DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cup

cup (cúpŭ) sm cuchi (cúchĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; culeu, grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, monceau}
{en: heap, pile}

§ culeu2 (cu-léŭ) sm culei (cu-léĭ) – (unã cu cup)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrdelj

gãrdelj (gãr-déljĭŭ) sn gãrdealji/gãrdealje (gãr-deá-lji) – multimi di prici, imiri i agri (ficiori, oi, vãts, tserghi, pulj, etc.) adunati deadun tu-un loc dishcljis i ncljis; bandã, ceatã, suro, surii, cupii, buluchi, grumur, stog, tãbãbii, trãmbã, etc.
{ro: cârd, turmă}
{fr: bande, troupeau, volée, harde}
{en: herd, bevy, flock, flight (of birds)}
ex: un gãrdelj (suro) di ficiori; acãtsarã sã mbairã gãrdealji (ceti), gãrdealji (ceti) xinitslji; aclo elj pascu gãrdealji (turmi), gãrdealji, ca turmili di oi; gãrdelj di portsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grãmadã

grãmadã (grã-má-dã) sf grãmãdz (grã-mắdzĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, amoncellement; ruine}
{en: heap, pile, cluster}
ex: grãmãdzli (stogurli) mash di chetri grescu; dit aryi njirdzeam tu grãmadã; pãnã tu-apiritã, grãnuts di grãnuts ãl curarã, grãmãdz-grãmãdz

§ gumaradã (gu-ma-rá-dã) sf gumarãdz (gu-mã-rắdzĭ) – (unã cu grãmadã)

§ grumbã (grúm-bã) sf grumburi/grumbure (grúm-bu-ri) – (unã cu grãmadã)
ex: aveam tu agru unã gumaradã mari (stog mari di chetsrã)

§ grumbur (grúm-burŭ) sf grumbi/grumbe (grúm-bi) – (unã cu grãmadã)

§ grumur (grú-murŭ) sn grumuri (grú-murĭ) –
1: multimi di pulj tsi-azboairã deadun; bandã, gãrdelj, surii, trãmbã, tãbãbii, tubãbii;
2: multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, suro, sumãreauã
{ro: cârd; grămadă}
{fr: volée; tas, amas}
{en: flock (of birds, animals); heap, pile, cluster}
ex: sfinduchili adunati grumur (stog); u vãtãmai… mutrii grumurlu moali; di frica a lor, grumur (stog) di leamni; gãili imnã ãn grumuri (surii, trãmbi), multi deadun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mademi/mademe

mademi/mademe (ma-dé-mi) sf madenj (ma-dé-njĭ) – adunãturã (grãmadã, grumur, suro, etc.) di lucri (cãrbunj, cãlcheri, shcãmbi, chetsrã tsi au her, amalamã, asimi, etc. tu eali), tsi s-aflã sum loc (di iu omlu li scoati cã ari ananghi di eali); madeni
{ro: mină}
{fr: mine}
{en: mine}
ex: acumpãrarã unã mademi di scuteari cheatrã; aestã tsi aflash tini easti unã mademi

§ madeni/madene (ma-dé-ni) sf madenj (ma-dé-njĭ) – (unã cu mademi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

murmani/murmane

murmani/murmane (mur-má-ni) murmãnj (mur-mắnjĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã (multili ori fãrã aradã, cãtivãrãoarã cu-aradã); stog, stoc, stivã, grãmadã, gumaradã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: morman, grămadă}
{fr: tas, amas}
{en: heap, pile, cluster}
ex: catiun arucã cãti un brats di leamni shi s-featsi nã murmani (stog, grãmadã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stivã

stivã (stí-vã) sf stivi/stive (stí-vi) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã (multili ori fãrã aradã, cãtivãrãoarã cu-aradã); stoc, stog, grãmadã, gumaradã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: tas, amas}
{en: heap, pile, cluster}
ex: stivã di leamni

§ stivãsescu (sti-vã-sés-cu) (mi) vb IV stivãsii (sti-vã-síĭ), stivãseam (sti-vã-seámŭ), stivãsitã (sti-vã-sí-tã), stivãsiri/stivãsire (sti-vã-sí-ri) – adun lucri tu-unã stivã
{ro: îngrămădi}
{fr: (en)tasser, amasser}
{en: pile up, stack}

§ stivãsit (sti-vã-sítŭ) adg stivãsitã (sti-vã-sí-tã), stivãsits (sti-vã-sítsĭ), stivãsiti/stivãsite (sti-vã-sí-ti) – tsi easti adunat stog tu-unã stivã
{ro: îngrămădit}
{fr: entassé, amassé}
{en: piled up, stacke}

§ stivãsiri/stivãsire (sti-vã-sí-ri) sf stivãsiri (sti-vã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si stivãseashti
{ro: acţiunea de a îngrămăd; îngrămădire}
{fr: action de (en)tasser, d’amasser}
{en: action of piling up, of stacking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stog

stog (stógŭ) sn stoguri (stó-gurĭ) shi stoazi(?) (stŭá-zi) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã (multili ori fãrã aradã, cãtivãrãoarã cu-aradã); stoc, stivã, grãmadã, gumaradã, murmani, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã;
(expr: cu stog = mplin (di lucri) di nu mata ncapi altutsiva)
{ro: grămadă}
{fr: tas, amas}
{en: heap, pile, cluster}
ex: nã featã-adunatã stog sh-cu cusitsãli tru loc (angucitoari: tseapa); yini cu un stog (stivã, grãmadã) di leamni dinanumirea; cu bratsili shi mãnjli ncurtsiljati pi nãsi sh-adunati stog (deadun, grãmadã); di tuti luguriili din casã featsirã dauã stoguri shi deapoea arcarã shcurtica, un lo un stog, alantu altu; deadi foc la stoglu di palji; ãlj vinji arãu shi cãdzu stog (ca tu-unã grãmadã) ãmpadi; ca stoguri (un suro) di flurii; flurii di frãndzã stoguri (grãmãdz); turmi… nã dau di lãnã stoazi (stoguri); s-adunarã furlji stog (tuts deadun, un ningã-alantu) di bãgarã Steryea ntroc; sãdii nã parti di-ayinji cu sãrmets dit Amirichii; adusi di la-ayinji sãrmets nã cherã cu stog
(expr: mplinã pãn di budza-a cherãljei)

§ stoc (stócŭ) sn stocuri (stó-curĭ) – (unã cu stog)
ex: stocuri (suro) di liri; li-adunai mearili di pri pom sh-li alãsai stocuri, stocuri tu ubor; aveam tu udã un stoc di lucri

§ nstog1 (nstógŭ) (mi) vb I nstugai (nstu-gáĭ), nstugam (nstu-gámŭ), nstugatã (nstu-gá-tã), nstugari/nstugare (nstu-gá-ri) – adun lucri stog (fãrã nitsiunã aradã, un pisti-alantu, ashi cum s-tihiseashti sã-nj cadã tu mãnã); (mi-)adun stog; (mi-)adun guzmolj; nguzmuljedz, cuculescu
{ro: îngrămădi; (se) ghemui}
{fr: empiler; pelotonner}
{en: pile up; curl up}
ex: nstugarã tuti luguriili tu ubor

§ nstugat (nstu-gátŭ) adg nstugatã (nstu-gá-tã), nstugats (nstu-gátsĭ), nstugati/nstugate (nstu-gá-ti) – tsi easti adunat stog (guzmolj); nguzmuljat, cuculit
{ro: îngrămădit; ghemuit}
{fr: empilé; pelotonné}
{en: piled up; curled up}
ex: nstugats (adunats, stog, gljem) di-arcoari

§ nstugari/nstugare (nstu-gá-ri) sf nstugãri (nstu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva adunã lucri stog; atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã stog; nguzmuljari, cuculiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trãmbã

trãmbã (trắm-bã) sf trãmbi/trãmbe (trắm-bi) –
1: hãlati tsi sh-u-adutsi cu un chelindru (sul), pri cari easti anvãrtit un lucru (pãndzã, pustavi, carti, etc.), tra si s-tsãnã i si s-poartã dit un loc tu altu; trumbã, vilari, top, sul;
2: multimi di lucri (pulj, niori, cinushi, etc.) adunati deadun tu-un loc; trumbã, stog, suro, tãbãbii, gãrdelj, bandã, ceatã, grumur, buluchi, bluchi, etc.
{ro: trâmbă, rulou; cârd; masă}
{fr: rouleau de toile, drap; volée, harde; masse}
{en: roll; flock (birds); mass}
ex: trãmbã (vilari, top, sul) di shiac; anarga trec trãmbi di pulj (gãrdelj, buluchi) cãlãtoari; cãrvãnjli-a noastri-alagã, lãili sh-ermi trãmbi (tãbãbii, bairi); niori, trãmbi, trãmbi; shi ngruparã-anamea sum trãmbili di sãndzi sh-cinushi; tu sinduchea-a ljei s-aflarã multi trãmbi di pãndzã di ljin shi dauã di birungicã; nj-adusi nã trãmbã di veshtu cãlugrescu

§ trumbã (trúm-bã) sf trumbi/trumbe (trúm-bi) – (unã cu trãmbã)
ex: trei trumbi (vilãri) di pãndzã

§ trumbuescu (trum-bu-ĭés-cu) vb IV trumbuii (trum-bu-íĭ), trumbueam (trum-bu-ĭámŭ), trum-buitã (trum-bu-í-tã), trumbuiri/trumbuire (trum-bu-í-ri) – fac i vindu trãmbi (vilãri)
{ro: face sau vinde trâmbe}
{fr: faire ou vendre rouleaux de toile}
{en: make or sell rolls (of material, linen)}

§ trumbuit (trum-bu-ítŭ) adg trumbuitã (trum-bu-í-tã), trumbuits (trum-bu-ítsĭ), trumbuiti/trumbuite (trum-bu-í-ti) – (trãmbã) tsi easti faptã i vindutã
{ro: (trâmbă) făcută sau vândută}
{fr: (rouleaux de toile) faits ou vendus}
{en: (rolls of material, linen) made or sold}

§ trumbuiri/trumbuire (trum-bu-í-ri) sf trumbuiri (trum-bu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi i vindi trãmbi
{ro: acţiunea de a face sau vinde trâmbe}
{fr: action de faire ou vendre rouleaux de toile}
{en: action of making or selling rolls (of material, linen)}

§ trãmbãgi1 (trãm-bã-gí) sm trãmbãgeadz (trãm-bã-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi icã vindi trãmbi (di pãndzã, shiac, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn