DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

barbã

barbã (bár-bã) sf bãrghi (bắr-ghi) – perlji tsi crescu dit grunjlu-a bãrbatlui (sh-niheamã ma nsus, di-unã parti sh-di-alantã a gurãljei) shi suntu alãsats s-armãnã mãri; (fig:
1: barbã = (i) arãdãtsinã di prash, tseapã, etc.; (ii) hirili tsi es dit cuceanlu di misur, nicurat ninga di cojili tsi lu-acoapirã; expr:
2: mi giur pi barbã = mi giur cã spun dealihea)
{ro: barbă; rădăcina de ceapă sau praz}
{fr: barbe; racines de l’oignon et du poirreau}
{en: beard; roots of green onions or leaks}
ex: tsi nu-ari teta dininti? (angucitoari: barba); un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli); unãoarã la noi mash preftsãlj purta barbã; vidzui un om cu barbã mari; barba eara semnu di jali; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; barba a prashlui nu s-mãcã; lj-deadi barba-a misurlui; cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; bãgai tu loc nã dãrmã di saltsi sh-ahiurhi s-lji easã barbã (fig: hiri di-arãdãtsinã); bãrghili a sãcãladzlor; altu sh-ardi barba sh-altu sh-aprindi tsigarea

§ bãrbos (bãr-bósŭ) adg bãrboasã (bãr-bŭá-sã), bãrbosh (bãr-bóshĭ), bãrboasi/bãrboase (bãr-bŭá-si) – cari ari barbã lungã; tsi nu s-ari sursitã di multu chiro; cu barbã, sãcãlã; (fig: bãrbos = preftu cu barbã)
{ro: bărbos}
{fr: barbu}
{en: bearded}
ex: s-nu-l vedz bãrboslu-atsel (atsel cu barbã); agri capiti bãrboasi (cu barbã); vinji un bãrbos (fig: preftu)

§ barber (bar-bér) sm barberi (bar-bérĭ) – bãrbat a curi tehni easti s-talji perlji i s-surseascã oaminjlji
{ro: bărbier}
{fr: barbier}
{en: barber}
ex: shidea sh-lu ntriba pri barber; barber veclju cu un jar di fumealji; l-bãgã tu pãni di barber

§ birber (bir-bér) sm birberi (bir-bérĭ) – (unã cu barber)

§ birbirii/birbirie (bir-bi-rí-i) sf birbirii (bir-bi-ríĭ) – ducheanea-a birberlui iu oaminjlji sh-talji perlu i s-sursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãrbulj

bãrbulj (bãr-búljĭŭ) sn bãrbulji/bãrbulje (bãr-bú-lji) – mãndilã di pãndzã lai cu cari muljarea sh-acoapirã grunjlu tra s-aspunã cã easti di jali; mãndilã, baltsu, cãftani, lãhurã, lãhuri, poshi, tarpoa-shi, pihitsã, cimber
{ro: năframă neagră cu care femeia îşi acoperă bărbia ca semn de doliu}
{fr: fichu noir dont les femmes se couvrent le menton en signe de deuil}
{en: black scarf used by women to cover their chin, as a sign of mourning}
ex: maea Shomã-sh trapsi bãrbuljlu, ascuturã grunjlu sh-lo ma diparti grailu; sh-trapsi la oclji bãrbuljlu di jali

§ bãrbuljisescu (bãr-bu-lji-sés-cu) (mi) vb IV bãrbuljisii (bãr-bu-lji-síĭ), bãrbuljiseam (bãr-bu-lji-seámŭ), bãrbuljisitã (bãr-bu-lji-sí-tã), bãrbuljisiri/bãr-buljisire (bãr-bu-lji-sí-ri) – (trã muljeri) acoapir grunjlu cu unã mãndilã lai tra s-aspun cã hiu di jali; burbuljusescu
{ro: (pentru femeie) acoperi bărbia cu o năframă neagră în semn de doliu}
{fr: (pour les femmes) couvrir le menton jusqu’aux lèvres avec un voile de tête noir en signe de deuil}
{en: (for women) cover their chin with a black scarf as a sign of mourning}

§ bãrbuljisit (bãr-bu-lji-sítŭ) adg bãrbuljisitã (bãr-bu-lji-sí-tã), bãrbuljisits (bãr-bu-lji-sítsĭ), bãrbuljisiti/bãrbuljisite (bãr-bu-lji-sí-ti) – (muljarea) tsi ari grunjlu acupirit cu unã mãndilã lai pãnã la budzã (ca semnu di jali); burbuljusit
{ro: (femeie) cu bărbia acoperită de o năframă neagră în semn de doliu}
{fr: (femme) avec le menton couvert avec un voile de tête noir en signe de deuil}
{en: (woman) with their chin covered by a black scarf as a sign of mourning}
ex: grunj bãrbuljisit; cu mãndilj bãrbuljisiti

§ bãrbuljisiri/bãrbuljisire (bãr-bu-lji-sí-ri) sf bãrbuljisiri (bãr-bu-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljari s-bãrbuljiseashti; burbuljusiri
{ro: (pentru femeie) acţiunea de a-şi acoperi bărbia cu o năframă neagră ca semn de doliu}
{fr: (pour les femmes) action de couvrir le menton jusqu’aux lèvres avec un voile noir de tête en signe de deuil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chiosi/chiose

chiosi/chiose (chĭó-si) adg invar – (bãrbat) tsi nu-lj creashti barba (sh-nitsi mustãtsli); tsi easti cu grunjlu fãrã peri; spãn, spãnac
{ro: spân}
{fr: glabre, imberbe}
{en: glabrous, beardless}
ex: nu-ari barbã, cã easti chiosi; doi chiosi fac un drac, ashi dzãtsi zborlu turtsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chiulafi/chiulafe

chiulafi/chiulafe (chĭu-lá-fi) sf chiulãhi (chĭu-lắhĭ) – soi di cãciulã nturtseascã tsi s-purta aoa sh-un chiro, deavãrliga di cari s-purta cealma (shirvetea, cipa); chiuleafi, chileafi, chileafã, chilefã
{ro: chiulaf}
{fr: bonnet de forme conique}
{en: old Turkish cap}

§ chiuleafi/chiuleafe (chĭu-leá-fi) sf chiulehi (chĭu-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chileafi/chileafe (chi-leá-fi) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chileafã (chi-leá-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chilefã (chi-lé-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chiliposhi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) sf chilipo-shi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã, njicã, albã sh-lishoarã, chindisitã di-aradã cu hrisafi, purtatã veara; chifãlucã, cãlipush, tichii, tãchii
{ro: scufiţă}
{fr: petit, blanc et léger bonnet d’été, brodé avec de fil d’or}
{en: small summer cap, white and light, embroidered with golden threads}
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari

§ chifãlucã (chi-fã-lú-cã) sf chifãlutsi/chifãlutse (chi-fã-lú-tsi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã purtatã ma multu noaptea cãndu s-bagã omlu s-doarmã (ligatã sum grunj sh-purtatã di njits dupã tsi s-amintã, purtatã di cãlugãreali, etc.); tichii, tãchii, chiliposhi
{ro: scufiţă}
{fr: bonnet}
{en: cap}
ex: tsã scot chifãluca din cap

§ cãlipush (cã-li-púshĭŭ) sn cãlipushi/cãlipushe (cã-li-pú-shi) – (unã cu chiliposhi)
ex: ficiorlu sã-sh scoatã cãlipushlu i fesea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cimber

cimber (cim-bérŭ) sn cimberi/cimbere (cim-bé-ri) – cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri), cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa (sh-suflã narea, etc.); cumatã di pãndzã lai tsi muljarea sh-u bagã pri cap shi deapoea u leagã sum grunj; mãndilã, distimeli, baltsu, cãftani, lãhurã, lãhuri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, bãrbulj
{ro: maramă}
{fr: mouchoir; fichu noir qu’une femme met sur sa tête et qu’elle noue sous son menton}
{en: black scarf used by women to cover their head}
ex: tu cimber (distimeli, mãndilã) nji li bãgam

§ ciumbe-ri/ciumbere (cĭum-bé-ri) sf ciumberi (cĭum-bérĭ) – cumatã di pãndzã (suptsãri, prit cari treatsi lunjina shi s-veadi, multi ori adratã di mitasi) cu cari nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; zãvon, zvon, sãvon, vel, velã
{ro: voal, văl de mireasă}
{fr: voile de la nouvelle mariée que celle-ci porte sur son dos}
{en: veil, bride veil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gribos

gribos (gri-bósŭ) adg griboasã (gri-bŭá-sã), gribosh (gri-bóshĭ), griboasi/griboase (gri-bŭá-si) – cu pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri); ghibos, ãncusurat, ncusurat, cusurat, bubot, cushal, cãmbur, zgrob, zgolub, gubes, gãrbuv, guvor, gãdzãmolj
{ro: gârbov}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback}

§ gubes (gu-bésŭ) adg gubesã (gu-bé-sã), gubesh (gu-béshĭ), gube-si/gubese (gu-bé-si) – (unã cu gribos)

§ ghibos (ghi-bósŭ) adg ghiboasã (ghi-bŭá-sã), ghibosh (ghi-bóshĭ), ghiboasi/ghiboase (ghi-bŭá-si) – (unã cu gribos)
ex: ari taxirati cu-unã featã tsi u-ari ghiboasã (cu pãltãrli adunati)

§ gãrbuv (gắr-buv) adg gãrbuvã (gắr-bu-vã), gãrbuyi (gắr-buyĭ), gãrbuvi/gãrbuve (gắr-bu-vi) – (unã cu gribos)

§ guvor (gu-vórŭ) adg guvoarã (gu-vŭá-rã), guvori (gu-vórĭ), guvoari/guvoare (gu-vŭá-ri) – (unã cu gribos)

§ zgrob (zgrobŭ) adg zgroabã (zgrŭá-bã), zgroghi (zgroghĭ), zgroabi/zgroabe (zgrŭá-bi) – (unã cu gribos)
ex: eara aush zgrob (gãrbuv); unã moashi, adunatã zgrob; nã zgroabã ncusuratã, cu cicioarili tu vatrã, cu grunjlu la dzinuclju, alãchitã, cu cãrnurli nafoarã, tsi trimura di-arcoari!; bãlili-a zgroabãljei di soacrã

§ zgolub (zgó-lubŭ) adg zgolubã (zgó-lu-bã), zgolughi (zgó-lughĭ), zgolubi/zgolube (zgó-lu-bi) – (unã cu gribos)

§ gribuescu (gri-bu-ĭés-cu) vb IV gribuii (gri-bu-íĭ), gribueam (gri-bu-ĭámŭ), gri-buitã (gri-bu-í-tã), gribuiri/gribuire (gri-bu-í-ri) – mi fac cu cusor; mi ncusuredz, cãmburyisescu, cucushedz, cusuredz, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hunchback}
ex: multu gribui (si ncusurã, s-adusi tu pãltãri) di cãndu nu lu-am vidzutã

§ gribuit (gri-bu-ítŭ), adg gribuitã (gri-bu-í-tã), gribuits (gri-bu-ítsĭ), gribuiti/gribuite (gri-bu-í-ti) – tsi-ari adratã cusor, ncusurat, cu cãsor, ncucushat, cãmburyisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn