DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

azvarna

azvarna (az-vár-na) adv – tsi s-tradzi pri loc; trãgãndalui pri loc; azvarnalui, azvara; (fig:
1: azvarna = un dupã-alantu; expr:
2: trag (duc, scol, etc.) azvarna = trag (duc, scol, etc.) cu zorea, fãrã volja-a lui;
3: u ljau azvarna = fug naljurea)
{ro: târâş}
{fr: en (se) traînant; successivement}
{en: dragging, crawling, creeping; successively}
ex: caplu di curmu, tsi s-trãdzea azvarna, s-acãtsã di un schin; imnã azvarna (imnã trãgãnda-si pri loc); trãdzea cãrliglu azvarna (dupã el pri loc); leamnili li-adutsi azvarna (trãgãnda-li dupã el); fu adus azvarna; mãca azvarna (fig: fãrã s-aleagã, unã dupã-alantã) shi coapti sh-nicoapti; lja horli azvarna (fig: unã dupã-alantã)

§ azvarnalui (az-vár-na-luĭ) adv – (unã cu azvarna)
ex: fu dus azvarnalui
(expr: cu zorea) pãnã la pãlati

§ azvara (az-vá-ra) adv – (unã cu azvarna)
ex: tsã easti brãnlu azvara; l-dusirã azvara
(expr: cu zorea) la sculii; lu scularã azvara
(expr: cu zorea) la iuchiumati; cara s-u ljai azvara
(expr: cara s-fudz naljurea), pots s-fats tsi s-vrei

§ azvãrnuescu (az-vãr-nu-ĭés-cu) (mi) vb IV azvãrnuii (az-vãr-nu-íĭ), azvãrnueam (az-vãr-nu-ĭámŭ), azvãrnuitã (az-vãr-nu-í-tã), azvãrnuiri/azvãrnuire (az-vãr-nu-í-ri) – trag un lucru azvarna pristi loc tra s-lu duc iuva; mi min cu truplu alichit di loc pri dzinuclji sh-pri bratsã; (earbã tsi nu creashti cu truplu cãtrã nsus, ma) s-tradzi azvarna pri loc; (mi) trag azvarna; zvãrnuescu, azvãrnãescu, zvãrnjescu, tãrãscu
{ro: (se) târî}
{fr: (se) traîner}
{en: crawl, drag, creep}
ex: s-azvãrnuea (s-trãdzea azvarna) tu creacuri; lu-azvãrnuea pri mpadi

§ azvãrnuit (az-vãr-nu-ítŭ) adg azvãrnuitã (az-vãr-nu-í-tã), azvãrnuits (az-vãr-nu-ítsĭ), azvãrnuiti/azvãrnuite (az-vãr-nu-í-ti) – tsi s-tradzi (s-ari traptã) azvarna; tsi fu traptu azvarna; zvãrnuit, azvãrnãit, zvãrnjit, tãrãt
{ro: târât}
{fr: traîné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãrnuts1

gãrnuts1 (gãr-nútsŭ) sn gãrnutsã (gãr-nú-tsã) – simintsã di la ndauã planti ca, bunãoarã, grãnlu, sicara, fisuljlu, urizlu, etc.; yimishi njicã, arucutoasã tsi sh-u-adutsi cu aesti simintsã ca, bunãoarã, gãrnutslu di auã; cumatã njicã (sãrmã), cãdzutã i aruptã dit-un lucru ma mari, tsi sh-u-adutsi cu simintsa di la aesti planti; crustal njic dit un lucru ca, bunãoarã, sarea i zahãrea; grãnuts, grãntsu, grãts, gãrits, bob
{ro: grăunte, boabă}
{fr: grain, graine}
{en: grain}
ex: s-bãgã s-adunã, gãrnuts cu gãrnuts, meljlu; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; gãrnuts di sicarã; eara virsati gãrnutsã di misur; s-bãgã s-lu-adunã gãrnuts di gãrnuts; mãcai un gãrnuts di-auã; gãrnuts (cumatã njicã) di timnjamã

§ grãnuts1 (grã-nútsŭ) sn grãnutsã (grã-nú-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: un grãnuts di grãn; dauã grãnutsã di-auã

§ grãntsu1 (grắn-tsu) sn grãntsã (grắn-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: arucã la gãljinj un pulmu cu grãntsã di misur

§ grãts1 (grắtsŭ) sn grãtsã (grắ-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: avea tsintsi grãtsi (cumãts) di oauã

§ gãrits1 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu gãrnuts1)

§ gãrnutsic1 (gãr-nu-tsícŭ) sn gãrnutsitsi/gãr-nutsitse (gãr-nu-tsí-tsi) – gãrnuts njic
{ro: grăunte mic}
{fr: petit grain, petite graine}
{en: small grain}
ex: lacrimã ca un gãrnutsic (ca un gãrnuts njic)

§ gãrnutsedz1 (gãr-nu-tsédzŭ) vb I gãrnutsai (gãr-nu-tsáĭ), gãrnutsam (gãr-nu-tsámŭ), gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsari/gãrnutsare (gãr-nu-tsá-ri) – l-fac (sãrmu) un lucru s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)
{ro: granula}
{fr: se couvrir de bubes sur la peau}
{en: granulate}

§ gãrnutsat1 (gãr-nu-tsátŭ) adg gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsats (gãr-nu-tsátsĭ), gãrnutsati/gãrnutsate (gãr-nu-tsá-ti) – tsi s-ari faptã s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãrnuts2

gãrnuts2 (gãr-nútsŭ) sn gãrnutsã (gãr-nú-tsã) – umflãturã njicã (ca unã simintsã arucutoasã), tsi easi tu gurã, pi budzã, pi chealea di pi trup i di pi fatsã, etc., multi ori cu pronj adunat nãuntru; atsea tsi easi pi truplu-a omlui cãndu ari blãndã, cãndu da di urdzãts, cãndu lu ntsapã mushconjlu, tãrtãbiclu i alghina, etc.;
(expr: gãrnutslu-atsel bunlu = gãrnuts mari cu multu pronj tsi easi pi chealea-a omlui (cari poati si s-acatsã di la om la om); furuntsel, furentsel, furnutsel, furnitsel, frãntsel, frintsel, sfãrnutsel, sufrãntsel, sufrãndzelj; buin)
{ro: bubă, furuncul, coş (de faţă)}
{fr: bube, tumeur}
{en: abscess, boil, pimple, tumour}
ex: scosh gãrnutsã; lj-avea ishitã un gãrnuts la mãnã

§ grãnuts2 (grã-nútsŭ) sn grãnutsã (grã-nú-tsã) – (unã cu gãrnuts2)
ex: lj-ishi grãnutslu-atsel bunlu
(expr: furuntselu); ti umplush di grãnutsã

§ grãntsu2 (grắn-tsu) sn grãntsã (grắn-tsã) – (unã cu gãrnuts2)
ex: nj-si featsi un grãntsu pi zvercã (furnutsel)

§ grãts2 (grắtsŭ) sn grãtsã (grắ-tsã) – (unã cu gãrnuts2)

§ gãrits2 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu gãrnuts2)

§ gãrnutsic2 (gãr-nu-tsícŭ) sn gãrnutsitsi/gãrnutsitse (gãr-nu-tsí-tsi) – gãrnuts njic
{ro: bubă mică, furuncul mic, coş mic (de faţă)}
{fr: petite bube, petite tumeur}
{en: small abscess, little boil, small pimple, small tumour}

§ gãrnutsos (gãr-nu-tsósŭ) adg gãrnutsoasã (gãr-nu-tsŭá-sã), gãrnutsosh (gãr-nu-tsóshĭ), gãrnutsoasi/gãrnutsoase (gãr-nu-tsŭá-si) – mplin di gãrnutsã
{ro: bubos, plin de bube}
{fr: couvert de bubes}
{en: covered by pimples, by boils, etc.}

§ grãnutsos (grã-nu-tsósŭ) adg grãnutsoasã (grã-nu-tsŭá-sã), grãnutsosh (grã-nu-tsóshĭ), grãnutsoasi/grãnutsoase (grã-nu-tsŭá-si) – (unã cu gãrnutsos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grãtsãnsescu

grãtsãnsescu (grã-tsãn-sés-cu) vb IV grãtsãnsii (grã-tsãn-síĭ), grãtsãnseam (grã-tsãn-seámŭ), grãtsãnsitã (grã-tsãn-sí-tã), grãtsãnsiri/grãtsãnsire (grã-tsãn-sí-ri) – adar un vrondu (sumigos, tsi cãrteashti ureaclja) ca-atsel faptu di dauã lucri tsi s-freacã un di-alantu, di-un lucru tsi easti zgrãmat, di-unã ushi cãndu s-minã (s-dishcljidi i sã ncljidi), di pãputsãli nali pi scãndura-a pãtuniljei, etc.
{ro: scârţâi, zgâria}
{fr: grincer, égratigner}
{en: creak, squeak, scratch, grate}
ex: nitsi scamnili nu grãtsãnsescu

§ grãtsãnsit (grã-tsãn-sítŭ) adg grãtsãnsitã (grã-tsãn-sí-tã), grãtsãnsits (grã-tsãn-sítsĭ), grãtsãnsiti/grãtsãnsite (grã-tsãn-sí-ti) – vrondul tsi s-avdi cãndu dauã lucri s-freacã un di-alantu, un lucru easti zgrãmat, etc.
{ro: scârţâit, zgâriat}
{fr: grincé, égratigné}
{en: creaked, squeaked, grated, scratched}

§ grãtsãnsiri/grã-tsãnsire (grã-tsãn-sí-ri) sf grãtsãnsiri (grã-tsãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva grãtsãnseashti
{ro: acţiunea de a scârţâi, de a zgâria; scârţâire, zgâriere}
{fr: action de grincer, d’égratigner}
{en: action of creaking, of squeaking, of scratching, of grating}

§ grãts3! (grắtsŭ) inter – zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi vrondul faptu, cãndu cariva zgrãmã i aroadi, cãndu tsiva grãtsãnseashti
{ro: interjecţie care imită sunetul de roadere, a unei scârţâituri}
{fr: interjection qui imite le son d’un rongement, d’un grincement}
{en: interjection imitating the sound of gnawing, of nibbling, of a scratch, of a squeak}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã