DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

an1

an1 (ánŭ) sm anj (ánjĭ) – chirolu tsi-lj lipseashti a loclui tra si s-anvãrteascã unãoarã deavãrliga-a soarilui; chiro di 12 mesh; chiro di 365 di dzãli shi shasi sãhãts; sini;
(expr:
1: an = anlu tsi tricu;
2: aoa (tora) sh-un an (sh-doi anj, etc.) = cu un an (doi anj, etc.) ma ninti;
3: alantu an = anlu tsi yini dupã-aestu an;
4: di anj shi anj = di multu chiro;
5: an di an; an cu an = cati an cu-arada;
6: un an cu anlu = un an ntreg, tamam un an;
7: un an cali = calea tsi poati s-u facã omlu tu-un an;
8: anlu sh-njiclu = cãti-un njic cati an;
9: pri doi (trei, patru, etc.) anj ãn cap = tamam cãndu lji ncljisi doilji (treilji, patrulji, etc.) anj;
10: agiungu (hiu) tu anj = am ilichia tu cari pot s-mi nsor (s-mi mãrit);
11: njic di anj; njic tu anj = tinir, cari nu-ari ilichia (tra s-poatã s-facã un lucru);
12: mari di anj; mari tu anj; tricut di anj = aush, cari easti mari di ilichii (tra s-lu-adarã un lucru);
13: lj-ari anjlji sum cãciulã = ari ma multsã anj di-atselj tsi-lj spuni (i va s-lji spunã);
14: la multsãlj anj = urari datã a unui om tra s-aibã banã lungã, s-bãneadzã multsã anj;
15: (dzua di) Anlu Nou = protlu di Yinar; prota dzuã a anlui; dzua tsi intrã anlu; dzua di Ayiu-Vasili)
{ro: an}
{fr: année}
{en: year}
ex: un arburi mari, frãndzãli sh-ari albi di-unã parti, lãi di-alantã parti (angucitoari: anlu); ficiorlu-a meu easti di 12 di anj; s-trei anj di dzãli di cãndu vdzish; anlu-aestu multu-arãu; an (anlu tsi tricu) bishi sh-aestan (sh-aestu an) s-avdzã; tsi-adutsi oara, nu-adutsi anlu; anjlji bunj ti nveatsã s-aspardzi, sh-anjlji grei s-adunj; agiumsirã tu anj
(expr: tu ilichia) ta si sã nsoarã; an
(expr: anlu tsi tricu, aoa sh-un an) nã cãlcarã furlji; an
(expr: aoa sh-un an) earam Bituli; nsoarã-ti, hilj, cã tu anj eshti
(expr: ai ilichia tsi pots s-ti nsori); eara tamam tru anj
(expr: tu ilichia di nsurari, mãrtari)

§ antsãrtsu (an-tsắr-tsu) adv – aoa sh-doi anj
{ro: anţărţ, acum doi ani}
{fr: il y a deux ans}
{en: two years ago}
ex: antsãrtsu (aoa sh-doi anj) earam Bucureshti

§ an-antsãrtsu (an-an-tsắr-tsu) adv – aoa sh-trei anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cã (cắ) cong – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-adavgã la-atseali dzãsi ma ninti, tra s-li limpidzascã (s-li nvãrtushadã, etc.); zbor tsi-l leagã un lucru cu itia di cari s-fatsi; zbor tsi intrã tu ntribarea: cãtse (cã tse)? icã tu apandisea ”cãtse (cã tse)”; cãtse (scriat shi “cã tse”); trãtse (scriat shi “trã tse”); tritse (scriat shi “tri tse”); titse (scriat shi “ti tse”)
{ro: că; căci, fiindcă, pentrucă; pentru ce?... pentrucă}
{fr: que; car, parce que, puisque; pourquoi?... parce que}
{en: that; because; why?... because}
ex: shtea cã curã nã fãntãnã [zborlu “cã”, leagã zborlu “shtea”, cu zboarãli tsi-lj s-adavgã “curã nã fãntãnã”, cari limpidzãscu atseali tsi “shtea” omlu]; cã shtea lãeatsa [zborlu “cã” limpidzashti noima-a zboarãlor di ninti, neaspusi aoa, di zboarãli “shtea lãeatsa” tsi urmeadzã]; cã easti groasã [zbor tsi s-adavgã tra s-aspunã cum easti “lãeatsa”]; ducheai cã suntu tsiva oaminj grei; nji spusirã cã tini murish; cucoate sã-ts cadã creasta, cã nu-nj dishtiptash niveasta [zborlu “cã” leagã zboarãli “s-tsã cadã creasta” di zboarãli “cã nu-nj dishtiptash niveasta” tsi-aspun itia trã cari, cãtse, trã tse]; lji li ded, cã el nji li cãftã; cã, s-fure cã yinj, s-ti ashteptu; agiutor, cã mi nec [zborlu “cã” tsi-aspuni trã cari, trãtse, voi agiutor]; cã tse (tu scriarea-a noastrã: cãtse) nu greshti?, cã nu voi [zborlu “cã” adavgã itia, “nu voi”, trã cari nu greashti, zbor tsi ari noima “itia trã cari, cãtse”]; cã tse (cãtse) nu lu-acumpãri?, cã tse (cãtse) easti scumpu; canda cã [aoa, nu easti ananghi di zborlu “cã”, ma nvãrtushadã noima-a zborlui “canda”, aspunãndului “itia trã cari”] eara di halcumã; canda cã eara ligats; io ti voi cu tuti cã hii arauã; ea cã vinji sh-preftul; Gardani nitsi cã bãneadzã; poati cã eara ghini s-mor; s-easti cã amintsã featã; furi cã nu ari tatã; furesh cã va s-pot; ai cã ficior, ai cã featã furi; nu vor alti si s-minteascã, cã fu featã cã fu nveastã; cã bãgarã i cã nu bãgarã, unã easti

§ cãtse (cã-tsé) prip (scriat cãtivãrãoarã shi “cã-tse”, “cã tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tse (scriat shi trãtse)
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: cãtse (trã cari itii) nu vinjish?, cãtse (trã itia cã) nu putui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãpsescu

cãpsescu (cãp-sés-cu) vb IV cãpsii (cãp-síĭ), cãpseam (cãp-seámŭ), cãpsitã (cãp-sí-tã), cãpsiri/cãpsire (cãp-sí-ri) – aprochi (hiu sinfuni) s-lu fac un lucru; mi fac di cãbuli; strãxescu tra si s-facã un lucru (ashi cum mi-am aduchitã cu cariva); sinfunipsescu, strãxescu, astrãxescu, strixescu, aprochi
{ro: consimţi, conveni, fi de acord}
{fr: être d’accord, consentir, convenir}
{en: agree, consent}
ex: cãpsirã (s-featsirã sinfuni) fratslji, ma vidzurã ashi

§ cãpsit (cãp-sítŭ) adg cãpsitã (cãp-sí-tã), cãpsits (cãp-sítsĭ), cãpsi-ti/cãpsite (cãp-sí-ti) – tsi easti sinfuni tra si s-facã un lucru; tsi s-featsi di cãbuli; sinfunipsit, strãxit, astrãxit, strixit, aprucheat
{ro: care este de acord; consimţit, convenit}
{fr: mis d’accord, consenti, convenu}
{en: agreed, consented}

§ cãpsiri/cãpsire (cãp-sí-ri) sf cãpsiri (cãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãpseashti; sinfunipsiri, strãxiri, astrãxiri, strixiri, aprucheari
{ro: acţiunea de a fi de acord, de a consimţi, de a conveni; consimţire, convenire}
{fr: action de se mettre d’accord, de consentir, de convenir; accord}
{en: action of agreing, of consenting; consent}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carcalec

carcalec (car-ca-lécŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi ta s-u-agiutã s-ansarã multu diparti (cicioari di dinãpoi tsi fac unã soi di shuirat cãndu s-freacã un di-alantu); carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, ceatrafil, cherchinez, chirchinec, ghincalã, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, giungiunar, jujunar, juji
{ro: greier}
{fr: grillon}
{en: cricket}

§ carcalets (car-ca-létsŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: carcaletslu avea fudzitã; tu aestã sfinduchi avea ncljisã un carcalets

§ carcaledz (car-ca-lédzŭ) sm carcaledz (car-ca-lédzĭ) – (unã cu carcalec)

§ cãrcãlets (cãr-cã-létsŭ) sm cãrcãlets (cãr-cã-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: cãnticlu a cãrcãletslor s-avdzã

§ curcalec (cur-ca-lécŭ) sm curcalets (cur-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)

§ ceatrafil (cĭa-tra-fílŭ) sm ceatrafilj (cĭa-tra-fíljĭ) – (unã cu carcalec)
ex: ceatrafilj apãrnjirã si-sh cãntã

§ cherchinez (chĭer-chi-nézŭ) sm cherchinezi (chĭer-chi-nézĭ) – (unã cu carcalec)

§ chirchinec1 (chir-chi-nécŭ) sm chirchinets (chir-chi-nétsĭ) – (unã cu carcalec); (fig: chirchinec = (ficior) tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, zãbãcos, jabec, etc.)
ex: mash chirchineclu nu sh-adunã gura; un chirchinec (un ascãrchit, unã puzumi) di ficior

§ scarcalec (scar-ca-lécŭ) sm scarcalets (scar-ca-létsĭ) – insectã tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti); acridã, lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulucustã, scarcalec, scarcalets, scãrcalets, sarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, scãrculets, scaculets, scucalets
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dixescu

dixescu (dhic-sés-cu) vb IV dixii (dhic-síĭ), dixeam (dhic-seámŭ), dixitã (dhic-sí-tã), dixiri/dixire (dhic-sí-ri) – ljau (tsiva tsi-nj si da, aprochi); escu sinfuni cu-atsealj tsi-nj si dzãc; adixescu, aprochi, prochi, strãxescu, ahsteptu (ca oaspi, n casã)
{ro: primi, accepta, admite}
{fr: recevoir, accepter, agréer, admettre; accueillir}
{en: receive, accept, agree, admit}
ex: avdzãi cã dixish (loash) hãbari; dixeshti (aprochi, strãxeshti, eshti sinfuni cu) tsi tsã spuni el?; dixits-lu (aprucheats-lu, ursits-lu, ashtiptats-lu) n casã; l-dixii (lu-aprucheai) ghini

§ dixit (dhic-sítŭ) adg dixitã (dhic-sí-tã), dixits (dhic-sítsĭ), dixiti/dixite (dhic-sí-ti) – tsi easti aprucheat; u ari atsel tsi lja tsiva tsi-lj si da; adixit, aprucheat, prucheat, strãxit, ashtiptat (ca oaspi, n casã)
{ro: primit, acceptat, admis}
{fr: reçu, accepté, admis, agréé, accueilli}
{en: received, accepted, agreed, admitted}

§ dixiri/dixire (dhic-sí-ri) sf dixiri (dhic-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu lja atsea tsi-lj si da (cãndu easti sinfuni cu cariva); adixiri, aprucheari, prucheari, strãxiri, ashtiptari (ca oaspi, n casã)
{ro: acţiunea de a primi, de a admite, de a accepta; primire, acceptare, admitere}
{fr: action de recevoir, d’accepter, d’agréer, d’admettre, d’accueillir; reception, acception, accueil}
{en: action of receiving, of accepting, of agreing, of admitting; reception, acceptance, admission}

§ adixescu (a-dhic-sés-cu) vb IV adixii (a-dhic-síĭ), adixeam (a-dhic-seámŭ), adixitã (a-dhic-sí-tã), adixi-ri/adixire (a-dhic-sí-ri) – (unã cu dixescu)

§ adixit (a-dhic-sítŭ) adg adixitã (a-dhic-sí-tã), adixits (a-dhic-sítsĭ), adixiti/adixite (a-dhic-sí-ti) – (unã cu dixit)

§ adixiri/adixire (a-dhic-sí-ri) sf adixiri (a-dhic-sírĭ) – (unã cu dixiri)

§ apodixescu (a-po-dhic-sés-cu) vb IV apodixii (a-po-dhic-síĭ), apodixeam (a-po-dhic-seámŭ), apodixitã (a-po-dhic-sí-tã), apodixiri/apodixire (a-po-dhic-sí-ri) – (unã cu dixescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

el

el (ĭélŭ) pr pirs III ea1 (ĭá), elj (ĭéljĭ), eali/eale (ĭá-li) (numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – grai tsi lja loclu a numãljei a atsilui (a atsiljei, a atsilor) trã cari easti zborlu; nãs, is, dis, dãs; (formili shcurti) ãl, ul, lu, u, ãlj, lji, lj, li, l; (fig: el = nicuchirlu)
{ro: el, ea, ei, ele}
{fr: il, elle, ils, elles}
{en: he, she, they}
ex: el (nãs) dzãtsea ashi; el (nãs) s-toarnã acasã; ea (nãsã) umpli gãleata cu apã; elj (nãsh) tundu oilji; eali (nãsi) frimintã aloatlu; tradzi el (nãs) s-moarã; mpiltescu pãrpodz trã el (fig: trã bãrbatlu-a meu)

§ l1 (-lŭ shi lŭ-) pr pirs III u1, lj1 (-ljĭ, ljĭ-), li1 (-li) – (singular shi plural, masculin shi fiminin, numinativ; formili shcurti di la pronuma pirsunalã “el”) – (unã cu el)
ex: cum easti-l (cum easti el) tora; araftul easti-l (araftul easti el) acasã?; aclo iu easti-l (iu easti el); stãtu cum sh-eara-l (cum sh-eara el); bãrbatlu eara-l (eara el) avinari; s-hibã-l (s-hibã el) yiu; s-nu-l hibã (hibã el) aclo; ma mari el va hibã-l (ma mari el va hibã el); dit groapã di-iu va hibã-l (di-iu va hibã el); foclu iu l-easti (iu easti el)?; iu easti-l (iu easti el)?; iu easti-u (iu easti ea)?; hilji-ta easti-u (easti ea) aoa; puljlji atselj iu suntu-lj (iu suntu elj)?; di cãndu eara-lj (eara elj) cu Enoch; ca domnji eara-lj (eara elj) prit casã-lã (lã = pr pos a lor; prit casa-a lor); tuts eara-lj (elj tuts eara) unã; hãshcili iu-li suntu (-li suntu = iu suntu eali)?

§ ãl (ắlŭ) shi ul (úlŭ) shi lu (lú) shi l2 (-lŭ, lŭ-) pr pirs III u2, ãlj2 (ắljĭ) shi ilj2 (íljĭ) shi lji2 (ljí) shi lj2 (-ljĭ, ljĭ-), li2 (lí) (singular shi plural, masculin shi fiminin, acuzativ; formili shcurti tsi s-adavgã la pronuma pirsunalã “tini”, multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima) – pri el
{ro: pe el, pe ea, pe ei, pe ele, ăl, o, îi, le}
{fr: il, elle, ils, elles; le, la, les, etc.}
{en: he, she, they}
ex: ea ãl (ãl = pri el) dusi acasã; ea-l (l = ãl, ul, li, pri el) dusi n hoarã; va s-dimãndu ca s-ul (ul = pri el) dau; ul (ul = pri el) culcã tu ashtirnut; shi na-ts-ul (ul = pri el) Mitri dziniri; ningã foc nji lu-adutsea (lu = pri el), ningã pirã nj-ul liga (ul = pri el); dats-lu nafoarã (lu = pri el) di-aoa; vidzush-lu (lu = pri el) tsi featsi?; ea lu (lu = pri el) ntreabã tra sã-lj (-lj, dativ = a lui) dzãcã; el lu (lu = pri el) acãtsarã; ea nu u vidzurã (u =pri ea); u featsirã (u = pri ea) si s-ducã acasã; u vrei i nu u vrei?; ca foarticã u minã; lja-u sh-talj-u, loats-u sh-tãljats-u; vidzush-u?; u vidzãndalui; ca vimtu ndreptu u loa pri mealuri; ma, tsi u vrei?; elj lj-avinai (lj = pri elj); eali nu li aflã (li = pri eali); pãdurli li (li = pri eali, pãdurli) arsirã; ea-l dipuni tãmbãrãlu (-l = pri el, tãmbãrãlu); ma dipuni-l (-l = pri el); lji-lj lu deadirã (lu = pri el; lji-lj = a lui, dativ); lji-lj lu pitricurã tserbul (lu = pri el, tserbul; lji-lj = a lui, dativ); vãtãmãndalui-lu (lu = pri el, dushmanlu), ascãpã cu bana; iu lu ari (lu = pri el)?; mãtsinats-u (u = pri ea) la noi; vidzãndalui-u (u = pri ea) ahãntã gioanã; maea lji ncljisi ocljilj (pr pirs, acuzativlu lji = pri elj, ocljilj; icã pr pirs, dativlu, a lui); adapã-lj la arãu (-lj = pri elj); paplu li teasi (li = pri eali) pri measã; talji-li cumãts (li =pri eali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

evil

evil (é-vilŭ) adg evilã (é-vi-lã), evilj (é-viljĭ), evili/evile (é-vi-li) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi easti multu mari, analtu sh-vãrtos; ghigantu, galjaman, tiriu, div, balavancu
{ro: uriaş}
{fr: géant}
{en: giant}
ex: evil (ghigantu) cum nu easti vãrnu; vedz platanj grei shi evilj (multu-analtsã, ghigantsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghincalã2

ghincalã2 (ghin-cá-lã) sf ghincali/ghincale (ghin-cá-li) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, chirchinec, cherchinez, giungiunar, jujunar, juji;
(expr: easti ca ghincala = zburashti multi, vruti sh-nivruti, tut chirolu)
{ro: greier}
{fr: grillon, cigale}
{en: cricket}

§ yincalã2 (yin-cá-lã) sf yincali/yincale (yin-cá-li) – (unã cu ghincalã2)
ex: cãntã yincala di cãldurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giungiunar

giungiunar (gĭun-gĭu-nárŭ) sm giungiunari (gĭun-gĭu-nárĭ) –
1: insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); jujunar, juji, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzin-dzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, cherchinez, chirchinec;
2: soi di muscã (insectã, yeatsã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngãnar, zãngrãnã, heavrã
{ro: greier; bondar}
{fr: grillon, cigale; bourdon}
{en: cricket; bumble-bee}
ex: acãtsarã giungiunarlji s-easã; giungiunarlji cãntã tutã veara; lj-cadi un giungiunar ãn gurã; a giungiunarlor (a carcaletslor, a ceatrafiljlor) cãntic

§ dzindzinar (dzin-dzi-nárŭ) sm dzindzinari (dzin-dzi-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ dzindzir (dzín-dzirŭ) sm dzindziri (dzín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
ex: dzindzirlji nã cãntã sh-elj

§ dzendzer (dzén-dzerŭ) sm dzendzeri (dzén-dzerĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsindzir (tsín-dzirŭ) sm tsindziri (tsín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsintsir (tsín-tsirŭ) sm tsintsiri (tsín-tsirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ jujunar (jĭu-jĭu-nárŭ) sm jujunari (jĭu-jĭu-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ juji (jĭujĭŭ) sm pl(?) – (unã cu giungiunar)

§ jujuescu (jĭu-jĭu-ĭés-cu) vb IV jujuii (jĭu-jĭu-íĭ), jujueam (jĭu-jĭu-ĭámŭ), jujuitã (jĭu-jĭu-í-tã), jujuiri/jujuire (jĭu-jĭu-í-ri) – scot bots ca-atsel scos di-un jujunar (alghinã, yeaspi, zãngãnar, tsintsir, ceatrafil, etc.); zãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, ţiui}
{fr: bourdonner}
{en: buzz, hum}
ex: jujunarlu jujuea mash pi chetrili arsi di soari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grai

grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)

§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi

§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn