cum-pã-ráĭ), discumpãram (dis-cum-pã-rámŭ), discumpãratã (dis-cum-pã-rá-tã), discumpãrari/discumpãrare (dis-cum-pã-rá-ri) – lu-acumpru nãpoi un lucru tsi lu-aveam vindutã nãinti; lj-u plãtescu a unui tsi-nj featsi bun (arãu); dau axigurauã ti-un sclav tra s-hibã sãlghit; discumpur, discumpru, ascumpãr, plãtescu, mushtinedz
{ro: răscumpăra, răsplăti}
{fr: (se) rédimer, (se) racheter}
{en: redeem, reward, pay ransom}
ex: sh-discumpãrã (sh-u-acumpãrã) casa pãrinteascã; nã discumpãrãm di sãndzili-a Hristolui; avdzãts cum lã discumpirã (lã u plãteashti) buneatsa; ahtari buneatsã nu s-discumpãrã lishor cu unã cu doauã; vrurã s-lu discumpãrã (sã-lj da tsiva, s-lu plãteascã trã bunlu tsi lã featsi); va ts-u discumpãr (plãtescu); agiumsi oara s-tsã discumpãr bunlu tsi-nj featsish; vinj, ca s-tsã discumpur tuti cãti nj-ai faptã; vulturlu, furnica shi yeaspea vrurã s-lu discumpãrã

§ discumpãrat (dis-cum-pã-rátŭ) adg discumpãratã (dis-cum-pã-rá-tã), discumpãrats (dis-cum-pã-rátsĭ), discumpãrati/discumpãrate (dis-cum-pã-rá-ti) – (lucrul) tsi easti acumprat diznou (dupã tsi fu vindut nãinti); tsi-lj s-ari plãtitã ti bunlu (arãulu) tsi-avea faptã; (sclavlu) tsi easti sãlghit cã s-ari plãtitã axiguraua trã el; discumpurat, discumprat, ascumpãrat, plãtit, mushtinat
{ro: răscumpărat, răsplătit}
{fr: rédimé, racheté}
{en: redeemed, rewarded, for whom the ransom is payed}

§ discumpãrari/discumpãrare (dis-cum-pã-rá-ri) sf discum-pãrãri (dis-cum-pã-rắrĭ) – atsea tsi fatsi cãndu s-discumpãrã tsiva; discumpurari, discumprari, ascumpãrari, plãtiri, mushtinari
{ro: acţiunea de a răscumpăra, de a răsplăti; răscumpărare, răsplătire}
{fr: action de (se) rédimer, de (se) racheter}
{en: action of redeeming, rewarding, of paying ransom}

§ discumpur (dis-cúm-purŭ) (mi) vb I discumpurai (dis-cum-pu-ráĭ), discumpuram (dis-cum-pu-rámŭ), discumpuratã (dis-cum-pu-rá-tã), discumpurari/discumpurare (dis-cum-pu-rá-ri) – (unã cu discumpãr)

§ discumpurat (dis-cum-pu-rátŭ) adg discumpuratã (dis-cum-pu-rá-tã), discumpurats (dis-cum-pu-rátsĭ), discumpurati/discumpurate (dis-cum-pu-rá-ti) – (unã cu discumpãrat)

§ discumpurari/discumpurare (dis-cum-pu-rá-ri) sf discumpurãri (dis-cum-pu-rắrĭ) – (unã cu discumpãra-ri)

§ discumpru (dis-cúm-pru) (mi) vb I discumprai (dis-cum-práĭ), discumpram (dis-cum-prámŭ), discumpratã (dis-cum-prá-tã), discumprari/discumprare (dis-cum-prá-ri) – (unã cu discumpãr)

§ discumprat (dis-cum-prátŭ) adg discumpratã (dis-cum-prá-tã), discumprats (dis-cum-prátsĭ), discumprati/dis-cumprate (dis-cum-prá-ti) – (unã cu discumpãrat)

§ discumprari/discumprare (dis-cum-prá-ri) sf discumprãri (dis-cum-prắrĭ) – (unã cu discumpãrari)

§ ascumpãr (as-cum-pắrŭ) (mi) vb I ascumpãrai (as-cum-pã-ráĭ), ascumpãram (as-cum-pã-rámŭ), ascumpãratã (as-cum-pã-rá-tã), ascumpãra-ri/ascumpãrare (as-cum-pã-rá-ri) –
1: nj-caftu ljirtari; simbãtsescu;
2: lj-u plãtescu a unui tsi-nj featsi arãu (bun); nj-ljau (nj-scot) ahtea, nj-scot arãzganlu;
3: dau axigurauã ti-un sclav tra s-hibã sãlghit; mi-arãzgan; discumpãr; mushtinedz
{ro: scuza; răzbuna; răscumpăra}
{fr: (s’)excuser; (se) venger; se racheter}
{en: apologize; avenge; pay ransom}
ex: s-ascumpãrã (sh-cãftã ljirtari) cã nu poati sã s-ducã cu nãs; s-mi-ascumpãri (s-nji ljai arãzganlu) Rushcã tini; gionili io lu-ascumpãrai (lu-arãzgãnai)

§ ascum-pãrat (as-cum-pã-rátŭ) adg ascumpãratã (as-cum-pã-rá-tã), ascumpãrats (as-cum-pã-rátsĭ), ascumpãrati/ascumpãrate (as-cum-pã-rá-ti) –
1: tsi easti ljirtat; simbãtsit;
2: tsi-lj s-ari plãtitã trã arãulu (i bunlu) tsi-ari faptã; tsi sh-ari loatã ahtea (arãzganlu, sãndzili);
3: tsi easti discumpãrat; (sclavlu) tsi easti sãlghit dupã tsi-lj si pãlti axiguraua; arãzgãnat; discumpãrat, mushtinat
{ro: răzbunat; scuzat; răscumpărat}
{fr: vengé; excusé; racheté}
{en: avenged; apologized, ransomed}

§ ascumpãrari/ascumpãrare (as-cum-pã-rá-ri) sf ascumpãrãri (as-cum-pã-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu ascumpãrã tsiva i pri cariva; atsea tsi fatsi un cãndu shi scoati ahtea; arãzgãnari; discumpãrari, mushtinari, ljirtari
{ro: acţiunea de a se răzbuna; de a scuza; de a răscumpăra; răzbu-nare; scuzare; răscumpărare}
{fr: action de (se) venger; de (s’)excuser; de se racheter}
{en: action of avenging; of apolo-gizing, of paying ransom}

{ro: nesimţit}
{fr: insensible, indolent}
{en: insensitive, indolent}
ex: easti un om neaduchit (tsi nu-l mealã di-alantsã, tsi dzãc i tsi fac)

§ neaduchiri/neaduchire (nea-du-chí-ri) sf neaduchiri (nea-du-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu aducheashti; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi un lucru shi nu-l mealã di tsi minduescu alantsã; niduchiri, neachicãsiri
{ro: acţiunea de a nu înţelege, de a fi nesimţit}
{fr: action de ne pas comprendre, de ne pas sentir}
{en: action of not understanding, of not feeling for others}

§ nea-ducheari/neaducheare (nea-du-chĭa-ri) sf neaducheri (nea-du-chĭérĭ) – (unã cu neaduchiri)

§ neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) adv – (cu pripuzitsia “pi” nãinti) tsi fatsi tsiva fãrã tra s-hibã aduchit
{ro: pe nesimţite}
{fr: insensiblement}
{en: imper-ceptibly}
ex: intrã pri neaduchiti (fãrã s-lu-aducheascã cariva)

§ aduchitor (a-du-chi-tórŭ) adg aduchitoari/aduchitoare (a-du-chi-tŭá-ri), aduchitori (a-du-chi-tórĭ), aduchitoari/aduchitoare (a-du-chi-tŭá-ri) – un tsi-aducheashti, tsi sãmti, angucitor, mintimen, etc.
{ro: înţelegător, simţitor}
{fr: sagace, sensible}
{en: wise man, one who can understand (feel, guess)}
ex: easti-un om aduchitor (tsi aducheashti lishor, tsi sãmti)

§ aduchiturã (a-du-chi-tú-rã) sf aduchituri (a-du-chi-túrĭ) – aduchiri, sãmtsãri, mintiminilji
{ro: pricepere, înţelegere}
{fr: sagacité, comprehension}
{en: wisdom, understanding}

§ duchescu (du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II duchii (du-chíĭ), ducheam (du-chĭamŭ), duchitã (du-chí-tã), duchiri/duchire (du-chí-ri) shi ducheari/ducheare (du-chĭa-ri) – (unã cu aduchescu)
ex: ducheam un dor di sini; easti un om tsi nu s-ducheashti; duchescu multu ghini; amãnat duchi lumea tsi easti; atumtsea duchii cari easti Gardani; tãmpãna s-bats, nu ducheashti cãndu doarmi; duchii cãndu vinjish; cara-l duchi, lu-acumpãrã; lj-bãtu fatsa ma nu s-duchi; easti di doauã oauã, nu s-ducheashti

§ duchit (du-chítŭ) adg duchitã (du-chí-tã), duchits (du-chítsĭ), duchiti/duchite (du-chí-ti) – (unã cu aduchit)
ex: s-ducheashti troarã vulpea, cã nu-ari ma duchitã

§ duchiri/du-chire (du-chí-ri) sf duchiri (du-chírĭ) – (unã cu aduchiri)
ex: vãrnu nu-avea ahãtã duchiri ca el

§ ducheari/ducheare (du-chĭa-ri) sf ducheri (du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)

§ niduchit (ni-du-chítŭ) adg niduchitã (ni-du-chí-tã), niduchits (ni-du-chítsĭ), niduchiti/niduchite (ni-du-chí-ti) – (unã cu neaduchit)
ex: niduchitã (fãrã s-u-aducheascã vãr, nisãmtsitã) fudzi din casã; anj di dzãli niduchit bãnã tu hoara-a noastrã; bre, lae, niduchitã!

§ niduchiri/niduchire (ni-du-chí-ri) sf niduchiri (ni-du-chírĭ) – (unã cu neaduchiri)

§ niducheari/niducheare (ni-du-chĭa-ri) sf niducheri (ni-du-chĭérĭ) – (unã cu neaduchiri)

§ duchitor (du-chi-tórŭ) adg duchitoari/duchitoare (du-chi-tŭá-ri), duchitori (du-chi-tórĭ), duchitoari/duchitoare (du-chi-tŭá-ri) – (unã cu aduchitor)

§ duchiturã (du-chi-tú-rã) sf duchituri (du-chi-túrĭ) – (unã cu aduchiturã)

(expr: isihãsits); s-nj-adun oasili cu mini
(expr: s-mor shi s-isihãsescu); bãgã si sh-adunã suflitlu
(expr: si suschirã); s-plãngã shi sã-sh adunã suflitlu
(expr: s-plãngã shi si suschirã); di dor suflitlu sh-adunã
(expr: suschirã); u-avea adunatã tutã tu fuljinã
(expr: u-avea mãcatã, ascãpitatã tutã tu stumahi)

§ adunat (a-du-nátŭ) adg adunatã (a-du-ná-tã), adunats (a-du-nátsĭ), adunati/adunate (a-du-ná-ti) – tsi s-dutsi (easti dus, adus) tra s-hibã deadun cu altsã ca el; silixit, pitricut, andãmusit, etc.
{ro: adunat, acompaniat, întâlnit, reunit, etc.}
{fr: amassé, assemblé, accompagné, rencontré, etc.}
{en: gathered, assembled, met, united, etc.}

§ anat (a-nátŭ) adg anatã (a-ná-tã), anats (a-nátsĭ), anati/anate (a-ná-ti) – (unã cu adunat)
ex: cã sunt gionjlji tuts anats; ininj di har anati stog

§ adunari1/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã; silixiri, pitritseari, andãmusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aduna, de a acom-pania, de a întâlni, etc.; adunare, acompaniare, întâlnire, reunire, plecare, culegere, etc.}
{fr: action de ramasser, d’assembler, d’accompagner, de rencontrer, etc.}
{en: action of gathering, of assembling, of meeting, of uniting, etc.}

§ adunari2/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, andãmusiri, cum-shonji, adunãturã, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}

§ ana-ri/anare (a-ná-ri) sf anãri (a-nắrĭ) – (unã cu adunari1 shi adunari2)
ex: iu furlji sh-au anari (andamusi, adunari)

§ adunãtor (a-du-nã-tórŭ) adg adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri), adunãtori (a-du-nã-tórĭ), adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri) – tsi-adunã (silixeashti, culeadzi, etc.) tsiva; cari nu-aspardzi paradzlji ma-lj tsãni adunats; mazã
{ro: adunător, acom-paniator, etc.}
{fr: qui amasse (assemble, accompagne, rencontre, etc.), économe}
{en: who gathers (assembles, meets, etc.)}
ex: cochilu-aestu nu-i ca-alantsã, easti adunãtor (lj-adunã paradzlji)

§ adunãturã (a-du-nã-tú-rã) sf adunãturi (a-du-nã-túrĭ) – lucrili adunati; adunari
{ro: adunătură}
{fr: assemblage, rencontre, cueillette}
{en: collection, assembly, meeting, etc.}

§ adunã-vimtu (a-du-nã-vím-tu) invar – un tsi sh-treatsi chirolu fãrã s-facã tsiva, vagabondu
{ro: gură-cască}
{fr: musard, gobe-mouche}
{en: idler, dawdler}

§ apreadun (a-prea-dúnŭ) (mi) vb I apreadunai (a-prea-du-náĭ), apreadunam (a-prea-du-námŭ), apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) –
1: lu-adun un lucru tra s-lu shcurtedz (s-lu fac ma njic); sinuripsescu, shcurtedz, njicshuredz;
2: l-fac s-agãrshascã inatea tsi nj-u poartã; mbunedz;
3: lj-dau apanghiu, l-mutrescu, lj-adun gailelu, aprochi
{ro: restrânge, scurta, micşora; împăca; găzdui, primi, etc.}
{fr: (se) borner, (se) limiter, (se) restreindre; (se) réconcillier; soigner, abriter, accueillir}
{en: limit, shorten; take care of}
ex: apreadunã-ti (agiundzi); apreadunã-ti la grairi (shcurteadzã grairli, astãmãtsea, agiundzi cãt zburãsh); oara s-avea apreadunatã (avea tricutã, s-avea shcurtatã); pri-atselj ficiori cum s-lj-apreadun (s-lji mbun)?; njelu-aestu apreadunats-lu (apãrats-lu, mutrits-lu); ãlj pricãdzu a aushlui s-u-apreadunã (s-u-aproachi) n casã; lji si featsi njilã shi u-apreadunã (u lo, u-adunã n casã, u apãnghiusi); di nu-avea iu sã s-apreadunã, yini la aushlu shi-lj pri-cadi; lu-apreadunai la mini; apreadunã-ti (scurteadz-u, astãmãtsea-u), nu ts-aspardzi gura

§ apreadunat (a-prea-du-nátŭ) adg apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunats (a-prea-du-nátsĭ), apreadunati/apreadunate (a-prea-du-ná-ti) – tsi s-ari shcurtatã i njicshuratã; tsi lj-ari tricutã inatea tsi u-avea; tsi sh-ari aflatã apanghiu iuva; sinuripsit, shcurtat, njicshurat, mbunat, apãn-ghiusit, mutrit, aprucheat
{ro: restrâns, scurtat, micşorat, împăcat, găzduit, primit}
{fr: borné, limité, restreint, soigné, accueilli, pelotoné, blotti}
{en: limited, shortened, taken care of}
ex: tãtsea shi shidea apreadunat (adunat stog); shidea apreadunat shi ntuni-cos

§ apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) sf aprea-dunãri (a-prea-du-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari apreadunã; sinurip-siri, shcurtari, njicshurari, mbunari, apãnghiusiri, mutriri, apru-cheari
{ro: acţiunea de a restrânge, de a scurta, de a micşora; de a împăca; de a găzdui, de a primi, etc.; restrângere, scurtare, micşorare, împăcare, găzduire, primire}
{fr: action de se borner, de limiter, de restreindre, de réconcillier, de soigner, d’accueillir}
{en: action of limiting, of shortening, of taking care of}

§ aprea-dunãturã (a-prea-du-nã-tú-rã) sf apreadunãturi (a-prea-du-nã-túrĭ) – mãrdziniri, shcurtari, etc.
{ro: limitare, etc.}
{fr: réstriction, etc.}
{en: limitation, etc.}

§ preadun (prea-dúnŭ) (mi) vb I preadunai (prea-du-náĭ), preadunam (prea-du-námŭ), preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunari/preadunare (prea-du-ná-ri) – (unã cu apreadun)

§ preadunat (prea-du-nátŭ) adg preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunats (prea-du-nátsĭ), preadunati/preadunate (prea-du-ná-ti) – (unã cu apreadunat)

§ preadunari/prea-dunare (prea-du-ná-ri) sf preadunãri (prea-du-nắrĭ) – (unã cu apreadunari)

§ preadunãturã (prea-du-nã-tú-rã) sf preadu-nãturi (prea-du-nã-túrĭ) – (unã cu apreadunãturã)

ex: easti earba di-agãrshari

§ neagãrshit (nea-gãr-shítŭ) adg neagãrshitã (nea-gãr-shí-tã), neagãrshits (nea-gãr-shítsĭ), neagãr-shiti/neagãrshite (nea-gãr-shí-ti) – tsi nu easti agãrshit; tsi nu easti ishit dit minti; neagrãshit
{ro: neuitat}
{fr: qui n’est pas oublié}
{en: that is not forgotten, unforgetful}

§ neagãrshiri/nea-gãrshire (nea-gãr-shí-ri) sf neagãrshiri (nea-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu s-agãrshashti; neagrãshiri
{ro: acţiunea de a nu uita; neuitare}
{fr: action de ne pas oublier}
{en: action of not forgetting}

§ agãrshitor (a-gãr-shi-tórŭ) adg agãrshitoa-ri/agãrshitoare (a-gãr-shi-tŭá-ri), agãrshitori (a-gãr-shi-tórĭ), agãr-shitoari/agãrshitoare (a-gãr-shi-tŭá-ri) – cari agãrshashti lishor; cari lj-easi lishor dit minti; cari nu sh-adutsi aminti lishor
{ro: care uită uşor}
{fr: oublieux}
{en: forgetful}

§ agrãshescu1 (a-grã-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agrãshii (a-grã-shíĭ) shi agrãshai (a-grã-shĭáĭ), agrãsham (a-grã-shĭámŭ), agrãshitã (a-grã-shí-tã) shi agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshiri/agrãshire (a-grã-shí-ri) shi agrãshari/agrãshare (a-grã-shĭá-ri) – (unã cu agãrshescu1)

§ agrãshit1 (a-grã-shítŭ) adg agrãshitã (a-grã-shí-tã), agrãshits (a-grã-shítsĭ), agrãshiti/agrãshite (a-grã-shí-ti) – (unã cu agãrshit1)

§ agrãshat1 (a-grã-shĭátŭ) adg agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshats (a-grã-shĭátsĭ), agrãshati/agrãshate (a-grã-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit1)

§ agrãshiri1/agrãshire (a-grã-shí-ri) sf agrãshiri (a-grã-shírĭ) – (unã cu agãrshiri1)

§ agrãshari1/agrãshare (a-grã-shĭá-ri) sf agrãsheri (a-grã-shĭérĭ) – (unã cu agãrshiri1)

§ apugãrshescu1 (a-pu-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I apugãrshii (a-pu-gãr-shíĭ) shi apugãrshai (a-pu-gãr-shĭáĭ), apugãrsham (a-pu-gãr-shĭámŭ), apugãrshitã (a-pu-gãr-shí-tã) shi apugãrshatã (a-pu-gãr-shĭá-tã), apugãrshiri/apugãrshire (a-pu-gãr-shí-ri) shi apugãrshari/apugãrshare (a-pu-gãr-shĭá-ri) – nu nj-aduc aminti (aproapea) dip tsiva
{ro: uita (aproape) tot}
{fr: oublier (presque) totalement}
{en: forget (almost) totally}

§ apugãrshit1 (a-pu-gãr-shítŭ) adg apugãrshitã (a-pu-gãr-shí-tã), apugãrshits (a-pu-gãr-shítsĭ), apugãrshiti/apugãrshite (a-pu-gãr-shí-ti) – neadus aminti (aproapea) dip; ishit dit minti
{ro: uitat (aproape) tot}
{fr: oublié (presque) totalement}
{en: forgotten (almost) totally}

§ apu-gãrshat1 (a-pu-gãr-shĭátŭ) adg apugãrshatã (a-pu-gãr-shĭá-tã), apugãrshats (a-pu-gãr-shĭátsĭ), apugãrshati/apugãrshate (a-pu-gãr-shĭá-ti) – (unã cu apugãrshit1)

§ apugãrshiri1/apugãrshire (a-pu-gãr-shí-ri) sf apugãrshiri (a-pu-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un nu sh-adutsi aminti (aproapea) tsiva
{ro: acţiunea de a uita (aproape) tot}
{fr: action d’oublier (presque) totalement}
{en: action of forgetting (almost) totally}

§ apugãrshari1/apugãr-share (a-pu-gãr-shĭá-ri) sf apugãrsheri (a-pu-gãr-shĭérĭ) – (unã cu apugãrshiri1)

{ro: suflat; pipăit, atingere}
{fr: tâton-nement}
{en: feel, touch}
ex: pi ahuliti (cu pusputirli) agiumshu acasã – huhulescu (hu-hu-lés-cu) vb IV huhulii (hu-hu-líĭ), huhuleam (hu-hu-leámŭ), huhulitã (hu-hu-lí-tã), huhuliri/huhulire (hu-hu-lí-ri) – (unã cu ahulescu)

§ huhulit (hu-hu-lítŭ) adg huhulitã (hu-hu-lí-tã), huhulits (hu-hu-lítsĭ), huhuliti/huhulite (hu-hu-lí-ti) – (unã cu ahulit)

§ huhuliri/huhulire (hu-hu-lí-ri) sf huhuliri (hu-hu-lírĭ) – (unã cu ahuliri)