DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãmburã

cãmburã (cãm-bú-rã) sf cãmburi/cãmbure (cãm-bú-ri) – umflãtura di pi pãltãri tsi-lj fatsi oaminjlji tsi u au, tra si sã nduplicã shi s-hibã ncusurats; cusor
{ro: gheb, cocoaşă}
{fr: bosse, gibbosité}
{en: hump}

§ camburã (cam-bú-rã) sf camburi/cambure (cam-bú-ri) – (unã cu cãmburã)
ex: ari camburã (cusor) pri pãltãri

§ cãmbur adg (cãm-búrŭ) adg cãmburã (cãm-bú-rã), cãmburi (cãm-búrĭ), cãmburi/cãmbure (cãm-bú-ri) – (om) cari ari pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri), ãncusurat, ncusurat, cusurat, cushal, bubot, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes, guvor, gãdzãmolj
{ro: gârbov}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback, bent}

§ cambur (cam-búrŭ) adg camburã (cam-bú-rã), camburi (cam-búrĭ), camburi/cambure (cãm-bú-ri) – (unã cu cãmbur)
ex: easti unã featã camburã

§ camburliu (cam-bur-líŭ) adg camburlii/camburlie (cam-bur-lí-i), camburlii (cam-bur-líĭ), camburlii (cam-bur-líĭ) – (unã cu cãmbur)
ex: easti niheamã camburliu (adus di pãltãri)

§ cãmburyipsescu (cãm-bur-yip-sés-cu) vb IV cãmburyipsii (cãm-bur-yip-síĭ), cãmburyipseam (cãm-bur-yip-seámŭ), cãmbur-yipsitã (cãm-bur-yip-sí-tã), cãmburyipsiri/cãmburyipsire (cãm-bur-yip-sí-ri) – mi fac cu cãmburã (cusor); cãmburyisescu, camburedz, mi ncusuredz, gribuescu, cucushedz, cusuredz, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hump}

§ cãmburyipsit (cãm-bur-yip-sítŭ) adg cãmburyipsitã (cãm-bur-yip-sí-tã), cãmburyipsits (cãm-bur-yip-sítsĭ), cãmburyipsiti/cãmburyipsite (cãm-bur-yip-sí-ti) – tsi-ari adratã cusor, tsi easti cu cãmburã; cãmburyisit, camburat, ncusurat, ncucushat, gribuit
{ro: gheboşit}
{fr: bossu, courbé}
{en: bent}

§ cãmburyipsiri/cãmburyipsire (cãm-bur-yip-sí-ri) sf cãmburyipsiri (cãm-bur-yip-sírĭ) – fãtseari cusor (cãmburã); cãmburyisiri, camburari, gribuiri, cucushari, ncusurari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrag

cãrag (cã-rágŭ) vb I cãrãgai (cã-rã-gáĭ), cãrãgam (cã-rã-gámŭ), cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) –
1: mi-adun di pãltãri; cãmburyisescu, cãmburyipsescu, gribuescu, (mi) ncusor, (mi) ncusuredz, (mi) ncucushedz, (mi) strãmbu, (mi) mihrisescu;
2: armãn sãcat (olug) di mãnj i di cicioari; sãcãtipsescu, uludzescu
{ro: încovoia, ologi}
{fr: (se) cambrer, perclure}
{en: bend, cripple, lame}
ex: s-cãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ cãrãgat (cã-rã-gátŭ) adg cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgats (cã-rã-gátsĭ), cãrãgati/cãrãgate (cã-rã-gá-ti) – tsi s-adunã di pãltãri; tsi armasi sãcat; cãmburyisit, cãmburyipsit, gribuit, ncusurat, ncucushat, strãmbat, mihrisit; sãcat, olug, ulog
{ro: încovoiat, ologit}
{fr: cambré, perclus}
{en: bent, crippled}
ex: tsi tsãnj ciciorlu ashi, canda lu-ai cãrãgat (sãcat); easti cãrãgat (sãcat) di mãnj sh-di cicioari

§ cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) sf cãrãgãri (cã-rã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adunã di pãltãri icã armãni sãcat (olug); cãmburyisiri, cãmburyipsiri, gribuiri, ncusurari, ncucushari, strãmbari, mihrisiri; sãcãtipsiri, uludziri
{ro: acţiunea de a încovoia, de a ologi; încovoiare, ologire}
{fr: action de (se) cambrer, de rendre perclus; perclusion des jambes et de mains}
{en: action of bending, of becoming a cripple}

§ ncãrag (ncã-rágŭ) vb I ncãrãgai (ncã-rã-gáĭ), ncãrãgam (ncã-rã-gámŭ), ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) – (unã cu cãrag)
ex: si ncãrãgã (si ncusurã) fari; si ncãrãgarã (si strãmbarã) dãrmili; si ncãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ ncãrãgat (ncã-rã-gátŭ) adg ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgats (ncã-rã-gátsĭ), ncãrãgati/ncãrãgate (ncã-rã-gá-ti) – (unã cu cãrãgat)

§ ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) sf ncãrãgãri (ncã-rã-gắrĭ) – (unã cu cãrãgari)

§ discãrag (dis-cã-rágŭ) vb I discãrãgai (dis-cã-rã-gáĭ), discãrãgam (dis-cã-rã-gámŭ), discãrãgatã (dis-cã-rã-gá-tã), discãrãgari/discãrãgare (dis-cã-rã-gá-ri) – ascap di pãltãrli adunati; nji ndreptu pãltãrli cãmburipsiti; ascap (mi fac ghini) di hala di-ulog i sãcat tsi u am

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

doi

doi (dóĭ) num doauã (dŭá-ŭã) shi dauã (dá-ŭã) – numirlu 2 (mascuri shi feamini), ma mari di 1 sh-ma njic di 3;
(expr:
1: la/tu doilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva doi anj; (ii) la cati doi anj;
2: la/tu doilji (dauãli) = la/tu atselj doi i atseali dauã;
3: pãnã tu doauãli (dauãli) = pãnã tu-a daua oarã; pãnã s-numir doi;
4: stau (hiu) pi dauã = stau sh-nu shtiu tsi s-fac, nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã, shuvãescu, strãmbu narea, frãngu oasi, frãngu coasti, etc.;
5: nitsi unã nitsi dauã = unãshunã, fãrã s-dzãc un zbor, fãrã s-mi minduescu dip;
6: dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti;
7: dau doilji a preftului = mor: dit pirmithlu veclju ngrãtsescu, hiu etim s-lji dau doilji ngãrmari al Har tra s-mi treacã arãulu Styx shi s-mi ducã tu amirãrilja-a mortsãlor)
{ro: doi/două}
{fr: deux}
{en: two}
ex: ishirã doilji shi armasirã doauãli; a doilor lã prindi, a dauãlor nu; s-nã fatsim doilji sutsatã; doilji s-caftã cu mutrita, doilji agri ma s-misurã; va-lj da doilji a preftului
(expr: va moarã); doi cãti doi, doauã cãti doauã; armasirã doauãli shi ishirã doilji; a doauãlor lã prindi, a doilor nu; s-turnarã tu dauãli (oara doauã); tu doauãli di mes (andoaua dzuã a meslui); stau pri doauã
(expr: stau namisa di doauã minduiri, nu shtiu tsi s-fac); doauã cãti doauã, doi cãti doi; bunili tuti deadi Dumnidzã cu doauãli mãnj (deadi multi sh-di tuti); dauãli plãngu; nitsi unã nitsi dauã (unãshunã, fãrã s-dzãcã un zbor), sh-arsãri s-acatsã nã caprã

§ andoilu (an-dóĭ-lu) num ord andoaua (an-dŭá-ŭa) shi andaua (an-dá-ŭa) – atsel (atsea) tsi nu easti protlu (prota) ma yini unãshunã dupã el (ea); atsel (atsea) cari, tu-unã aradã, s-aflã tu loclu doi; atsel (atsea) tsi ari mash un (unã) nãintea-a lui (a ljei); doilu, andoilea, deftirlu
{ro: al doilea/doua}
{fr: le (la) deuxième}
{en: the second}
ex: nveasta tsi sh-lo andaua oarã (tsi u lo dupã atsea di prota)

§ doilu (dóĭ-lu) num ord doaua (dŭá-ŭa) shi daua (dá-ŭa) – (unã cu andoilu)

§ andoilea (an-dóĭ-lea) num ord (unã cu andoilu)

§ andoilji (an-dóĭ-lji) num andoauãli/andoauãle (an-dŭá-ŭã-li) shi andauãli/andauãle (an-dá-ŭã-li) – sh-un (unã) sh-alantu (alantã); tuts doilji (dauãli); doilji, amindoilji, amãndoilji, amishdoilji, shamindoilji, shamishdoilji, shandoilji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gribos

gribos (gri-bósŭ) adg griboasã (gri-bŭá-sã), gribosh (gri-bóshĭ), griboasi/griboase (gri-bŭá-si) – cu pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri); ghibos, ãncusurat, ncusurat, cusurat, bubot, cushal, cãmbur, zgrob, zgolub, gubes, gãrbuv, guvor, gãdzãmolj
{ro: gârbov}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback}

§ gubes (gu-bésŭ) adg gubesã (gu-bé-sã), gubesh (gu-béshĭ), gube-si/gubese (gu-bé-si) – (unã cu gribos)

§ ghibos (ghi-bósŭ) adg ghiboasã (ghi-bŭá-sã), ghibosh (ghi-bóshĭ), ghiboasi/ghiboase (ghi-bŭá-si) – (unã cu gribos)
ex: ari taxirati cu-unã featã tsi u-ari ghiboasã (cu pãltãrli adunati)

§ gãrbuv (gắr-buv) adg gãrbuvã (gắr-bu-vã), gãrbuyi (gắr-buyĭ), gãrbuvi/gãrbuve (gắr-bu-vi) – (unã cu gribos)

§ guvor (gu-vórŭ) adg guvoarã (gu-vŭá-rã), guvori (gu-vórĭ), guvoari/guvoare (gu-vŭá-ri) – (unã cu gribos)

§ zgrob (zgrobŭ) adg zgroabã (zgrŭá-bã), zgroghi (zgroghĭ), zgroabi/zgroabe (zgrŭá-bi) – (unã cu gribos)
ex: eara aush zgrob (gãrbuv); unã moashi, adunatã zgrob; nã zgroabã ncusuratã, cu cicioarili tu vatrã, cu grunjlu la dzinuclju, alãchitã, cu cãrnurli nafoarã, tsi trimura di-arcoari!; bãlili-a zgroabãljei di soacrã

§ zgolub (zgó-lubŭ) adg zgolubã (zgó-lu-bã), zgolughi (zgó-lughĭ), zgolubi/zgolube (zgó-lu-bi) – (unã cu gribos)

§ gribuescu (gri-bu-ĭés-cu) vb IV gribuii (gri-bu-íĭ), gribueam (gri-bu-ĭámŭ), gri-buitã (gri-bu-í-tã), gribuiri/gribuire (gri-bu-í-ri) – mi fac cu cusor; mi ncusuredz, cãmburyisescu, cucushedz, cusuredz, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hunchback}
ex: multu gribui (si ncusurã, s-adusi tu pãltãri) di cãndu nu lu-am vidzutã

§ gribuit (gri-bu-ítŭ), adg gribuitã (gri-bu-í-tã), gribuits (gri-bu-ítsĭ), gribuiti/gribuite (gri-bu-í-ti) – tsi-ari adratã cusor, ncusurat, cu cãsor, ncucushat, cãmburyisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãngear

hãngear (hãn-gĭárŭ) sn hãngeari/hãngeare (hãn-gĭá-ri) – armã di mãnã sumigoasã shi tãljitoasã, cari sh-u-adutsi cu-unã acamã (alaz, cãtsut) gribuitã (ncusuratã); cãtsut mari di hãsap; hãngearã, angear
{ro: hanger}
{fr: poignard recourbé}
{en: curved dagger}
ex: purta cu nãs hãngearlu; hãngearili suntu tãljoasi; culac di grãn tu loclu di hãngear; hãngearili di hãsachi suntu shcurti shi lãrdzi; cu un hãngear ãl strãpundzi; scoasi hãngearlu shi-l plãntã tu cheptul a stihiului

§ hãngearã (hãn-gĭá-rã) sf hãngeari/hãngeare (hãn-gĭá-ri) – (unã cu hãngear)

§ angear (an-gĭárŭ) sn angeari/angeare (an-gĭá-ri) – (unã cu hãngear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mbogru

mbogru (mbó-gru) adg mbogrã (mbó-grã), mbogri (mbó-gri), mbogri/mbogre (mbó-gri) – cari nu-ari tihi tu banã; tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; bogru, ãmbogru, mãrat, corbu, ndzernu, curbisit, stuhinat, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.; (fig: mbogru = (i) lishor (tu minti), glar, hazo, tivichel, ahmac, etc.; (ii) tsi easti aush shi ncusurat)
{ro: sărman, bătrân ghebos}
{fr: malheureux, infortuné, pauvre, vieillard courbé}
{en: unfortunate, poor, unhappy}
ex: mbogra (shcreta) di moashi cu boatsea-a ljei ãndãcãnitã, lu-acljamã tu cãlivã; mbogre (mãrate), nu sta tu ploai; mbogrul di (mãratlu, gribuitlu) aush duchi tsi s-fatsi; ea mutrits la-aestu mbogru di (mãrat) gioni; ore mbogre! (marate, corbe!) tsi pãtsãsh?; mbogra (curbisita) di mamã sh-mutrea njiclu lãndzit; mbogra-nã farã armãneascã!; a mbogrãljei (a mãratãljei, a ncusuratãljei) di soacrã; mbogra (scurpisita, vãpsita) di moashi shi struxea dintsãlj; strimtura eara multu mbogrã (lai, urutã, slabã)

§ bogru (bó-gru) adg bogrã (bó-grã), bogri (bó-gri), bogri/bogre (bó-gri) – (unã cu mbogru)

§ ãmbogru (ãm-bó-gru) adg ãmbogrã (ãm-bó-grã), ãmbogri (ãm-bó-gri), ãmbogri/ãmbogre (ãm-bó-gri) – (unã cu mbogru)
ex: nacã hiu ãmbogru (aush ncusurat, gribuit)?

§ mbugrusescu (mbu-gru-sés-cu) vb IV mbugrusii (mbu-gru-síĭ), mbugruseam (mbu-gru-seámŭ), mbugrusitã (mbu-gru-sí-tã), mbugrusiri/mbugrusire (mbu-gru-sí-ri) – astãmãtsescu ta s-dau mãndzãli
{ro: termina dând cu tifla}
{fr: terminer à faire envers quelqu’un le geste de mépris avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: end making the sign of contempt towards somebody with two (or five) fingers of the open hand}
ex: troarã, troarã, li mbugrusi (lã deadi mãndzãli); lu mbugrusii tra s-mi-ascap di lucru

§ mbugrusit (mbu-gru-sítŭ) adg mbugrusitã (mbu-gru-sí-tã), mbugrusits (mbu-gru-sítsĭ), mbu-grusiti/mbugrusite (mbu-gru-sí-ti) – tsi-ari astãmãtsitã cu darea-a mãndzãlor; tsi nu-lj s-mata da mãndzã
{ro: care a terminat dând cu tifla}
{fr: qui a terminé à faire envers quelqu’un le geste de mépris avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncucushedz

ncucushedz (ncu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I ncucushai (ncu-cu-shĭáĭ), ncucusham (ncu-cu-shĭámŭ), ncucushatã (ncu-cu-shĭá-tã), ncucushari/ncucushare (ncu-cu-shĭá-ri) – mi fac cu cusor; cucushedz, ancucushedz, ãncucushedz, ncusuredz, cusuredz, cãmburyisescu, gribuescu, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hump}
ex: schinãratlu lji s-avea ncucushatã

§ ncucushat (ncu-cu-shĭátŭ) adg ncucushatã (ncu-cu-shĭá-tã), ncucushats (ncu-cu-shĭátsĭ), ncucushati/ncucushate (ncu-cu-shĭá-ti) – tsi-ari adratã cusor; cucushat, ancucushat, ãncucushat, ncusurat, cu cãsor, cusurat, cãmburyisit, gribuit, mihrisit
{ro: gheboşit}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback, bent}

§ ncucushari/ncucushare (ncu-cu-shĭá-ri) sf ncucusheri (ncu-cu-shĭérĭ) – fãtseari cu cusor (cãmburã); cãmburyisiri, cucushari, ancucushari, ãncucushari, ncusurari, cusurari, gribuiri, mihrisiri
{ro: acţiunea de a gheboşi; gheboşire}
{fr: action de devenir bossu, de se courber}
{en: action of getting a hump}

§ cucushedz (cu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I cucushai (cu-cu-shĭáĭ), cucusham (cu-cu-shĭámŭ), cucushatã (cu-cu-shĭá-tã), cucushari/cucushare (cu-cu-shĭá-ri) – (unã cu ncucushedz)

§ cucushat (cu-cu-shĭátŭ) adg cucushatã (cu-cu-shĭá-tã), cucushats (cu-cu-shĭátsĭ), cucusha-ti/cucushate (cu-cu-shĭá-ti) – (unã cu ncucushat)

§ cucusha-ri/cucushare (cu-cu-shĭá-ri) sf cucusheri (cu-cu-shĭérĭ) – (unã cu ncucushari)

§ ancucushedz (an-cu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I ancucushai (an-cu-cu-shĭáĭ), ancucusham (an-cu-cu-shĭámŭ), ancucushatã (an-cu-cu-shĭá-tã), ancucushari/ancucushare (an-cu-cu-shĭá-ri) – (unã cu ncucushedz)

§ ancucushat (an-cu-cu-shĭátŭ) adg ancucushatã (an-cu-cu-shĭá-tã), ancucushats (an-cu-cu-shĭátsĭ), ancucushati/ancucushate (an-cu-cu-shĭá-ti) – (unã cu ncucushat)

§ ancucushari/ancucushare (an-cu-cu-shĭá-ri) sf ancucusheri (an-cu-cu-shĭérĭ) – (unã cu ncucushari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

strãmbu1

strãmbu1 (strắm-bu) adg (shi sm, sf, adv) strãmbã (strắm-bã), strãnghi (strắn-ghi), strãmbi/strãmbe (strắm-bi) – tsi nu easti ndreptu; tsi easti nduplicat, turnat, shutsãt di-unã parti i di altã; tsi s-apleacã, sã ncljinã shi nu sta ndreptu; shutsãt, nduplicat; (ca adv) anapuda;
(expr:
1: (om) strãmbu = (i) (om) anapud, nindreptu; (ii) (om) ncusurat, adunat, gribuit; (iii) (om) tsi shcljoapicã;
2: giurat strãmbu = giurat minciunos;
3: u bag (cãciula) strãmbã = nu mi mealã dip di tsi va si s-facã, nu-am dip ananghi, nu-lj trag gailelu;
4: lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi = mintea-a omlui anapud nu s-alãxeashti lishor, va multu lucru, va s-lji badz multã zori a omlui)
{ro: strâmb}
{fr: tordu, qui n’est pas droit}
{en: not straight, twisted, crooked}
ex: leamnili aesti suntu strãmbi (nu suntu ndreapti) sh-nu suntu buni trã duretsi; caprã cu coarni strãmbi (shutsãti); calea pri cari va imnãm easti strãmbã (shutsãtã); shedz strãmbu shi grea ndreptu; sh-cari agiucai pri ndriptati, nu pri strãmbu (nindriptati); easti un om strãmbu
(expr: anapud, nindreptu); strãnghilj
(expr: nindreptsãlj, tsi nu lj-arãseashti ndriptatea) va s-hibã pidipsits; omlu strãmbu
(expr: anapud) easti ca lemnul strãmbu (tsi nu easti ndreptu, easti shutsãt); fui giudicat cu agiurat strãmbu
(expr: minciunos); nu ti-aspari, bagã-u strãmbã
(expr: s-nu-ai dip ananghi, nu va s-pats tsiva); giudicã strãmbu (ca adv: nindreptu, fãrã s-aibã ndriptati) shi-nj loarã tutã tutiputa; acãtsã sã-lj si ducã strãmbu (ca adv: anapuda); cãlcash strãmbu (anapuda)

§ strãmbu2 (strắm-bu) (mi) vb I strãmbai (strãm-báĭ), strãmbam (strãm-bámŭ), strãmbatã (strãm-bá-tã), strãmbari/strãmbare (strãm-bá-ri) –
1: l-fac un lucru (lu nduplic, l-shuts, etc.) tra s-nu mata hibã ndreptu; min narea (budzãli, caplu) tra s-fac seamni cu fatsa cã tsiva nu mi-arãseashti; nduplic, shuts;
2: nu mi-arãseashti tsiva shi nu voi ta si s-facã; escu contra, cãrshilãtescu, mi ncustedz;
3: alãxescu calea sh-nu mi duc pi-atsea di-aradã; mi abat, pãrmãsescu, pãrmãrãsescu (di cali);
4: lj-fac a unui unã nindriptati;
(expr: strãmbu narea (budzãli) = (i) nu mi-arãseashti tsi ved i tsi avdu, mi cãrteashti; (ii) stau ca pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; fac nãji, shuvãescu, frãngu coasti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

unglji/unglje

unglji/unglje (ún-glji) sf unglji (ún-glji) –
1: unã ca ploaci njicã shi subtsãri tsi creashti tu mithca-a dzeaditilor di la mãna shi ciciorlu-a omlui;
2: unã ca ploaci gribuitã shi ntsãpãtoasã (tsi zgrãmã) cari s-aflã la mithca cicioarilor di pulj, cãtushi shi alti prici; zgrãnji, zgrãi;
3: luguria cari acoapirã dzeadzitli di la cicioarli a calui (gumarlui, boului, etc.); cupitã;
(expr:
1: easti cãt nã unglji = easti multu njic, easti dip tsiva;
2: cãt tradzi nã unglji = dip putsãn;
3: (imnu) pri ungljili di cicioari = (imnu) peanarga tra s-nu mi-aducheascã vãrnu;
4: suntu unglji sh-carni = suntu oaspits bunj, tsi sta nidispãrtsãts;
5: nj-bag ungljili (pri cariva) = mi-aruc, mi hiumusescu (pri cariva);
6: nj-mãc di sum unglji = escu multu shcljinciu)
{ro: unghie; gheară; copită}
{fr: ongle; griffe, serre; sabot (corne) du pied de cheval}
{en: (finger) nail; claw (cats, birds); hoof}
ex: unglja di om, unglja di cal sh-unglja di cãtushi nu suntu tuti unã soi; cavai di cari cu unglja-lj nu si zgrãmã; l-mutream di la unglji pãnã la cap; ari ungljili mãri, tr-atsea lu ncljisirã; si zgrãmã cu unglja; arãmã cu ungljili; vulturi di unglji (zgrãnji) fricoasi; cur unglja (cupita) a calui; cripã unglja di la un cicior di nainti a calui; mutrescu boea, perlu, unglja, (cupita) a calui; yin pri ungljili di cicioari
(expr: imnu peanarga tra s-nu mi-aducheascã vãr); oastea-a lui nu eara nitsi cãt nã unglji
(expr: eara multu njicã, nu putea s-facã tsiva) ntrã oastea xeanã

§ ungljicã (un-gljí-cã) sf ungljitsi/ungljitse (un-gljí-tsi) – unglji njicã
{ro: unghie mică; gheară mică; copită mică}
{fr: petite ongle; petite griffe, petite serre; petit sabot (corne) du pied de cheval}
{en: little (finger) nail; little claw (cats, birds); small hoof}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

zgrãnji/zgrãnje

zgrãnji/zgrãnje (zgrắ-nji) sf zgrãnji/zgrãnje (zgrắ-nji) – unã ca ploaci cu unglji gribuiti shi ntsãpãtoasi cari s-aflã la mitca-a cicioarilor di pulj, cãtushi shi alti prãvdzã, tri apãrari tu-alumtã; zgrãi, unglji; (fig: zgrãnji = unglji tsi ntsapã shi zgrãmã chealea)
{ro: gheară}
{fr: griffe, serre}
{en: claw (cats, birds)}

§ zgrãi/zgrãe (zgrắ-i) sf zgrãi (zgrắĭ) – (unã cu zgrãnji)
ex: dintanea tsi lj-eara njicã, di nu putea s-da pi pulj, trãgãndalui cu zgrãili ca s-u scoatã, lji si featsi lungã sh-groasã

§ zgrãm (zgrắmŭ) (mi) vb I zgrãmai (zgrã-máĭ), zgrãmam (zgrã-mámŭ), zgrãmatã (zgrã-má-tã), zgrãma-ri/zgrãmare (zgrã-má-ri) – cu unã zgrãnji (unglji, cutsut, lucru tsi talji, lucru cu mitcã, etc.) fac unã aranã (alas unã urmã) neahãndoasã, suptsãri shi lungã pri fatsa-a unui lucru; nji scarchin chealea (gãrnutslu, arana cu zgaibã) cu unglja, cãndu mi mãcã; scarchin, zgãir, arãm;
(expr: mi zgrãm aclo iu nu mi mãcã = (i) mi mintescu aclo iu nu-am ananghi; mi mintescu tu lucrili tsi nu-ambudyisescu cu tsiva; (ii) mi fac cã mi zgrãm tu-un loc (tsi nu mi mãcã) tra s-am chirolu s-mi minduescu ma ghini, cã nu shtiu tsi s-dzãc, tsi s-fac, etc.;
2: cavai di cari cu unglja-lj nu si zgrãmã = easti greu cãndu omlu nu poati sã shi ndreagã singur huzmetea, shi ari ananghi di-un altu tra s-lu-agiutã;
3: nu-ts zgrãmã zgaiba cã va tsã curã sãndzili = nu-adu muabetea ti lucri tsi pot s-dishcljidã arãnj veclji tsi nu va ti-arãseascã)
{ro: zgăria, scărpina}
{fr: gratter, égratigner}
{en: scrape, scratch}
ex: grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); frãndzi-ts ungljili, zgrãmã-ts dzeaditli; mi zgrãmai la cicior cã mi mãca chealea; zgrãmã-l pi pãltari; cum mi zgrãmam acshi, di nu shteam iu nj-u caplu; si zgrãmã iu nu-l mãcã,
(expr: s-featsi cã si zgrãmã), cã nu shtea tsi s-facã; veadi el, cã nã featã si tut zgrãma la ureaclji; frati-su acãtsã sã si zgrãmã n cap, aclo iu nu-l mãca; mi zgrãmã cãtusha pisti mãnã

§ zgrãmat (zgrã-mátŭ) adg zgrãmatã (zgrã-má-tã), zgrãmats (zgrã-mátsĭ), zgrãmati/zgrãmate (zgrã-má-ti) – (fatsa) tsi-lj s-ari faptã unã aranã (tsi-lj s-ari alãsatã urmã) cu zgrãnja (unglja, cãtsutlu, prnura, etc.); scãrchinat, zgãirar, arãmat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn