DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

gravano

gravano (gra-va-nó) sm gravanadz (gra-va-nádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti (tãlãgani, paltadz, etc.); garvano, grãvãnici, saric, shiac, pustavi, aba
{ro: postav gros, aba}
{fr: tissu en laine, tissé à deux lices et à l’aide d’un gros ros}
{en: thick cloth}

§ garvano (gar-va-nó) sm garvanadz (gar-va-nádzĭ) – (unã cu gravano)

§ grãvãnici (grã-vã-nícĭŭ) sn grãvãnici/grãvãnice (grã-vã-ní-ci) – (unã cu gravano)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abã

abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}

§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bulubotsã

bulubotsã (bu-lu-bó-tsã) sf bulubotsã (bu-lu-bó-tsã) – tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti (paltadz, etc.); shiac, shaeac, shãeac, pustavi, abã, saric, gravano
{ro: dimie}
{fr: escot de qualité inférieure dont on fait des braies, des chausses; braies faites de cet escot}
{en: rough homespun from which breeches and hoses are made; the breeches made of this homespun}
ex: tsase ahãti brãtsati di bulubotsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

floc

floc (flócŭ) sn floatsi/floatse (flŭá-tsi) – mãnuclju njic di hiri di lãnã; (fig: floc = fulgu di neauã)
{ro: floc}
{fr: flocon de laine}
{en: flock, tuft of wool}
ex: vilendzã cu floc; tendã fãrã floc; sãrits cu floc; tu pirmiti, dit-un floc di lãnã acãtsat di arug s-featsi vilendzã; floatsi di neauã (fig: fulguri di neauã) ahiurhirã s-cadã

§ flucat (flu-cátŭ) adg flucatã (flu-cá-tã), flucats (flu-cátsĭ), flucati/flucate (flu-cá-ti) – tsi easti cu (tsi ari) floatsi; nflucat, flucos
{ro: cu floc, miţos}
{fr: à long poils}
{en: tufty, with flocks}
ex: s-acumpãrã vilendzã flucatã (cu floatsi); vilendzã albi shi flucati (sh-cu floatsi); dinãuntru, sarica easti flucatã; lãna dã-nj-u s-u tsas tu-arãzboi doauã vilendzã flucati; s-nj-adari nã vilendzã flucatã di nã flurii; acumpãrã vilendzã flucatã shi birbec

§ flucatã (flu-cá-tã) sf flucati/flucate (flu-cá-ti) – vilendzã (doagã) cu floatsi
{ro: pătură miţoasă}
{fr: couverture à long poils}
{en: blanket with flocks}

§ nflucat (nflu-cátŭ) adg nflucatã (nflu-cá-tã), nflucats (nflu-cátsĭ), nflucati/nflucate (nflu-cá-ti) – (unã cu flucat)
ex: cãpitãnj nflucat (cu floatsi)

§ flucos (flu-cósŭ) adg flucoasã (flu-cŭá-sã), flucosh (flu-cóshĭ), flucoasi/flucoase (flu-cŭá-si) – (unã cu flucat)
ex: gravano flucos; vilendzã flucoasã; sazmã flucoasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

saric

saric (sá-ricŭ) sm pl(?) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; gravano, pustavi, shiac, abã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}

§ saricã (sá-ri-cã) sf sãrits (sắ-ritsĭ) – stranj lungu di lãnã (di earnã) cu peri lundzã; sarcã, gunelã, gunealã;
(expr:
1: easti di saricã = easti armãn sadeu, dealihea, di pãpãnj-strãpãpãnj;
2: saricã turnatã = saricã purtatã anapuda;
3: saricã cu leapi, saricã cu ureclji = (i) saricã tsi ari cumãts tsi spindzurã dit pãltãrli-a ljei, adãvgati mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; (ii) s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
4: saricã shutã = saricã fãrã ureclji;
5: saricã flucatã = saricã tsi-ari pristi tut floatsi di lãnã albi)
{ro: manta de lână cu părul lung}
{fr: manteau à longs poils}
{en: long woolen cloak}
ex: yin aush cu sãrits albi; tsi-nj portsã sarica preanumiri, lai gione mushat?; pit hori s-poartã nica sarica

§ sarcã (sár-cã) sf sãrtsi(?) (sắr-tsi) – (unã cu saricã)
ex: un aush cu sarca turnatã (angucitoari: aricilu); maea cu sarca turnatã (sarica purtatã anapuda); va tsi-u tornu sarca di-alantã parti

§ sãrcotã (sãr-có-tã) sf sãrcots (sãr-cótsĭ) shi sãrco-ti/sãrcote (sãr-có-ti) – saricã njicã trã ficiurits
{ro: sarică mică pentru copii}
{fr: petite “saricã” pour des enfants}
{en: small “saricã” for children}

§ nsaric (nsá-ricŭ) (mi) vb I nsãricai (nsã-ri-cáĭ), nsãricam (nsã-ri-cámŭ), nsãricatã (nsã-ri-cá-tã), nsãrica-ri/nsãricare (nsã-ri-cá-ri) – nvescu cu sarica; nj-bag sarica
{ro: îm-brăca cu sarica}
{fr: mettre la “saricã”}
{en: put on the “saricã”}
ex: nsaricã-ti (bãgã-ts saricã) sh-du-ti, ti pãlãcãrsescu; tora va s-mi nsaric (va-nj bag sarica)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shiac

shiac (shi-ĭácŭ) sn shiacuri (shi-ĭá-curĭ) shi shiatsi/shiatse (shi-ĭá-tsi) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti (paltadz, etc.); shaeac, shãeac, pustavi, aba, saric, gravano; bulubotsã
{ro: postav gros, aba}
{fr: drap ordinaire}
{en: thick cloth}
ex: gros shi vãrtos, ca ghini shiaclu ndrãshtit

§ shaeac (shĭa-ĭácŭ) sn shaeacuri (shĭa-ĭá-curĭ) shi shaeatsi/sha-eatse (shĭa-ĭá-tsi) – (unã cu shiac)

§ shãeac (shã-ĭácŭ) sn shãeacuri (shã-ĭá-curĭ) shi shãeatsi/shãeatse (shã-ĭá-tsi) – (unã cu shiac)
ex: pitricu shãeaclu la drãshtealã; sh-hrãneashti casa cu mãnjli a ljei, fatsi shãeacuri sh-li vindi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã