|
|
cãlugãr
cãlugãr (cã-lú-gãrŭ) sm cãlugãri (cã-lú-gãrĭ) – bãrbat tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di bãrbats ca el); cãlugur, cãlugru, caloir
{ro: călugăr, monah}
{fr: moine}
{en: monk, friar}
ex: cãlugãr cu cãciulã lai s-ti ved; frati-nju va si s-facã cãlugãr
§ cãlugur (cã-lú-gurŭ) sm cãluguri (cã-lú-gurĭ) – (unã cu cãlugãr)
§ cãlugru (cã-lú-gru) sm cãlugri (cã-lú-gri) – (unã cu cãlugãr)
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã)
§ caloir (ca-ló-irŭ) sm caloiri (ca-ló-irĭ) – (unã cu cãlugãr)
§ cãlugãritsã1 (cã-lu-gã-rí-tsã) sf cãlugãritsã (cã-lú-gã-ri-tsã) – muljari tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di muljeri ca ea); cãluguritsã, cãlugritsã, cãlugreauã, calugreauã, cãlgãritsã
{ro: călugăriţă}
{fr: religieuse, nonne}
{en: nun}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea)
§ cãluguritsã1 (cã-lu-gu-rí-tsã) sf cãluguritsã (cã-lu-gu-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)
§ cãlugritsã1 (cã-lu-grí-tsã) sf cãlugritsã (cã-lu-grí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)
§ cãlugreauã1 (cã-lu-greá-ŭã) sf cãlugreali/cã-lugreale (cã-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli)
§ calugreauã1 (ca-lu-greá-ŭã) sf calugrea-li/calugreale (ca-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: bana-nj calugreauã (fig: singuraticã, ca unã cãlugritsã)
§ cãlgãritsã1 (cãl-gã-rí-tsã) sf cãlgãritsã (cãl-gã-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)
disnigrescu
disnigrescu (dis-ni-grés-cu) (mi) vb IV disnigrii (dis-ni-gríĭ), disnigream (dis-ni-greámŭ), disnigritã (dis-ni-grí-tã), disnigri-ri/disnigrire (dis-ni-grí-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar: vedz diznigrescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãgrai
grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)
§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi
§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)
§ grei (gréĭŭ) sn grei/gree (gré-i) shi greiri/greire (gré-i-ri) – (unã cu grai)
lucru
lucru (lú-cru) sn lucri/lucre (lú-cri) shi lucruri (lú-crurĭ) –
1: atsea tsi fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea (si sh-analtsã unã casã trã apanghiu, si sh-creascã oili trã lãnã shi lapti, s-dishcljidã unã ducheani trã alishvirishi, etc.); istreti, huzmeti, tehni, zãnati, alishvirishi;
2: atsea tsi s-aflã tu lumi (tu banã i nibanã, tsi s-minã i sta pri loc, etc.), ipothisi;
3: lugurii tsi poati si s-veadã cu ocljilj i cu mintea (tsi poati si s-avdã, si s-anjurdzeascã, si s-aducheascã cu deadzitli, etc.); lugurii, lugrii; (fig:
1: lucru = nishani, ciudii, etc.; expr:
2: nj-mutrescu lucrul = nu mi-ameastic tu lucrili-a altui; nu-am ananghi;
3: tsi easti lucrul? = tsi s-fatsi, cãtse?;
4: l-bag pi lucru = lu-arughedz; l-fac s-lucreadzã; lj-aflu un lucru;
5: dzuã di lucru = tsi nu easti Dumãnicã i dzuã pisimã, di sãrbãtoari; dzuã lãlãtoari, dzuã lãvrãtoari)
{ro: lucru, serviciu, ocupaţie, afacere; problemă, chestiune; obiect}
{fr: travail, occupation, affaire; question, chose; objet}
{en: work, occupation, trade, affair; question, problem; thing, object}
ex: am lucru (am tsiva trã fãtseari) n hoarã; avui multu lucru (huzmeti) la-ayinji; altu lucru (huzmeti) nu-au tsi s-facã; lucrul di-adz (atsea tsi ai trã fãtseari adzã), nu-l alasã trã mãni; tsi lucru (istreti, tehni, zãnati) ai (fats), oaspe?; lucru (huzmetea) cu yii, orbu va lu-adari; au multi lucri (huzmets, ipotisi) tr-avinari; ea cum sta lucrul (ipotisea); trã tse lucru (ipotisi) easti zborlu?; lucru xen (lugurii xeanã) nu tsãni cãldurã; chirdui multi lucri; arsirã tuti lucrili; sh-lo lucrili sh-fudzi; ari multi lucri mushati n casã; mash un lucru (ipotisi, icã lugurii) s-nu-agãrsheshti; s-dusi la lucru di dimneatsã; mari lucru (fig: nishani, ciudii) di featã!; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi di tsi-alãsãm nãpoi); mi duc sh-ts-aduc apã di la fãntãnã, ghini ma, shtii tsi easti lucrul?
(expr: shtii tsi s-fatsi? cãtse-nj yini greu s-mi duc?)
§ nilucru (ni-lú-cru) sn fãrã pl – catandisea tu cari s-aflã atsel tsi nu lucreadzã (icã atsel cari caftã lucru ma nu poati s-aflã)
{ro: şomaj, inactivitate}
{fr: chómage, inactivité}
{en: unemployment, inactivity}
§ lucur (lú-curŭ) sn lucuri (lú-curĭ) shi lucãri (lú-cãrĭ) – (unã cu lucru)
lughrii/lughrie
lughrii/lughrie (lu-ghrí-i) sf lughrii (lu-ghríĭ) – unã cu lugrii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: lugriilugrii/lugrie
lugrii/lugrie (lu-grí-i) sf – vedz tu lugurii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: luguriilugurii/lugurie
lugurii/lugurie (lu-gu-rí-i) sf lugurii (lu-gu-ríĭ) – lucru tsi poati si s-veadã cu ocljilj i cu mintea (tsi poati si s-avdã, si s-anjurdzeascã, si s-aducheascã cu deadzitli, etc.); lugrii, lucru;
(expr:
1: ved luguria streasã = ved zori, ved cã s-mintescu lucrili;
2: cum sta luguria = tsi s-fatsi, cum suntu lucrili)
{ro: obiect, materie}
{fr: objet, chose, matière}
{en: object, thing, matter}
ex: unã lugurii tsi s-aflã tu tuti luguriili (angucitoari: numa); ari multi lugurii (lucri) acasã; luguriili a meali eara tuti cãti li nchirdãseashti nãsã; cari u vidzu luguria streasã
(expr: cari vidzu zori); shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili)
§ lugrii/lugrie (lu-grí-i) sf lugrii (lu-gríĭ) – (unã cu lugurii)
mundzã1
mundzã1 (mún-dzã) sf mundzã (mún-dzã) – semnu di-arizili faptu cu doauã (icã tsintsi) deadziti di la unã mãnã dishcljisã arcatã cãtrã ocljilj a unui; mãndzã, tsiflã, tsifnã; (fig: expr:
1: blãstem, anatimã, catarã, uryii;
2: lj-dau mundzãli = l-blastim, lj-dzãc s-lu lja neclu)
{ro: tiflă}
{fr: geste de mépris, geste injurieux fait (envers quelqu’un) avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: sign of contempt made towards somebody with two (or five) fingers of the open hand}
ex: tsi mundzã nu-ari datã!; cã-ts ded mundzãli, cã-ts ded! trã un grai, trei anj nu grii; lã deadi mundzãli a xeanilor
(expr: li blãstimã, aspusi cu mãna tra s-li lja neclu xeanili); mãndzãli (fig: blãsteamili) a meali di tini si s-alãcheascã; lj-deadi mundzãli sh-nãs atumtsea
§ mãndzã1 (mắn-dzã) sf mãndzã (mắn-dzã) – (unã cu mundzã1)
ex: lã da mãndzãli; dã-lj mãndzãli sh-alasã-l
§ mundzuescu (mun-dzu-ĭéscu) (mi) vb IV mundzuii (mun-dzu-íĭ), mundzueam (mun-dzu-ĭámŭ), mundzuitã (mun-dzu-í-tã), mundzuiri/mundzuire (mun-dzu-í-ri) – dau mundzãli; mundzusescu, tsifnusescu
(expr: l-mundzuescu = l-blastim, lj-dzãc s-lu lja neclu, aclo s-lji hibã, si s-ducã la draclu, etc.)
{ro: da cu tifla}
{fr: faire un geste injurieux envers quelqu’un avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: making a sign of contempt towards somebody with two (or five) fingers of the open hand}
ex: agiumsirã si s-mundzueascã; mundzuea-u, more, sh-alasã-u
§ mundzuit (mun-dzu-ítŭ) adg mundzuitã (mun-dzu-í-tã), mundzuits (mun-dzu-ítsĭ), mundzuiti/mundzuite (mun-dzu-í-ti) – tsi-lj s-ari datã mundzãli; mundzusit, tsifnusit
{ro: dat cu tifla}
{fr: à qui on a fait un geste injurieux avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: to whom it has been made a sign of contempt with two (or five) fingers of the open hand}
§ mundzui-ri/mundzuire (mun-dzu-í-ri) sf mundzuiri (mun-dzu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un mundzueashti; mundzusiri, tsifnusiri
negru
negru (né-gru) adg neagrã (neá-grã), negri (né-gri), neagri/neagre (neá-gri) – tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negur, njagrã, lai; corbu, cãtrani, pisã, chisã (fig: un negru = un cafe)
{ro: negru}
{fr: noir}
{en: black}
ex: dã-nj un negru (un cafe)
§ negur (né-gurŭ) adg negurã (né-gu-rã), neguri (né-gurĭ), neguri/negure (né-gu-ri) – (unã cu negru)
§ njagrã (njĭá-grã) adg (mash fiminin) njagri/njagre (njĭá-gri) – (unã cu fimininlu di la negru)
§ diznigrescu (diz-ni-grés-cu) (mi) vb IV diznigrii (diz-ni-gríĭ), diznigream (diz-ni-greámŭ), diznigritã (diz-ni-grí-tã), diznigriri/diznigrire (diz-ni-grí-ri) – fac un lucru s-hibã ma putsãn lai; alghescu
{ro: înălbi}
{fr: blanchir}
{en: whiten}
ex: mizia diznigri (alghi) cãmeshli
§ diznigrit (diz-ni-grítŭ) adg diznigritã (diz-ni-grí-tã), diznigrits (diz-ni-grítsĭ), diznigriti/diznigrite (diz-ni-grí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn lai; tsi easti alghit
{ro: înălbit}
{fr: blanchi}
{en: whitened}
§ diznigriri/diznigrire (diz-ni-grí-ri) sf diznigriri (diz-ni-grírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãnduun lucru s-diznigreashti
{ro: acţiunea de a înălbi}
{fr: action de blanchir}
{en: action of whitening}
zbor1
zbor1 (zborŭ) sn zboarã (zbŭá-rã) shi zboari/zboare (zbŭá-ri) – boatsea tsi u scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspu-nearea-a ljei tu scriari) sh-cari ari unã noimã trã lumea tsi u avdi (u veadi scriarea); cuvendã, grai, grair, greai, grei, grii;
(expr:
1: zboarã cu mãduã = zboarã mintimeni, cu noimã;
2: nu grescu zbor = tac, nu zburãscu;
3: bag zbor; tsãn zbor = zburãscu (dinintea-a oaminjlor) la unã adunari;
4: bag zbor (bun, arãu) trã cariva = lj-dzãc (lji zburãscu) a unui trã cariva (s-lji facã tsiva, bun i arãu, s-lu arugheadzã, etc.);
5: easi zborlu = s-avdi prit lumi;
4: dau zbor = tãxescu, zburãscu;
6: nu nj-es dit zbor; nj-tsãn zborlu (dat); nu-nj calcu zborlu = va fac atseali tsi-am tãxitã, tsi ts-am dzãsã;
7: nu shed pi zbor, nu-nj tsãn zborlu, nj-calcu zborlu = nu fac atsea tsi-am dzãsã, tsi-am tãxitã;
8: nu es dit zborlu-a tãu = va ti-ascultu, va s-fac ashi cum ãnj dzãts;
9: pi-iu lj-easi zborlu, lj-easi sh-suflitlu = nu sh-calcã zborlu;
10: nj-cadi zborlu mpadi = geaba ded zbor, cã nu hiu ascultat, nu-nj si fac atseali tsi caftu, tsi voi;
11: zborlu imnã, urdinã = grailu treatsi, s-arãspãndeashti, di la om la om;
12: fac zbor, hiu pi-un zbor (cu cariva) = apufãsescu, mi aduchescu, hiu sinfuni (cu cariva);
13: pitrec zbor = dzãc tsiva a unui om cu boatsea (i ngrãpsescu tsiva tu-unã carti tsi lj-u dau) shi-l pitrec si s-ducã s-lji spunã idyiul lucru a unui altu om (i s-lji da cartea ngrãpsitã);
14: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
15: (alasã) zbor di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
16: nigrit zborlu; niscos zborlu (din gurã) = cum easi grailu din gurã; cum bitiseashti zburãrea; unãshunã;
17: nu ncapi zbor, nu va zbor = sigura, fãrã di-altã;
18: zborlu dauã nu-nj si fatsi = atseali tsi dzãc suntu totna ascultati fãrã nitsiunã cãtigursiri di la vãr;
19: di zbor-zbor, agiundzi la fuljor = cu un zbor sh-cu altu s-agiundzi la nciupari, la ncãceari, la-acãtsari di per)
{ro: vorbă, cuvânt}
{fr: mot, parole, visite, réunion, discours, promesse, accord, rumeur}
{en: word, visit, reunion, speech, promise, accord, rumor}
ex: zborlu atsel urutlu ca cãmbana s-avdi; zboari multi, ftohi mari; zborlu arãu, ne cu cal, ne cu zãgar lu-acats; zborlu arãu, i ca gugoshlu; zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; omlu cu minti, s-bati cu zborlu; zboarã cu mãduã
(expr: mintimeni); di zbor, zbor, easi cãvgãlu; dupã zbor (cum zburashti), dupã purtari; zborlu adutsi zbor; bãgã zbor
(expr: zburã dinintea-a oaminjlor) la bisearicã; s-hibã doilji pi un zbor