DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acru

acru (á-cru) adg acrã (á-crã), acri (á-cri), acri/acre (á-cri) – tsi ari unã nustimadã ca di limoni, di puscã, etc.; acrearcu;
(expr:
1: apã acrã = apã dit loc cu sãruri, tsi easti bunã, cãndu s-bea, trã sãnãtati;
2: lapti acru = lapti bãtut; lapti tsi s-ari acritã;
3: acri-macri (ácri-má-cri) = agioc di cilimeanj)
{ro: acru}
{fr: aigre}
{en: sour}
ex: laptili easti acru; prunili da voahã acrã

§ acrescu1 (a-crés-cu) (mi) vb IV acrii (a-críĭ), acream (a-creámŭ), acritã (a-crí-tã), acriri/acrire (a-crí-ri) – acredz, fac un lucru s-aibã unã nustimadã acrã;
(expr: li acrescu cu cariva = mi cãrtescu cu cariva, nu mata him oaspits bunj)
{ro: acri}
{fr: aigrir, devenir aigre}
{en: sour, become sour}
ex: acri ciorba cu puscã; li acrii cu nãs
(expr: nu mata li am buni cu el)

§ acrit (a-crítŭ) adg acritã (a-crí-tã), acrits (a-crítsĭ), acriti/acrite (a-crí-ti) – tsi s-featsi acru
{ro: acrit}
{fr: aigri}
{en: made sour}
ex: yin acrit, om acrit

§ acriri/acrire (a-crí-ri) sf acriri (a-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acreashti tsiva
{ro: acţiunea de a (se) acri; acrire}
{fr: action d’aigrir}
{en: action of making something sour}

§ disacrescu (di-sa-crés-cu) (mi) vb IV disacrii (di-sa-críĭ), disacream (di-sa-creámŭ), disacritã (di-sa-crí-tã), disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn acrã
{ro: face mai puţin acru}
{fr: faire quelque chose moins aigre}
{en: make something to be less sour}
ex: u disacrii cu putsãnã apã

§ disacrit (di-sa-crítŭ) adg disacritã (di-sa-crí-tã), disacrits (di-sa-crítsĭ), disacriti/disacrite (di-sa-crí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn acru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bash

bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina

§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va

§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
{fr: action de baiser, d’embracer; baiser}
{en: action of kissing, of embracing; kiss}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

brisimi/brisime

brisimi/brisime (bri-sí-mi) sf brisinj (bri-sínjĭ) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis budinlu (yermul) di mitasi (dupã tsi eara lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari si scot hirili dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, fustãnj, cãmesh, etc.; hir shutsãt di mãtasi; brãsimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, mãtasi, mitasi, mitaxi, sirmã, santacrutã, burungicã, burungichi, gron
{ro: fir de mătase}
{fr: fil de soie; soie torse}
{en: silk thread}
ex: hir galbin di brisimi

§ brishimi/brishime (bri-shí-mi) sf brishinj (bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: oaea aestã ari perlu di lãnã ca di brishimi

§ ibrishimi/ibrishime (i-bri-shí-mi) sf ibrishinj (i-bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: u cos cu ibrishimi tra s-nu s-discoasã

§ brãsimi/brãsime (brã-sí-mi) sf brãsinj (brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: zvon di brãsimi

§ ibrãsimi/ibrãsime (i-brã-sí-mi) sf ibrãsinj (i-brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

burungicã

burungicã (bu-run-gí-cã) sf burungitsi/burungitse (bu-run-gí-tsi) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis yermul (budinlu) di mãtasi (dupã tsi easti lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur); pãndza tsi s-fatsi dit aesti hiri, mushatã sh-vãrtoasã, trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; burangicã, birungicã, burungichi, mitasi, mitaxi, mãtasi, sirmã, santacrutã, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, gron
{ro: fir de borangic, de mătase}
{fr: soie, fil de soie qu’on retire de cocon; soie filée}
{en: silk; silk thread}
ex: cãmeasha burungicã (di mãtasi) lj-yinea multu ghini

§ burangicã (bu-ran-gí-cã) sf burangitsi/burangitse (bu-ran-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
ex: purta un zãvon di burangicã

§ birungicã (bi-run-gí-cã) sf birungitsi/birungitse (bi-run-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
ex: sã nviscu cu cãmeasha birungicã (di mãtasi); lj-feci cãmeashi di birungicã

§ burungichi/burungiche (bu-run-gí-chi) sf burungitsi/bu-rungitse (bu-run-gí-tsi) – (unã cu burungicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buzmã

buzmã (buz-mắ) sm buzmadz (buz-mádzĭ) – atsea tsi-lj fatsi cariva a unui cãndu-l vãryeashti, l-cãtigurseashti, lj-tradzi unã zãvrachi, lu ncaci, lu-aurlã, etc.; bãzmã, bãzmãtã, zbardu, zãvrachi, pirdafi, pirdahi, vãryiri, giudicari
{ro: mustrare, dojană}
{fr: réprimande, gronderie, semonce}
{en: reprimand, scolding}

§ bãzmã (bãz-mắ) sm bãzmadz (bãz-mádzĭ) – (unã cu buzmã)

§ bãzmãtã2 (bãz-mã-tắ) sm bãzmãtadz (bãz-mã-tádzĭ) – (unã cu buzmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filunichii/filunichie

filunichii/filunichie (fi-lu-ni-chí-i) sf filunichii (fi-lu-ni-chíĭ) – alãxiri di zboarã, di-aradã greali, namisa di doi i ma multsã oaminj, trã lucri trã cari nu s-aduchescu; ncãciturã, ncãceari, cafcãturã, ntsirtari, cãvgã, cãvgãturã, dãvãturã, dãlgani
{ro: discuţie, ceartă, dispută}
{fr: discussion, querelle, dispute}
{en: discussion, quarrel}
ex: avem mari filunichii; s-afla pi mari filunichii doilji nvitsats

§ filunichisescu (fi-lu-ni-chi-sés-cu) vb IV filunichisii (fi-lu-ni-chi-síĭ), filunichiseam (fi-lu-ni-chi-seámŭ), filunichisitã (fi-lu-ni-chi-sí-tã), filunichisiri/filunichisire (fi-lu-ni-chi-sí-ri) – cã nu n-aduchim trã un lucru, alãxescu cu cariva zboarã greali shi cu unã boatsi apreasã; lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz
{ro: discuta, certa, admonesta, dojeni, disputa}
{fr: discuter, gronder, réprimander, disputer}
{en: discuss, scold, quarrel with, reprove}
ex: multu filunichisim (zburãm, alãxim zboarã); filunichisea cai easti nai cama marlu serascher

§ filunichisit (fi-lu-ni-chi-sítŭ) adg filunichisitã (fi-lu-ni-chi-sí-tã), filunichisits (fi-lu-ni-chi-sítsĭ), filunichisiti/filunichisite (fi-lu-ni-chi-sí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã; ncãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, anãcrit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: discutat, certat, admonestat, dojenit, disputat}
{fr: discuté, grondé, répri-mandé, disputé}
{en: discussed, scolded, quarrelled with, reproved}

§ filunichisiri/filunichisire (fi-lu-ni-chi-sí-ri) sf filunichisiri (fi-lu-ni-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; ncãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari
{ro: acţiunea de a discuta, de a certa, de a admonesta, de a dojeni; certare, admonestare, dojenire}
{fr: action de discuter, de gronder, de disputer, de réprimander}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gron

gron (grónŭ) sm pl(?) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis yermul (bubuliclu) di mãtasi (dupã tsi easti lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; mãtasi, mitasi, mitaxi, sirmã, santacrutã, burungicã, burungichi, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi
{ro: mătase}
{fr: soie}
{en: silk}
ex: hir di gron (mitasi)

§ grondu (grón-du) sm fãrã pl – soi di mitasi (gron) cu hiri multu vãrtoasi tsi s-fatsi Lyon, tu Galii (Frãntsii); soi di mãtasi tsi easti chindisitã cu seamni tsi ansar niheamã cãtã nafoarã
{ro: mătase de Lyon; mătase cu desenuri în relief}
{fr: sorte de soie très forte qu’on fabrique à Lyon; soie forte à dessein en relief}
{en: silk made in France with drawings in relief}
ex: fustãnj di grondu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

horhut

horhut (hór-hutŭ) sn horhuti/horhute (hór-hu-ti) – vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel faptu di vimtu cãndu treatsi prit frãndzãli-a arburlor; freamit, vãzurã, boatsi, cursu, vrondu, vreavã, lavã, etc.
{ro: freamăt}
{fr: bruissement, frémissement}
{en: rustle, whisper (trees)}
ex: horhutlu (freamitlu, vãzura) a fadzlor s-avdza pãnã diparti

§ hurhutescu (hur-hu-tés-cu) vb IV hurhutii (hur-hu-tíĭ), hurhuteam (hur-hu-teámŭ), hurhutitã (hur-hu-tí-tã), hurhutiri/hurhutire (hur-hu-tí-ri) – fac un vrondu shcurtu shi surdu ca freamitlu a frãndzãlor di arburi cãndu treatsi vimtul prit eali; vãzescu, junjescu, asun
{ro: fremăta}
{fr: gronder sourdement, bruire, frémir}
{en: rustle, whisper (trees)}
ex: pãdurea hurhutea (vãzea)

§ hurhutit (hur-hu-títŭ) adg hurhutitã (hur-hu-tí-tã), hurhutits (hur-hu-títsĭ), hurhutiti/hurhutite (hur-hu-tí-ti) – cari hurhuteashti icã ari hurhutitã; vãzit, junjit, asunat
{ro: fremătat}
{fr: grondé sourdement, bruit, frémit}
{en: rustled, whispered (trees)}

§ hurhutiri/hurhutire (hur-hu-tí-ri) sf hurhutiri (hur-hu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu hurhuteashti tsiva; vãziri, junjiri, asunari
{ro: acţiunea de a fremăta; fremătare}
{fr: action de gronder sourdement, de bruire, de frémir}
{en: action of rustling, of whispering (trees)}
ex: hurhutirea (vãzirea) a pãduriljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hulescu

hulescu (hu-lés-cu) vb IV hulii (hu-líĭ), huleam (hu-leámŭ), hulitã (hu-lí-tã), huliri/hulire (hu-lí-ri) – cã nu n-aduchim trã un lucru alãxescu zboarã greali cu cariva (cu unã boatsi apreasã, sãnãtoasã); lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, filunichisescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, huledz
{ro: certa}
{fr: admonester, gronder, réprimander}
{en: scold, quarrel with}

§ hulit (hu-lítŭ) adg hulitã (hu-lí-tã), hulits (hu-lítsĭ), huliti/hulite (hu-lí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã; ncãceat, ancãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, anãcrit, ntsirtat, tãcãnsit, hulidzat
{ro: certat}
{fr: admonesté, grondé, réprimandé}
{en: scolded, quarrelled with}

§ huliri/hulire (hu-lí-ri) sf huliri (hu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; ncãceari, ancãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, filunichisiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, hulidzari
{ro: acţiunea de a certa; certare}
{fr: action d’admonester, de gronder, de réprimander}
{en: action of scolding, of quarrelling with}

§ huledz2 (hu-lédzŭ) vb I hulidzai (hu-li-dzáĭ), hulidzam (hu-li-dzámŭ), hulidzatã (hu-li-dzá-tã), hulidzari/hulidzare (hu-li-dzá-ri) – (unã cu hulescu)

§ hulidzat2 (hu-li-dzátŭ) adg hulidzatã (hu-li-dzá-tã), hulidzats (hu-li-dzátsĭ), hulidzati/hulidzate (hu-li-dzá-ti) – (unã cu hulit)

§ hulidza-ri2/hulidzare (hu-li-dzá-ri) sf hulidzãri (hu-li-dzắrĭ) – (unã cu huliri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã