DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ansar1

ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea

§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit

§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}

§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)

§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}

§ ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) sf ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) – topã di lastic (i lastic sh-cheali cu vimtu nãuntru) tsi ansari dipriunã nsus shi nghios cãndu cadi pri loc (i easti arcatã cu puteari); topã, topcã, balã, shucã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aumbrã

aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)

§ umbrã (úm-brã) sf um-bri/umbre (úm-bri) – (unã cu aumbrã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bureati/bureate

bureati/bureate (bu-reá-ti) sm burets (bu-rétsĭ) – numã datã la ma multi turlii di planti simpli (aplo), tsi sh-u-aduc cu un stur cu capelã n cap, tsi nu suntu verdzã ca tuti alanti planti, cari crescu ma multu tu pãduri tu locuri grasi shi nutioasi, cari pot s-hibã buni tu mãcari ma pot s-hibã shi nfãrmãcoasi; buburec, burec, ciupernicã, peciurcã, guguljanã;
(expr:
1: bureati di cãni = unã soi di bureati;
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari)
{ro: ciupercă}
{fr: champignon}
{en: mushroom}
ex: un om cu-unã tingeri n cap (angucitoari: bureatili)

§ burec (bu-récŭ) sm burets (bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: mi pitricu dada s-adun burets; unã pitã di burets; mãcãm burets uscats

§ buburec2 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: s-dusi tu pãduri ti leamni sh-ti buburets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciupernicã

ciupernicã (cĭu-pér-ni-cã) sf ciupernitsi/ciupernitse (cĭu-pér-ni-tsi) – numã datã la ma multi turlii di planti simpli (aplo), tsi sh-u-aduc cu un stur cu capelã n cap, tsi nu suntu verdzã ca tuti alanti planti, cari crescu ma multu tu pãduri tu locuri grasi shi nutioasi, cari pot s-hibã buni tu mãcari ma pot s-hibã shi nfãrmãcoasi; soi di burec ma njic; peciurcã, buburec, burec, bureati, guguljanã, turtã
{ro: un fel de ciupercă mică}
{fr: une sorte de petit champignon}
{en: a kind of small mushroom}

§ peciurcã (pe-cĭúr-cã) sf peciurtsi/peciurtse (pe-cĭúr-tsi) – (unã cu ciupernicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

guguljanã

guguljanã (gu-gu-ljĭá-nã) sf guguljani/guguljane (gu-gu-ljĭá-ni) – plantã (ciupernicã) tsi creashti ma multu tu pãduri, tu locuri grasi (cu bãligar) shi nutioasi, tsi nu easti veardi ca tuti alanti planti, tsi sh-u-adutsi cu un stur cu capelã pi el sh-cari poati s-hibã bunã tu mãcari ma poati s-hibã sh-fãrmãcoasã; soi di burec analtu, mushat, cu-unã cãciulã gurguljitoasã; peciurcã, burec, bureati, buburec, ciupernicã; (fig: guguljanã = daileanã, featã analtã, livendã sh-mushatã, vrutã, dashã)
{ro: ciupercă}
{fr: champignon; éponge}
{en: mushroom}
ex: nã bisearicã gurguljatã pri un stur adratã (angucitoari: guguljana); unã casã pi-un cicior, cu umbrela easti sor (angucitoari: guguljana); metsi cã suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); un om cu-unã tingeri n cap (angucitoari: guguljana); mi dush di-adunai guguljani dit pãduri; ti-alãxish, ti-armãtusish, guguljana (fig: daileana, vruta) a mea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gurgulj1

gurgulj1 (gur-gúljĭŭ) sm gurgulj (gur-gúljĭ) shi sn gurgulji/gurgulje (gur-gú-lji) – cheatrã stronghilã (arucutoasã); lucru tsi easti arucutos; gãrgulj, abel, bel, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: piatră rotunjită}
{fr: rond, pierre arrondie}
{en: round, ring, round stone}
ex: featili s-agiuca cu gurgulji (chetri arucutoasi, abeli); un gurgulj di neauã mi-agudi tu oclji

§ gãrgulj1 (gãr-gúljĭŭ) sm gãrgulj (gãr-gúljĭ) shi sn gãrgulji/gãrgulje (gãr-gú-lji) – (unã cu gurgulj1)
ex: eara ca vãrnu gãrgulj (cheatrã arucutoasã) tsi nu s-apuni iuva

§ gurguljitos (gur-gu-lji-tósŭ) adg gurguljitoasã (gur-gu-lji-tŭá-sã), gurguljitosh (gur-gu-lji-tóshĭ), gurguljitoasi/gurgulji-toase (gur-gu-lji-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju (aroatã icã discu); arucutos, stronghil, gurguljat, gurguljutos, ngurguljitos, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos;
(expr:
1: parãlu-i gurguljutos = parãlu-i cãlãtor, tsi s-arucuteashti shi treatsi di la om la om;
2: minciunã gurguljitoasã = minciunã diplumaticã, aspusã ashi tra s-nu facã multã znjii)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: unã lacrimã gurguljitoasã-lj curã tu fatsã

§ ngurguljitos (ngur-gu-lji-tósŭ) adg ngurguljitoasã (ngur-gu-lji-tŭá-sã), ngurguljitosh (ngur-gu-lji-tóshĭ), ngurguljitoasi/ngurguljitoase (ngur-gu-lji-tŭá-si) – (unã cu gurguljitos)

§ gurguljutos (gur-gu-ljĭu-tósŭ) adg gurguljutoasã (gur-gu-ljĭu-tŭá-sã), gurguljutosh (gur-gu-ljĭu-tóshĭ), gurguljutoasi/gurguljutoase (gur-gu-ljĭu-tŭá-si) – (unã cu gur-guljitos)
ex: ne unã ne dauã, lã crui nã minciunã gurguljutoasã

§ gurguljos (gur-gu-ljĭósŭ) adg gurguljoasã (gur-gu-ljĭŭá-sã), gurguljosh (gur-gu-ljĭóshĭ), gurguljoasi/gurguljoase (gur-gu-ljĭŭá-si) – (unã cu gurguljitos)
ex: chetsãri gurguljoasi pit arãuri s-aflã; luna sh-soarili suntu gurguljosh

§ gurguljitedz (gur-gu-lji-tédzŭ) (mi) vb I gurguljitai (gur-gu-lji-táĭ), gurguljitam (gur-gu-lji-támŭ), gurguljitatã (gur-gu-lji-tá-tã), gurguljitari/gurguljitare (gur-gu-lji-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã gurguljitos; gurguljedz, ngur-guljedz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

metsi

metsi (mé-tsi) adv – cu tuti cã, tsi cã, tsicara, tsicara cã, canai-cã; sh-ashi, a s-hibã
{ro: deşi}
{fr: quoique, bien que, soit}
{en: even though}
ex: metsi cã (tsicara) suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); metsi (cu tuti) cã nu putea s-facã altã turlii; metsi (cu tuti-aesti), vrutã, doilji s-nã lom; metsi (a s-hibã), sh-ashi easti ghini; metsi (cu tuti cã, tsicara) nu va fudz; metsi cã nãs mi-acljimã; nu-apãndixeam di la tini s-nji yinã, metsi (nu-i tsiva, a s-hibã cã), easti un Dumnidzã n tser; metsi cã va s-li caftu mini tuti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ntsap

ntsap (ntsápŭ) (mi) vb I ntsãpai (ntsã-páĭ), ntsãpam (ntsã-pámŭ), ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); trec unã sulã prit truplu-a unui njel (om); ãntsap, antsap, schin, yispinedz, nyispinedz;
(expr:
1: lu ntsap = (i) nj-arãd di el, ãl cãrtescu, l-fac sã-lj cadã milii; (ii) l-pingu; lj-bag anghidz, lj-bag schinj, l-cãrtescu, lj-bag muzavirlãchi, lj-bag ntsãpãturi, etc.;
2: ntsapã, di dishteptu tsi easti = easti multu dishteptu, easti pirã, foc)
{ro: înţepa}
{fr: empaler, piquer}
{en: impale, prick}
ex: metsi cã suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); tu unã sulã lu ntsãpa (ãl hidzea); mi ntsãpai cu aclu; lu ntsãpã cu cutsutlu; feata di fricã nu lu ntsãpã, ma bãgã s-plãngã; cãtse lu ntsachi (tsi-l cãrteshti), cã va s-ahiurheascã tra s-facã shãmãtã; frati-su lu ntsapã
(expr: l-pindzi) ca s-facã ahtari lucru; acãtsã sã ntsapã
(expr: s-bagã anghidz, s-bagã schinj, etc.); easti omlu tsi ntsapã
(expr: bagã zizanj, anghidz) totna, tsi bagã totna ntsãpãturi

§ ntsãpat (ntsã-pátŭ) adg ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpats (ntsã-pátsĭ), ntsãpati/ntsãpate (ntsã-pá-ti) – tsi-lj s-ari hiptã tu trup un lucru cu mithca chipitoasã; tsi-lj s-ari tricutã unã sulã prit trup; ãntsãpat, antsãpat, schinat, yispinat, nyispinat
{ro: înţepat}
{fr: empalé, piqué}
{en: impaled, pricked}
ex: easti multu ntsãpat
(expr: easti multu dishteptu); nu u cãrtea cã-i ntsãpatã
(expr: cã s-cãrteashti lishor, cã-lj cadi lishor milii)

§ ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) sf ntsãpãri (ntsã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ntsapã cu un schin (ac, sulã, etc.); ãntsãpari, antsãpari, schinari, yispinari, nyispinari
{ro: acţiunea de a înţepa; înţepare}
{fr: action d’empaler, de piquer}
{en: action of impaling, of pricking}

§ antsap (an-tsápŭ) (mi) vb I antsãpai (an-tsã-páĭ), antsãpam (an-tsã-pámŭ), antsãpatã (an-tsã-pá-tã), antsãpari/antsãpare (an-tsã-pá-ri) – (unã cu ntsap)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn