DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bucatã

bucatã (bu-cá-tã) sf bucãts (bu-cắtsĭ) – parti (tãljatã, aruptã, disfaptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); tutã mãcarea tsi poati si s-bagã nãoarã n gurã, si s-measticã shi si sã ngljitã; mãshcãturã; cumatã, grundã, grunghi, bucã, peatic;
(expr: bucãts di bucãts = tu multi cumãts)
{ro: bucată, îmbucătură}
{fr: morceau, bouchée}
{en: piece, morsel, mouthful}
ex: armili cad bucãts (cumãts) adrati; bucãts (cumãts) fã-nj-ti, scumpã, tini; s-u facã di bucãts (cumãts); va-nj mi facã bucãts di bucãts; fustanea faptã bucãts di bucãts
(expr: tutã cumãts, mash peatitsi); mãcai unã bucatã (cumatã) di pãni

§ bucã3 (bú-cã) sf buts (bútsĭ) – (unã cu bucatã)
ex: unã bucã (mãshcãturã, cumatã) di pãni; nveasta sh-loa cãti unã masinã tu bucã (mãshcãturã); u lja omlu sh-tu-unã bucã (mãshcãturã) u-archiushurã ãn gurã

§ bucãtici/bucãtice (bu-cã-tí-ci) sf bucã-tici (bu-cã-tícĭ) – bucatã njicã, cumãtici, cumãtush
{ro: bucăţică}
{fr: petit morceau, petite bouchée}
{en: small piece, little morsel, small mouthful}
ex: dã-nj nã bucãtici (cumãtici) di pãni; ãndreptsã suntu s-mi facã bucãtici (cumãtici)

§ mbucãtsedz (mbu-cã-tsédzŭ) (mi) vb I mbucãtsai (mbu-cã-tsáĭ), mbucãtsam (mbu-cã-tsámŭ), mbucãtsatã (mbu-cã-tsá-tã), mbucãtsari/mbucãtsare (mbu-cã-tsá-ri) – lu-adar (l-fac, l-talj, l-frãngu tu, lu-aspargu, etc.) bucãts un lucru; cumãtisescu, mpartu
{ro: îmbucătăţi, împărţi}
{fr: mettre (casser) en morceaux, tronçonner, diviser}
{en: cut (break, etc.) something into pieces, divide}
ex: mbucãtsai (u feci cumãts, u cumãtãsii) pãnea trã mpãrtsãri; mbucãtsarã (li mpãrtsãrã tu cumãts) ayinjli sh-agrili

§ mbucãtsat (mbu-cã-tsátŭ) adg mbucã-tsatã (mbu-cã-tsá-tã), mbucãtsats (mbu-cã-tsátsĭ), mbucãtsa-ti/mbucãtsate (mbu-cã-tsá-ti) – faptu (tãljat) bucãts; cumãtisit, mpãrtsãt
{ro: îmbucătăţit, împărţit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumatã

cumatã (cu-má-tã) sf cumãts (cu-mắtsĭ) –
1: parti disfaptã (tãljatã, aruptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); bucatã, bucã, peatic; bucatã di pãni; filii (di pãni), grundã (di cash), xifari (di pãni);
2: grãn hertu, cu nuts, aroidi, stãfidz, etc. shi asprucuchit cu zahãri, tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor; colivã, pomean, pumean, spumean, pãmãntu, trisalj, trisayi;
(expr:
1: va-l fac cumãts = va-l vatãm;
2: va-lj mãc cumata = va-l ved mortu (tra sã-lj si facã arãdzli la bisearicã, cu gãrnu, colivã); va-l vatãm)
{ro: bucată, felie (de pâine); colivă, pomană}
{fr: morceau, morceau de pain; colybes, aumône}
{en: piece, slice (of bread); alms}
ex: easi n cali cu cumata (bucata) di pãni; scoasi nã cumatã (bucatã) di cash, tsi u-avea ninga di-acasã; mãca cumãtsli di cash ca chetsrãli; si-nj dai stranjili a tali sh-unã cumatã di pãni; eara bun ca nã cumatã di-amalamã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; sh-bãgã nã cumatã di pãni tu tastru shi trapsi calea; si-nj li disicã cumatã di cumatã (bucatã); cumatã (tsiva) s-nu-armãnã di nãsh; agiunlu cumãts (bucãts di pãni) anyiseadzã; nu vedz cã va nã mãcã cumata?
(expr: cã va nã vatãmã?); bagã-u strãmbã, cã va-lj mãc cumata (va lu-azvingu, va-l vatãm); va ts-u mãc cumata
(expr: va ti ved mortu); va nã mãcã cumata
(expr: va nã vatãmã); dusirã cu nveasta, ca s-u aflã shi s-u facã cumãts (s-u vatãmã)

§ cumãtici/cumãtice (cu-mã-tí-ci) sf cumãtici (cu-mã-tícĭ) – cumatã njicã
{ro: bucată mică, felie mică (de pâine)}
{fr: petit morceau, petit morceau de pain}
{en: small piece, small slice (of bread)} sx: dã-nj nã cumãtici (cumatã njicã) di pitã; lo un cutsut shi ts-lu tãlje filii, cumãtici-cumãtici; mãcã carnea tutã, di nu ts-alãsã nitsi cumãtici; pãnã s-agiungã la arãu, cumãtici di cumãtici nu-armasirã

§ cumãtush (cu-mã-túshĭŭ) sn cumãtushi/cumãtushe (cu-mã-tú-shi) – (unã cu cumãtici)
ex: lã tãlje cumãtushi (cumãts njits) la cama njitslji shi tsopi la cama mãrlji

§ cumãtisescu (cu-mã-ti-sés-cu) (mi) vb IV cumãtisii (cu-mã-ti-síĭ), cumãtiseam (cu-mã-ti-seámŭ), cumãtisitã (cu-mã-ti-sí-tã), cumãtisiri/cumãtisire (cu-mã-ti-sí-ri) – lu-adar (l-fac, l-talj, l-frãngu, lu-aspargu, etc.) cumãts un lucru; mbucãtsedz, mpartu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grundã

grundã (grún-dã) sf grundi/grunde (grún-di) shi grundzã (grún-dzã) – parti (tãljatã, aruptã, disfaptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); grunghi, cumatã, bucatã, bucã, filii
{ro: bucată}
{fr: morceau}
{en: piece}
ex: dã-nj nã grundã (cumatã) di zahari; loai unã grundã (cumatã ntreagã, ashi cum si scoati dit talar) di cash shi unã di zahari

§ grunghi/grunghe (grún-ghi) sf grun-ghi/grunghe (grún-ghi) – (unã cu grundã)

§ grãndzã (grắn-dzã) sf pl – cumatã durã aruptã (scoasã) dit un lucru; grundã, cumatã, bucatã
{ro: grunz}
{fr: bloc, morceau}
{en: block, hard piece}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zahãri/zahãre

zahãri/zahãre (zá-hã-ri) sf fãrã pl – lugurii multu dultsi tsi s-aflã tu multi planti (pãngearea, cãlamea di zahãri, etc.), dit cari si scoati tra si s-mãcã (tu loc di njari), ca crustali njits shi di-aradã albi; zahari, shicher;
(expr: (ca) zahari (adg) = multu dultsi;
2: l-hrãnea mash cu zahari shi stãfidz = l-hrãnea multu ghini)
{ro: zahăr}
{fr: sucre}
{en: sugar}
ex: cama ninti, tu loclu-a zahãriljei aveam njarea shi picmezea

§ zahari/zahare (zá-ha-ri) sf fãrã pl – (unã cu zahãri)
ex: ficiorlu lo grunda di zahari shi-lj deadi cali-a aushlui; s-vearsã ca zaharea, cãndu u bagã tsiniva tru-apã

§ zãhãrenj (zã-hã-rénjĭ) sf pl – lucri dultsi; zaharenj, zãhãradz, zãhãrlãchi, dultsenj, zãhãrãts, zãhãrtãri; (fig: zaharenj = isihii, arihati, lucri arisiti dit banã, etc.)
{ro: dulciuri}
{fr: douceurs}
{en: sweets}

§ zaharenj (za-ha-rénjĭ) sf pl – (unã cu zãhãrenj)

§ zãhãrlã-chi/zãhãrlãche (zã-hãr-lắ-chi) sf zãhãrlãchi (zã-hãr-lắchĭ) – (unã cu zãhãrenj)
ex: zãhãrlãchili nu li mãcã

§ zãhãrtari/zã-hãrtare (zã-hãr-tá-ri) sf zãhãrtãri (zã-hãr-tắrĭ) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, nuts, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); zãhãratã, bumboanã, bambonã, cocã, toapã, cufetã, zãhãricadz, zãhãrenj, zãhãrlãchi, dultsenj
{ro: bomboană, zaharicală, dulciuri}
{fr: bonbon, sucrerie}
{en: candy, sweets}
ex: tini featã, mãts zãhãrtãri? (dultsenj?)

§ zãhãratã (zã-hã-rá-tã) sf zãhãrãts (zã-hã-rắtsĭ) – (unã cu zãhãrtari)

§ zãhãricadz (zã-hã-ri-cádzĭ) sm pl – (unã cu zãhãrtari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn