DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acoapir

acoapir (a-cŭá-pirŭ) (mi) vb IV acupirii (a-cu-pi-ríĭ), acupiream (a-cu-pi-reámŭ), acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupiriri/acupirire (a-cu-pi-rí-ri) – aruc tsiva pristi un lucru tra s-nu s-veadã tsi easti (s-lu apãr, s-lu-ascundu, etc.); ngrop, nvilescu, ascundu;
(expr:
1: u-acoapir luguria = fac ashi tra s-nu s-veadã icã s-nu si zburascã di-un lucru slab tsi lu-am faptã;
2: acoapir foclu = lu-astingu foclu (tu chirolu veclju, tu muntsã, tra si s-astingã foclu, s-acupirea cu loc!);
3: lu-acupirim = arcãm loc pristi mortu; lu ngrupãm)
{ro: acoperi}
{fr: couvrir, cacher, enterrer}
{en: cover, hide, bury}
ex: s-acupiri cu bidenea, cu sarica; acoapirã-ti cu cupãranlu; sfrãntsealili lj-acoapirã bratsãli; acupirits-vã cã da ploai; acoapirã (nvilea cu loc, astindzi) foclu; acoapirã-mi di furlichi
(expr: s-nu dzãtsets a vãrnui, s-ascundets furlichea tsi-am faptã); lu-acupirirã
(expr: lu ngruparã) sum chin

§ acupirit1 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupirite (a-cu-pi-rí-ti) – cari ari tsiva pristi el tsi lu-ascundi; nvilit, ascumtu, ngrupat
{ro: acoperit}
{fr: couvert, caché}
{en: covered, hidden}
ex: cheptul acupirit (mplin) di peri

§ acupiriri/acu-pirire (a-cu-pi-rí-ri) sf acupiriri (a-cu-pi-rírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu acoapirã tsiva; nviliri, ascundeari, ngrupari
{ro: acţiunea de a acoperi; acoperire}
{fr: action de couvrir}
{en: action of covering}

§ acupirit2 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupitite (a-cu-pi-rí-ti) – tsi ascundi simtsãmintili dealihea tsi li-ari shi spuni altili minciunoasi; minciunos, ipucrit, ascumtu, fãts-fãts, cãrbuni nvilit, pãndzã cu dauã fãts, etc.
{ro: ipocrit}
{fr: hypocrite}
{en: hypocrite}
ex: afirea-ti di om acupirit (ipucrit); tsi om acupirit (ascumtu) easti!

§ neacupirit1 (nea-cu-pi-rítŭ) adg neacupiritã (nea-cu-pi-rí-tã), neacupirits (nea-cu-pi-rítsĭ), neacupiriti/neacu-pirite (nea-cu-pi-rí-ti) – cari nu-ari tsiva pristi el tra s-lu-ascundã; ninvilit, neascumtu, ningrupat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bash

bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina

§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va

§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
{fr: action de baiser, d’embracer; baiser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumãndu

cumãndu (cu-mắn-du) vb I cumãndai (cu-mãn-dáĭ), cumãndam (cu-mãn-dámŭ), cumãndatã (cu-mãn-dá-tã), cumãndari/cu-mãndare (cu-mãn-dá-ri) – dau nã misali tra s-lu-adutsem aminti un mortu (dupã ngrupari i cãndu-lj si fatsi unã dari, tu nauãli, tu patrudzãtsli, etc.); cumãntu
{ro: comânda}
{fr: donner un repas en l’honneur d’un mort; rendre les derniers devoirs}
{en: give a meal after a funeral or a memorial service}
ex: Dumãnicã va nã cumãndãm (va fãtsem nã dari, unã misali trã) mortsãlj a noshtri

§ cumãndat (cu-mãn-dátŭ) adg cumãndatã (cu-mãn-dá-tã), cumãndats (cu-mãn-dátsĭ), cumãndati/cumãndate (cu-mãn-dá-ti) – tsi-lj s-ari faptã nã dari, nã misali; cumãntat
{ro: comândat}
{fr: (le mort) qu’on a donné un repas; rendu les derniers devoirs}
{en: (dead man) given a meal after his funeral or memorial service}

§ cumãndari/cumãndare (cu-mãn-dá-ri) sf cumãndãri (cu-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da unã misali ti-un mortu
{ro: acţiunea de a comânda}
{fr: action de donner un repas en l’honneur d’un mort; de rendre les derniers devoirs}
{en: action of giving a meal after a funeral or a memorial service}

§ cumãntu (cu-mắn-tu) vb I cumãntai (cu-mãn-táĭ), cumãntam (cu-mãn-támŭ), cumãntatã (cu-mãn-tá-tã), cumãntari/cumãntare (cu-mãn-tá-ri) – (unã cu cumãndu)

§ cumãntat (cu-mãn-tátŭ) adg cumãntatã (cu-mãn-tá-tã), cumãntats (cu-mãn-tátsĭ), cumãntati/cu-mãntate (cu-mãn-tá-ti) – (unã cu cumãndat)

§ cumãntari/cu-mãntare (cu-mãn-tá-ri) sf cumãntãri (cu-mãn-tắrĭ) – (unã cu cumãndari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giulgiu

giulgiu (gĭúl-gĭu) sn giulgiuri (gĭúl-gĭurĭ) – pãndzã suptsãri cari s-ashtearni pristi tsiva i cariva; pãndzã cu cari s-acoapirã mortul; ghiulgiu, savan, savun, sindonã, sindoni
{ro: linţoliu, giulgiu}
{fr: linceul, suaire}
{en: shroud}

§ ghiulgiu (ghĭúl-gĭu) sn ghiulgiuri (ghĭúl-gĭurĭ) – (unã cu giulgiu)
ex: pit hori, ghiulgiul mash la ngrupari s-a-veadi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

groapã

groapã (grŭá-pã) sf grochi (gróchĭ) shi groapi/groape (grŭá-pi) – guvã ahãndoasã faptã tu loc; guvã dit loc tu cari si ngroapã un mortu; gurnitsã, guvã; hãndachi, hãndac, hindechi, endec; murmintu, mãrmintu, mirmintu, mirmit;
(expr:
1: la grochi = la murmintsã, la chimitir;
2: escu pi mardzinea-a groapãljei; escu cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = hiu multu lãndzit, hiu aproapea di moarti, etim tra s-mor, sã-nj dau suflitlu;
3: umplu groapa = mor)
{ro: groapă, mormânt}
{fr: fosse, trou; tombeau}
{en: pit, hole; tomb}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); adarã grochi ca s-li umplã cu apã; la treili groapi; ca cãmbãnj pi groapi; lj-sapã (lj-adarã) groapa; si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa (murmintul) va sh-u-adarã; umplu groapa
(expr: muri, fu ngrupat); sãpã nã groapã ta s-astingã azvesti; fu dus la groapã (mirminti) plãmtu di tuts cari lj-avea cunuscutã; fu pi mardzinea a groapãljei
(expr: fu multu lãndziteara aproapea s-moarã); lj-adrãm groapa; cari sapã groapa-a-altui, singur sh-cadi nuntru

§ gurnitsã (gur-ní-tsã) sf gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu groapã)

§ grupicã (gru-pí-cã) sf grupitsi/grupitse (gru-pí-tsi) – groapã njicã
{ro: gropiţă}
{fr: fossette}
{en: dimple}
ex: cãndu-arãdi, fatsi grupitsi tu dauãli fãts

§ grupar (gru-párŭ) sm grupari (gru-párĭ) – omlu tsi ngroapã oaminj (i alti lucri);
(expr: mi-adunã gruparlu = mor, mi ngroapã)
{ro: gropar}
{fr: fossoyeur}
{en: grave-digger}
ex: lu-avea adunatã gruparlu
(expr: avea moartã); gruparlji dipusirã mortul; gruparlji sãparã groapa

§ grupishti/grupishte (gru-písh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-písh-ti) – loclu iu sã ngroapã mortsãlj; loc cu grochi; grochi, mirmintsã, murmintsã, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn