DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãnut

cãnut (cã-nútŭ) adg cãnutã (cã-nú-tã), cãnuts (cã-nútsĭ), cãnuti/cã-nute (cã-nú-ti) – (hromã) tsi nu easti ni lai ni albã ma namisa di eali doauã; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; (om) tsi ari perlji alghi, griyi; (oai, njel, ed, etc.) tsi ari lãna albã, grivã; cãruntu, griv, psar, siv, sumolcu, murgu, amurgu, bagav, gãbur, albu
{ro: cărunt}
{fr: gris (en parlant des cheveux)}
{en: grey (hair)}
ex: aush cu barba cãnutã (albã); aveam nã caprã cãnutã (cu lãna sivã) shi doi edz cãnuts; tãmbãrli a lor suntu cãnuti (di hroma-a cinushiljei)

§ cãnutic (cã-nu-tícŭ) adg cãnuticã (cã-nu-tí-cã), cãnutits (cã-nu-títsĭ), cãnutitsi/cãnutitse (cã-nu-tí-tsi) – tsi easti niheamã ca cãnut
{ro: cărunţel}
{fr: un peu gris}
{en: little grey}
ex: adu-nj edlu-atsel cãnuticlu

§ cãnutsãscu (cã-nu-tsắs-cu) vb IV cãnutsãi (cã-nu-tsắĭ), cãnutsam (cã-nu-tsámŭ), cãnutsãtã (cã-nu-tsắ-tã), cãnutsãri/cãnutsãre (cã-nu-tsắ-ri) – nchiseashti s-nj-algheascã perlu (di la cap, barbã, mustatsã); ãnj si fatsi perlu albu; fac peri alghi; ncãnutsãscu, cãruntsedz, alghescu, mushcruescu, grivuescu; (fig: cãnutsãscu = aushescu)
{ro: cărunţi}
{fr: grisonner}
{en: grow grey}
ex: lj-cãnutsã (lj-alghi) perlu

§ cãnutsãt (cã-nu-tsắtŭ) adg cãnutsãtã (cã-nu-tsắ-tã), cãnutsãts (cã-nu-tsắtsĭ), cãnutsãti/cãnutsãte (cã-nu-tsắ-ti) – tsi-lj s-ari alghitã perlu; ncãnutsãt, cãruntsat, alghit, mushcruit, grivuit
{ro: cărunţit}
{fr: grisonné}
{en: grown grey}

§ cãnutsãri/cãn-utsãre (cã-nu-tsắ-ri) sf cãnutsãri (cã-nu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu a unui ãlj s-algheashti perlu; ncãnutsãri, cãruntsari, alghiri, mushcruiri, grivuiri
{ro: acţiunea de a cărunţi; cărunţire}
{fr: action de grisonner}
{en: action of growing grey}

§ ncãnutsãscu (ncã-nu-tsắs-cu) vb IV ncãnutsãi (ncã-nu-tsắĭ), ncãnutsam (ncã-nu-tsámŭ), ncãnutsãtã (ncã-nu-tsắ-tã), ncãnutsãri/ncãnutsãre (ncã-nu-tsắ-ri) – (unã cu cãnutsãscu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãruntu

cãruntu (cã-rún-tu) adg cãruntã (cã-rún-tã), cãruntsã (cã-rún-tsã), cãrunti/cãrunte (cã-rún-ti) – (cãndu-i zborlu di peri, barbã, mustatsã) cari nchiseashti s-algheascã; tsi nu easti ni lai ni albu ma s-aflã iuva namisa di dauãli hromi; (om) tsi ari perlji alghi, griyi; cãnut
{ro: cărunt}
{fr: gris (en parlant des cheveux)}
{en: grey (hair)}

§ cãruntsãlji/cãruntsãlje (cã-run-tsắ-lji) sf cãruntsãlj (cã-run-tsắljĭ) – cãnutsãrea (alghirea) a perlui (a barbãljei, a mustacãljei); (fig: cãruntsãlji = aushatic)
{ro: cărunţie}
{fr: état des cheveux gris}
{en: greyness, grayness (hair)}
ex: deadi pisti nãs sh-cãruntsãlja (fig: aushaticlu)

§ cãruntsedz (cã-run-tsédzŭ) vb I cãruntsai (cã-run-tsáĭ), cãruntsam (cã-run-tsámŭ), cãruntsatã (cã-run-tsá-tã), cãruntsari/cãruntsare (cã-run-tsá-ri) – nchiseashti s-nj-algheascã perlu (di la cap, barbã, mustatsã); ãnj si fatsi perlu albu; fac peri alghi; cãnutsãscu, ncãnutsãscu, alghescu, mushcruescu, grivuescu; (fig: cãruntedz = aushescu)
{ro: cărunţi}
{fr: grisonner}
{en: grow grey}
ex: s-ari cãruntsatã (ari alghitã, fig: aushitã), s-lu vedz, nu va-l cunoshti

§ cãruntsat (cã-run-tsátŭ) adg cãruntsatã (cã-run-tsá-tã), cãruntsats (cã-run-tsátsĭ), cãruntsati/cãruntsate (cã-run-tsá-ti) – tsi-lj s-ari alghitã perlu; cãnutsãt, ncãnutsãt, alghit, mushcruit, grivuit
{ro: cărunţit}
{fr: grisonné}
{en: grown grey}

§ cãruntsari/cãruntsare (cã-run-tsá-ri) sf cãruntsãri (cã-run-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu a unui ãlj s-algheashti perlu; cãnutsãri, ncãnutsãri, alghiri, mushcruiri, grivuiri
{ro: acţiunea de a cărunţi; cărunţire}
{fr: action de grisonner}
{en: action of growing grey}

§ cruntu1 (crún-tu) adg cruntã (crún-tã), cruntsã (crún-tsã), crunti/crunte (crún-ti) – (unã cu cãruntu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

griv

griv (grívŭ) adg grivã (grí-vã), griyi (gríyĭ) shi grivi (grívĭ), grivi/grive (grí-vi) – hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; psar, siv, sumolcu, murgu, amurgu, bagav, gãbur
{ro: sur}
{fr: gris}
{en: gray, grey}
ex: nã bisearicã cu calj griyi (angucitoari: gura sh-dintsãlj); aveam un cal griv (cal siv, murgul)

§ grivuescu (gri-vu-ĭés-cu) vb IV grivuii (gri-vu-íĭ), grivueam (gri-vu-ĭámŭ), gri-vuitã (gri-vu-í-tã), grivuiri/grivuire (gri-vu-í-ri) – nchiseashti s-nj-algheascã perlu; fac peri alghi; cãnutsãscu, ncãnutsãscu, alghescu, mushcruescu (fig: grivuescu = aushescu)
{ro: încărunţi}
{fr: devenir gris, grisonner}
{en: go (grow) gray}
ex: eara io, di jali sh-dor, s-grivuescu (s-nj-algheascã perlji) ca nior

§ grivuit (gri-vu-ítŭ) adg grivuitã (gri-vu-í-tã), grivuits (gri-vu-ítsĭ), grivuiti/grivuite (gri-vu-í-ti) – tsi lj-ari alghitã perlji; cãnutsãt, ncãnutsãt, alghit, mushcruit
{ro: încărunţit}
{fr: devenu gris, grisonné}
{en: gone (grown) gray}
ex: barbã njicã, grivuitã (alghitã)

§ grivui-ri/grivuire (gri-vu-í-ri) sf grivuiri (gri-vu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lji s-algheashti perlu-a omlui; cãnutsãri, ncãnutsãri, alghiri, mushcruiri
{ro: acţiunea de a încărunţi; încărunţire}
{fr: action de devenir gris, de grisonner; grisonnement}
{en: action of going (growing) gray}

§ siv (sívŭ) adg sivã (sí-vã), siyi (síyĭ), sivi/sive (sí-vi) – (unã cu griv)
ex: ncãlicai calu siv (griv)

§ grivãnush (gri-vã-núshĭŭ) adg grivãnushi/grivãnushe (gri-vã-nú-shi), grivã-nush (gri-vã-núshĭ), grivãnushi/grivãnushe (gri-vã-nú-shi) – hromã tsi da ca pri griv; psãric

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn