DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aroatã1

aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}

§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã

§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)

§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã

§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)

§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)

§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghirgal

ghirgal (ghír-galŭ) sn ghirgali/ghirgale (ghír-ga-li) – mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi tsi s-acljamã chentru; lucru arucutos (stronghil) tsi sh-u-adutsi tu videari cu un tserclju; lucru arucutos (ca un tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); tserclju, tserchiu, vãrãguts, aroatã, roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, furcutash, chirseni
{ro: cerc, roată}
{fr: cercle, roue}
{en: circle, wheel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grunj

grunj (grúnjĭŭ) sn grunji/grunje (grú-nji) – partea di nghios a fatsãljei di om di-iu nchiseashti s-creascã barba; grunghiu
{ro: bărbie}
{fr: menton}
{en: chin}
ex: nã moashi cu grunjlu n loc (angucitoari: tseapa); avea un grunj gurguljitos; ari grunjlu mari; mi ligai sum grunj; dzeanili lj-avea criscutã pãn di grunj

§ grunghiu (grún-ghĭu) sn pl(?) – (unã cu grunj)

§ gurunj (gú-runjĭŭ) sm gurunj (gú-runjĭ) – (unã cu grunj)
ex: tuts suntu cu gurunjlji mãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gurgulj1

gurgulj1 (gur-gúljĭŭ) sm gurgulj (gur-gúljĭ) shi sn gurgulji/gurgulje (gur-gú-lji) – cheatrã stronghilã (arucutoasã); lucru tsi easti arucutos; gãrgulj, abel, bel, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: piatră rotunjită}
{fr: rond, pierre arrondie}
{en: round, ring, round stone}
ex: featili s-agiuca cu gurgulji (chetri arucutoasi, abeli); un gurgulj di neauã mi-agudi tu oclji

§ gãrgulj1 (gãr-gúljĭŭ) sm gãrgulj (gãr-gúljĭ) shi sn gãrgulji/gãrgulje (gãr-gú-lji) – (unã cu gurgulj1)
ex: eara ca vãrnu gãrgulj (cheatrã arucutoasã) tsi nu s-apuni iuva

§ gurguljitos (gur-gu-lji-tósŭ) adg gurguljitoasã (gur-gu-lji-tŭá-sã), gurguljitosh (gur-gu-lji-tóshĭ), gurguljitoasi/gurgulji-toase (gur-gu-lji-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju (aroatã icã discu); arucutos, stronghil, gurguljat, gurguljutos, ngurguljitos, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos;
(expr:
1: parãlu-i gurguljutos = parãlu-i cãlãtor, tsi s-arucuteashti shi treatsi di la om la om;
2: minciunã gurguljitoasã = minciunã diplumaticã, aspusã ashi tra s-nu facã multã znjii)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: unã lacrimã gurguljitoasã-lj curã tu fatsã

§ ngurguljitos (ngur-gu-lji-tósŭ) adg ngurguljitoasã (ngur-gu-lji-tŭá-sã), ngurguljitosh (ngur-gu-lji-tóshĭ), ngurguljitoasi/ngurguljitoase (ngur-gu-lji-tŭá-si) – (unã cu gurguljitos)

§ gurguljutos (gur-gu-ljĭu-tósŭ) adg gurguljutoasã (gur-gu-ljĭu-tŭá-sã), gurguljutosh (gur-gu-ljĭu-tóshĭ), gurguljutoasi/gurguljutoase (gur-gu-ljĭu-tŭá-si) – (unã cu gur-guljitos)
ex: ne unã ne dauã, lã crui nã minciunã gurguljutoasã

§ gurguljos (gur-gu-ljĭósŭ) adg gurguljoasã (gur-gu-ljĭŭá-sã), gurguljosh (gur-gu-ljĭóshĭ), gurguljoasi/gurguljoase (gur-gu-ljĭŭá-si) – (unã cu gurguljitos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ou1

ou1 (óŭ) sn oauã (ŭá-ŭã) – atsea tsi fatsi gãljina, gurguljitos (aru-cutos, stronghil) shi mari cãt un mer njic, cu coaji albã, bun trã mãcari sh-dit cari, dupã tsi easti clucit di gãljinã, easi un pulj; ghelã dit cur;
(expr:
1: oauã oclji; oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi), di-aradã, cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga);
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: canda tini featsish oulu-atsel aroshlu? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-alavdã cã ari faptã un lucru greu trã fãtseari shi sã shtii ghini cã el nu-ari putearea s-lu facã;
4: dit oauã hearti, pot ca s-easã vãrãoarã pulj? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu si shtii cã un lucru nu-ari cum si s-facã, easti adinaton;
5: shed (stau) pri oauã = stau tu loclu-a meu; nj-mutrescu lucurlu (a meu); nu mi-ameastic tu lucri xeani;
6: calcu ca pi oauã = imnu cu multã cãshtigã, cu multu-angãtan, peagalea, cu multã fricã, ca furlu, ca unã vulpi;
7: furã oauãli di sum cloci = (i) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna; (ii) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea;
8: ca scos dit ou = chischin, curat, ndreptu;
9: easti di doauã oauã = easti tivichel, glar;
10: nu-nj si vãpsi oulu = nu u scosh ãn cap, nu u scosh naparti cu-atseali tsi cãftam s-adar;
11: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
12: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
13: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, cari nu fatsi tsiva, tsi nu s-minã;
14: l-tsãn ti oauã-aroshi = l-tsãn tri mostrã, mash ashi “tra s-lu-am, s-lu-aspun, si s-veadã, etc.”, cã nu-am ananghi di el;
15: nj-yini oulu la gurã = nj-si disfatsi orixea;
16: di ou lu-adarã bou = s-alavdã cu lucrili njits, di njicã simasii, tsi li fatsi mãri; s-mãreashti multu cu lucri tsi nu-ahãrzescu multu;
17: cama ghini az un ou dicãt mãni un bou = easti ma ghini s-hii ifhãrãstisit cu tsi ai tu mãnã, dicãt s-ti nyisedz cã va s-ai ma nclo un lucru mari trã cari nu eshti sigur;
18: azã furi un ou, mãni va furi bou = macã nchiseshti s-furi lucri njits fãrã simasii, va s-agiundzi ma nãpoi s-hii fur mari;
19: oulu-a vitsinlui, totna ma mari easti = totna lucrul a altui tsã si pari ma bun di-atsel a tãu;
20: cu un ou nu s-saturã omlu = omlu nu s-saturã cu putsãn, va s-aibã cãt ma multu;
21: dã oulu s-ljai gãljina = lipseashti s-fats njits curbãnj tra s-pots s-amintsã lucri mãri;
22: oulu nu s-lja cu curlu = nu s-aflã etim, nu s-amintã singur parãlu)
{ro: ou}
{fr: oeuf}
{en: egg}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rucoci

rucoci (ru-cócĭŭ) sn rucoaci/rucoace (ru-cŭá-ci) –
1: mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi tsi s-acljamã chentru;
2: unã fashã suptsãri sh-lungã (ca unã curauã) di metal tsi s-bagã deavãrliga di-unã varelã (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptã); tserclju, tserchiu, stipari, vãrãguts, ghirgal, aroatã, roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, furcutash, chirseni, soir, tãrcol
{ro: cerc}
{fr: cercle}
{en: circle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stronghil

stronghil (strón-ghil) adg stronghilã (strón-ghi-lã), stronghilj (strón-ghiljĭ), stronghili/stronghile (strón-ghi-li) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju, aroatã icã discu; arucutos, gurguljat, gurguljitos, gurguljutos, ngurguljitos, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã