DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

caicushcu

caicushcu (caĭ-cúsh-cu) sm caicushci (caĭ-cúsh-ci) shi caicushtsi (caĭ-cúsh-tsi) – pom criscut di oaminj, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; curcush, gortsu (pomlu), per (pomlu), gurnits (pomlu), dushcu
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: avea tu ubor un caicushcu (pom gortsu) mari

§ caicushcã (caĭ-cúsh-cã) sf caicushchi/caicushche (caĭ-cúsh-chi) shi caicushti/caicushte (caĭ-cúsh-ti) – yimisha faptã di pomlu caicushcu, tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; gortsu (yimisha), per (yimisha), pearã, gurnitsã, plisadã, curcushi
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: caicushtili coapti s-tuchescu n gurã

§ curcush (cur-cúshĭŭ) sm curcush (cur-cúshĭ) – (unã soi di) gortsu (pom) tsi fatsi gortsã niheamã ca arucutoasi (ca merlu); caicushcu, gortsu (pom), gurnits (pom), per (pom), dushcu
{ro: varietate de păr (pom)}
{fr: espèce de poirier}
{en: variety of pear trees}

§ curcu-shi/curcushe (cur-cú-shi) sf curcushi/curcushe (cur-cú-shi) – yimisha faptã di curcush; caicushcã, gortsu (yimisha), gurnits (yimisha), per (yimisha), pearã, plisadã
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gortsu1

gortsu1 (gór-tsu) sm gortsã (gór-tsã) – pom criscut di oaminj tu livãdz, bãhceadz, uboari, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; gurnits, per (pomlu), dushcu, curcush, caicushcu;
(expr: la gortsul alãvdat (avdzãt), nu ti du cu saclu mari; iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, s-facã di per funi, etc.)
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: la gortsul avdzãt, s-nu ti duts cu saclu mari; gortsãlj tsi avem noi suntu tuts shurtits

§ gortsu2 (gór-tsu) sn gortsã (gór-tsã) – yimisha faptã di pomlu gortsu, tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; gurnitsã, per (yimisha), pearã, plisadã, caicushcã, curcushi; (fig:
1: gortsã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, pundzã; expr:
2: (isãchili suntu) gortsã misurati = isãchili suntu curati, ndreapti;
3: gortsul (yimisha gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) vai cadã = hãrli sh-cusurli a omlui di la pãrintsã li ari, li clirunimseashti; merlu (yimisha mer) sum mer (pomlu mer) cadi; pomlu (fructul) sum pom (arburi) va s-cadã)
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: deadi di-un gortsu (pomlu gortsu) uscat tsi nu fãtsea gortsã (yimishili gortsã, peari, curcushi); tru gãrdina-a noastrã avem tuti turliili di gortsã (ponjlji icã yimishili gortsã); gortsãli atseali bunili li mãcã portsilj; gortsul coada nãpoi u ari

§ gurnits1 (gur-nítsŭ) sm gurnits (gur-nítsĭ) – (unã cu gortsu1)

§ gurnits2 (gur-nítsŭ) sn gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu gortsu2)
ex: gurnitslu (yimisha) sum gurnits (pomlu) cadi

§ agrugortsu1 (a-ghru-gór-tsu) sm agrugortsã (a-ghru-gór-tsã) (scriat shi agru-gortsu1) – (pomlu) gortsu tsi creashti agru tu pãduri, cu boi di mesi, cu lumãchi subtsãri sh-mintiti, frãndzã njits sh-piroasi, cu fructi ca gortsã njits sh-acri; gurits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

groapã

groapã (grŭá-pã) sf grochi (gróchĭ) shi groapi/groape (grŭá-pi) – guvã ahãndoasã faptã tu loc; guvã dit loc tu cari si ngroapã un mortu; gurnitsã, guvã; hãndachi, hãndac, hindechi, endec; murmintu, mãrmintu, mirmintu, mirmit;
(expr:
1: la grochi = la murmintsã, la chimitir;
2: escu pi mardzinea-a groapãljei; escu cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = hiu multu lãndzit, hiu aproapea di moarti, etim tra s-mor, sã-nj dau suflitlu;
3: umplu groapa = mor)
{ro: groapă, mormânt}
{fr: fosse, trou; tombeau}
{en: pit, hole; tomb}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); adarã grochi ca s-li umplã cu apã; la treili groapi; ca cãmbãnj pi groapi; lj-sapã (lj-adarã) groapa; si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa (murmintul) va sh-u-adarã; umplu groapa
(expr: muri, fu ngrupat); sãpã nã groapã ta s-astingã azvesti; fu dus la groapã (mirminti) plãmtu di tuts cari lj-avea cunuscutã; fu pi mardzinea a groapãljei
(expr: fu multu lãndziteara aproapea s-moarã); lj-adrãm groapa; cari sapã groapa-a-altui, singur sh-cadi nuntru

§ gurnitsã (gur-ní-tsã) sf gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu groapã)

§ grupicã (gru-pí-cã) sf grupitsi/grupitse (gru-pí-tsi) – groapã njicã
{ro: gropiţă}
{fr: fossette}
{en: dimple}
ex: cãndu-arãdi, fatsi grupitsi tu dauãli fãts

§ grupar (gru-párŭ) sm grupari (gru-párĭ) – omlu tsi ngroapã oaminj (i alti lucri);
(expr: mi-adunã gruparlu = mor, mi ngroapã)
{ro: gropar}
{fr: fossoyeur}
{en: grave-digger}
ex: lu-avea adunatã gruparlu
(expr: avea moartã); gruparlji dipusirã mortul; gruparlji sãparã groapa

§ grupishti/grupishte (gru-písh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-písh-ti) – loclu iu sã ngroapã mortsãlj; loc cu grochi; grochi, mirmintsã, murmintsã, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

per2

per2 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – pom criscut di oaminj tu livãdz, bãh-ceadz, uboari, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe, shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; gortsu (pom), gurnits, dushcu, curcush, caicushcu
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: pri sum meri, pri sum peri (gortsã); perlji (gortsãlj) dit grãdina-a noastrã suntu nishurtits

§ per3 (pérŭ) sn peari (peá-ri) – yimisha faptã di pomlu per (gortsu), tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; pearã, gortsu, gurnitsã, plisadã, caicushcã, curcushi
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: mãcai peari (gortsã) multi; coada, perlu (peara, gortsul (yimisha) u-ari dinãpoi

§ pearã (peá-rã) sf peari/peare (peá-ri) – (unã cu per3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã