DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bilide

bilide (bi-li-dé) sm bilidadz (bi-li-dádzĭ) – casa iu lucreadzã dimarhul (gugeabashlu) tra s-lã da cali a lucrilor tsi au s-facã cu hoara (cãsãbãlu)
{ro: primărie, tribunal}
{fr: mairie, tribunal}
{en: town (city) hall}

§ bilidii/bilidie (bi-li-dí-i) sf bilidii (bi-li-díĭ) – (unã cu bilide)
ex: sãhatea di la bilidii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciubuchi/ciubuche

ciubuchi/ciubuche (cĭu-bú-chi) sf ciubuchi (cĭu-búchĭ) – hãlati (ca lulelu) cu cari s-bea (s-tradzi, s-fumeadzã) tutumea, tsi ari dauã pãrtsã: unã parti easti ca unã soi di lingurã (iu s-bagã tutumea s-ardã) sh-alantã parti unã coadã (ma lungã di-atsea di lule), goalã nãuntru, pri iu s-soarbi fumlu dit tutumea tsi ardi; ciubucã, cibuchi, cibucã, lulei, lule
{ro: ciubuc}
{fr: pipe turque à long tuyau}
{en: type of long Turkish pipe}
ex: gãljinushi, ciushi, tradz tru nãri cinushi (angucitoari: ciubuchea); shidea n cohi cu ciubuchea; sh-bea ciubuchea cu arihati

§ ciubucã (cĭu-bu-cã) sf ciubuts (cĭu-bútsĭ) – (unã cu ciubuchi)
ex: cripã cãzanea ningã ciubucã

§ cibuchi/cibuche (ci-bú-chi) sf cibuchi (ci-búchĭ) – (unã cu ciubuchi)

§ cibucã (ci-bu-cã) sf cibuts (ci-bútsĭ) – (unã cu ciubuchi)
ex: paplu bea cibucã; nj-u-astrapsi cu cibuca; nu suntu ndreapti cibutsili di la casi; hii bun trã gugeabash ãn hoarã, s-shedz cu cibuca n cohi

§ ciubucci (cĭu-buc-cí) sm ciubucceadz (cĭu-buc-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi ciubuchi; omlu cari, aoa sh-un chiro, avea angãtanlu-a ciubuchilor trã dom-nu-su turcu
{ro: cel care face sau vinde ciubuc}
{fr: l’homme qui fait ou vend des pipes turques}
{en: Turkish pipe maker or merchant}

§ cibucci (ci-buc-cí) sm cibucceadz (ci-buc-cĭádzĭ) – (unã cu ciubucci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cotcã2

cotcã2 (cót-cã) sf pl(?) – unã balã di peatitsi (unã cumatã di lemnu i di os, un cucean di misur, etc.), dit agioclu di ficiurits “cotcã, i cu poarca”, tsi easti aguditã cu shcoplu di-un ficior tsi va s-u bagã tu-unã guvã, sh-alantsã ficiori tsi nu vor s-lu-alasã shi caftã s-lu ncheadicã; gotcã, poarcã, bishcã, gugi
{ro: poarca (de la un joc de copii)}
{fr: une balle (un morceau de bois, morceau d’os, etc.) qui fait partie d’un jeu d’enfants}
{en: a ball (a piece of wood or bone, etc.) that is a part of a children’s game}
ex: s-agiuca cotcã (cu poarca) tu padi

§ gotcã (gót-cã) sf pl(?) – (unã cu cotcã)
ex: canda mprãnjeshti gotca (poarca)

§ gugi2 (gúgĭŭ) sm gugeanj (gu-gĭánjĭ) – (unã cu cotcã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cugea

cugea (cu-gĭá) invar – adãvgat dinintea-a unui zbor, ãlj da unã noimã di mari, di multu mari, di ghigantu; (multu) mari tu boi icã ilichii; gugea, cugeamiti, gugeamiti
{ro: cogeamite}
{fr: mot préposé signifiant quelque chose de grand, de haut, d’énorme}
{en: word meant to imply that something is big, tall, gigantic}
ex: s-n-arãdã, cugea oaminj (noi oaminj mãri); cugea ficiori (ficiori mãri) s-v-agiucats ninga ca njitslji?

§ gugea (gu-gĭá) invar – (unã cu cugea)
ex: hits gugea (mãri) ficiori sh-minti nu-avets; au unã gugea (multu mari) casã

§ cugeamiti/cugeamite (cu-gĭá-mi-ti) invar – (unã cu cugea)
ex: criscu shi s-featsi cugeamiti ficior (ficior mari); eshti cugeamiti featã (featã mari)

§ gugeamiti/gugeamite (gu-gĭá-mi-ti) invar – (unã cu cugea)
ex: s-featsi gugeamiti (mari) featã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dimarhu

dimarhu (dhí-mar-hu) sm dimarhi (dhí-mar-hi) – ma marli dit unã hoarã i cãsãbã (bãgat di chivernisi i aleptu di lumea din hoarã i cãsãbã) cari chivirniseashti tuti lucrili tsi au s-facã cu hoara i cãsãbãlu; gugeabash
{ro: primar}
{fr: maire}
{en: mayor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giugia

giugia (gĭu-gí-ĭa) sm giugianj (gĭu-gí-ĭanjĭ) – dãmarã di oaminj shcurtsã tsi nu crescu vãroarã mãri; cariva tsi nu creashti mari sh-armãni shcurtu; dãmarã di oaminj njits tsi bãneadzã tu Africhii; gugi, pivul, shcurtabac, fici, judav
{ro: pitic, pigmeu}
{fr: nain, pygmée}
{en: pygmy, midget, dwarf}
ex: hii giugia (shcurtabac, multu njic di boi)

§ gugi1 (gúgĭŭ) sm gugeanj (gú-gĭanjĭ) – (unã cu giugia)
ex: sh-tini un gugi, nã palmã om, va s-greshti?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gugeabash

gugeabash (gu-gĭa-báshĭŭ) sm gugeabash (gu-gĭa-báshĭ) – ma marli dit unã hoarã i cãsãbã (bãgat di chivernisi i aleptu di lumea din hoarã i cãsãbã) cari chivirniseashti tuti lucrili tsi au s-facã cu hoara i cãsãbãlu; dimarhu
{ro: primar}
{fr: maire}
{en: mayor}
ex: tini hii bun trã gugeabash (dimarhu) ãn hoarã; earam gugeabash, ma caplu a meu trã gugeabash fatsi?; cari di aushlji shi straushlji a melj fu gugeabash, tra s-mi fac sh-io?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mustatsã

mustatsã (mus-tá-tsã) sf mustãts (mus-tắtsĭ) shi mustãchi (mus-tắchĭ) – perlu tsi creashti (la bãrbats) sum nari shi pristi budza di nsus; hirili di per tsi crescu deavãrliga di mutslu-a unor prãvdzã; mustacã, mustãcioarã, mustãcushi; (fig:
1: mustatsã = hirili tsi es dit cuceanlu-a misurlui (a cãlãmbuchilui) ninti ca s-hibã curat di coaji; expr:
2: nj-asudã (nj-arãdi) mustatsa = nchiseashti sã-nj da (sã-nj easã) mustatsa; da di-nj easi mustatsa;
3: nji ndreg mustãtsli = am arãvdari;
4: arãd pri sum mustatsã = sumarãd, arãd peascumta;
5: am un tastru di mustãts sum nari = hiu mustãcios multu, am mustãts mãri sh-groasi sum nari)
{ro: mustaţă}
{fr: moustache}
{en: moustache}
ex: acshitsi-lj dzãtsea tuts a featãljei tsi-adra mãcãrli, cã nu-avea ne hir di mustatsã; cu mustatsa asu-datã
(expr: cãt nchisea s-creascã), shutsãtã-arushutsãtã; acãtsã s-lj-asudã
(expr: s-lji creascã) mustatsa; metsi cã-i fãrã di mustãchi; ndreadzã-ts mustãtsli (s-hii etim s-ashteptsã multu chiro); la noi tsiniva nu-sh surseashti mustãtsli; arãdea pri sum mustãts
(expr: sumarãdea) di murafetsli ali muljari; gugeamiti ficior mari, cu-un tastru di mustãts sum nãri
(expr: multu mustãcios)

§ mustacã (mus-tá-cã) sf mustãts (mus-tắtsĭ) shi mustãchi (mus-tắchĭ) – (unã cu mustatsã)
ex: di cãti ori va-nj cheaptin mustaca, arupi cãti un per; cu perlu di mustacã va s-dishcljidz tuti ushili; patrudzãts di peri di mustacã

§ mustãcioarã (mus-tã-cĭŭá-rã) sf mustãciori (mus-tã-cĭórĭ) – mustatsã ma njicã; mustãcushi
{ro: mustăcioară}
{fr: petite moustache}
{en: small moustache}
ex: vidzui cã lj-ari asudatã
(expr: lj-ari datã, ishitã) mustãcioara

§ mustãcushi/mustãcushe (mus-tã-cú-shi) sf mustãcushi/mus-tãcushe (mus-tã-cú-shi) – (unã cu mustãcioarã)
ex: lj-arãd
(expr: lj-da, lj-asudã, da di-lj es) mustãcushili

§ mustãcat (mus-tã-cátŭ) adg mustãcatã (mus-tã-cá-tã), mustãcats (mus-tã-cátsĭ), mustãcati/mustãcate (mus-tã-cá-ti) – tsi ari unã mustatsã mari sh-groasã; cu mustatsã; mustãcios

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn