|
|
grãtsãnsescu
grãtsãnsescu (grã-tsãn-sés-cu) vb IV grãtsãnsii (grã-tsãn-síĭ), grãtsãnseam (grã-tsãn-seámŭ), grãtsãnsitã (grã-tsãn-sí-tã), grãtsãnsiri/grãtsãnsire (grã-tsãn-sí-ri) – adar un vrondu (sumigos, tsi cãrteashti ureaclja) ca-atsel faptu di dauã lucri tsi s-freacã un di-alantu, di-un lucru tsi easti zgrãmat, di-unã ushi cãndu s-minã (s-dishcljidi i sã ncljidi), di pãputsãli nali pi scãndura-a pãtuniljei, etc.
{ro: scârţâi, zgâria}
{fr: grincer, égratigner}
{en: creak, squeak, scratch, grate}
ex: nitsi scamnili nu grãtsãnsescu
§ grãtsãnsit (grã-tsãn-sítŭ) adg grãtsãnsitã (grã-tsãn-sí-tã), grãtsãnsits (grã-tsãn-sítsĭ), grãtsãnsiti/grãtsãnsite (grã-tsãn-sí-ti) – vrondul tsi s-avdi cãndu dauã lucri s-freacã un di-alantu, un lucru easti zgrãmat, etc.
{ro: scârţâit, zgâriat}
{fr: grincé, égratigné}
{en: creaked, squeaked, grated, scratched}
§ grãtsãnsiri/grã-tsãnsire (grã-tsãn-sí-ri) sf grãtsãnsiri (grã-tsãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva grãtsãnseashti
{ro: acţiunea de a scârţâi, de a zgâria; scârţâire, zgâriere}
{fr: action de grincer, d’égratigner}
{en: action of creaking, of squeaking, of scratching, of grating}
§ grãts3! (grắtsŭ) inter – zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi vrondul faptu, cãndu cariva zgrãmã i aroadi, cãndu tsiva grãtsãnseashti
{ro: interjecţie care imită sunetul de roadere, a unei scârţâituri}
{fr: interjection qui imite le son d’un rongement, d’un grincement}
{en: interjection imitating the sound of gnawing, of nibbling, of a scratch, of a squeak}
grãtsãnsiri/grãtsãnsire
grãtsãnsiri/grãtsãnsire (grã-tsãn-sí-ri) sf – vedz grãtsãnsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãgrãtsãnsit
grãtsãnsit (grã-tsãn-sítŭ) adg – vedz grãtsãnsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãazvarna
azvarna (az-vár-na) adv – tsi s-tradzi pri loc; trãgãndalui pri loc; azvarnalui, azvara; (fig:
1: azvarna = un dupã-alantu; expr:
2: trag (duc, scol, etc.) azvarna = trag (duc, scol, etc.) cu zorea, fãrã volja-a lui;
3: u ljau azvarna = fug naljurea)
{ro: târâş}
{fr: en (se) traînant; successivement}
{en: dragging, crawling, creeping; successively}
ex: caplu di curmu, tsi s-trãdzea azvarna, s-acãtsã di un schin; imnã azvarna (imnã trãgãnda-si pri loc); trãdzea cãrliglu azvarna (dupã el pri loc); leamnili li-adutsi azvarna (trãgãnda-li dupã el); fu adus azvarna; mãca azvarna (fig: fãrã s-aleagã, unã dupã-alantã) shi coapti sh-nicoapti; lja horli azvarna (fig: unã dupã-alantã)
§ azvarnalui (az-vár-na-luĭ) adv – (unã cu azvarna)
ex: fu dus azvarnalui
(expr: cu zorea) pãnã la pãlati
§ azvara (az-vá-ra) adv – (unã cu azvarna)
ex: tsã easti brãnlu azvara; l-dusirã azvara
(expr: cu zorea) la sculii; lu scularã azvara
(expr: cu zorea) la iuchiumati; cara s-u ljai azvara
(expr: cara s-fudz naljurea), pots s-fats tsi s-vrei
§ azvãrnuescu (az-vãr-nu-ĭés-cu) (mi) vb IV azvãrnuii (az-vãr-nu-íĭ), azvãrnueam (az-vãr-nu-ĭámŭ), azvãrnuitã (az-vãr-nu-í-tã), azvãrnuiri/azvãrnuire (az-vãr-nu-í-ri) – trag un lucru azvarna pristi loc tra s-lu duc iuva; mi min cu truplu alichit di loc pri dzinuclji sh-pri bratsã; (earbã tsi nu creashti cu truplu cãtrã nsus, ma) s-tradzi azvarna pri loc; (mi) trag azvarna; zvãrnuescu, azvãrnãescu, zvãrnjescu, tãrãscu
{ro: (se) târî}
{fr: (se) traîner}
{en: crawl, drag, creep}
ex: s-azvãrnuea (s-trãdzea azvarna) tu creacuri; lu-azvãrnuea pri mpadi
§ azvãrnuit (az-vãr-nu-ítŭ) adg azvãrnuitã (az-vãr-nu-í-tã), azvãrnuits (az-vãr-nu-ítsĭ), azvãrnuiti/azvãrnuite (az-vãr-nu-í-ti) – tsi s-tradzi (s-ari traptã) azvarna; tsi fu traptu azvarna; zvãrnuit, azvãrnãit, zvãrnjit, tãrãt
{ro: târât}
{fr: traîné}
gãrnuts1
gãrnuts1 (gãr-nútsŭ) sn gãrnutsã (gãr-nú-tsã) – simintsã di la ndauã planti ca, bunãoarã, grãnlu, sicara, fisuljlu, urizlu, etc.; yimishi njicã, arucutoasã tsi sh-u-adutsi cu aesti simintsã ca, bunãoarã, gãrnutslu di auã; cumatã njicã (sãrmã), cãdzutã i aruptã dit-un lucru ma mari, tsi sh-u-adutsi cu simintsa di la aesti planti; crustal njic dit un lucru ca, bunãoarã, sarea i zahãrea; grãnuts, grãntsu, grãts, gãrits, bob
{ro: grăunte, boabă}
{fr: grain, graine}
{en: grain}
ex: s-bãgã s-adunã, gãrnuts cu gãrnuts, meljlu; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; gãrnuts di sicarã; eara virsati gãrnutsã di misur; s-bãgã s-lu-adunã gãrnuts di gãrnuts; mãcai un gãrnuts di-auã; gãrnuts (cumatã njicã) di timnjamã
§ grãnuts1 (grã-nútsŭ) sn grãnutsã (grã-nú-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: un grãnuts di grãn; dauã grãnutsã di-auã
§ grãntsu1 (grắn-tsu) sn grãntsã (grắn-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: arucã la gãljinj un pulmu cu grãntsã di misur
§ grãts1 (grắtsŭ) sn grãtsã (grắ-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: avea tsintsi grãtsi (cumãts) di oauã
§ gãrits1 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
§ gãrnutsic1 (gãr-nu-tsícŭ) sn gãrnutsitsi/gãr-nutsitse (gãr-nu-tsí-tsi) – gãrnuts njic
{ro: grăunte mic}
{fr: petit grain, petite graine}
{en: small grain}
ex: lacrimã ca un gãrnutsic (ca un gãrnuts njic)
§ gãrnutsedz1 (gãr-nu-tsédzŭ) vb I gãrnutsai (gãr-nu-tsáĭ), gãrnutsam (gãr-nu-tsámŭ), gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsari/gãrnutsare (gãr-nu-tsá-ri) – l-fac (sãrmu) un lucru s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)
{ro: granula}
{fr: se couvrir de bubes sur la peau}
{en: granulate}
§ gãrnutsat1 (gãr-nu-tsátŭ) adg gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsats (gãr-nu-tsátsĭ), gãrnutsati/gãrnutsate (gãr-nu-tsá-ti) – tsi s-ari faptã s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)
gãrnuts2
gãrnuts2 (gãr-nútsŭ) sn gãrnutsã (gãr-nú-tsã) – umflãturã njicã (ca unã simintsã arucutoasã), tsi easi tu gurã, pi budzã, pi chealea di pi trup i di pi fatsã, etc., multi ori cu pronj adunat nãuntru; atsea tsi easi pi truplu-a omlui cãndu ari blãndã, cãndu da di urdzãts, cãndu lu ntsapã mushconjlu, tãrtãbiclu i alghina, etc.;
(expr: gãrnutslu-atsel bunlu = gãrnuts mari cu multu pronj tsi easi pi chealea-a omlui (cari poati si s-acatsã di la om la om); furuntsel, furentsel, furnutsel, furnitsel, frãntsel, frintsel, sfãrnutsel, sufrãntsel, sufrãndzelj; buin)
{ro: bubă, furuncul, coş (de faţă)}
{fr: bube, tumeur}
{en: abscess, boil, pimple, tumour}
ex: scosh gãrnutsã; lj-avea ishitã un gãrnuts la mãnã
§ grãnuts2 (grã-nútsŭ) sn grãnutsã (grã-nú-tsã) – (unã cu gãrnuts2)
ex: lj-ishi grãnutslu-atsel bunlu
(expr: furuntselu); ti umplush di grãnutsã
§ grãntsu2 (grắn-tsu) sn grãntsã (grắn-tsã) – (unã cu gãrnuts2)
ex: nj-si featsi un grãntsu pi zvercã (furnutsel)
§ grãts2 (grắtsŭ) sn grãtsã (grắ-tsã) – (unã cu gãrnuts2)
§ gãrits2 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu gãrnuts2)
§ gãrnutsic2 (gãr-nu-tsícŭ) sn gãrnutsitsi/gãrnutsitse (gãr-nu-tsí-tsi) – gãrnuts njic
{ro: bubă mică, furuncul mic, coş mic (de faţă)}
{fr: petite bube, petite tumeur}
{en: small abscess, little boil, small pimple, small tumour}
§ gãrnutsos (gãr-nu-tsósŭ) adg gãrnutsoasã (gãr-nu-tsŭá-sã), gãrnutsosh (gãr-nu-tsóshĭ), gãrnutsoasi/gãrnutsoase (gãr-nu-tsŭá-si) – mplin di gãrnutsã
{ro: bubos, plin de bube}
{fr: couvert de bubes}
{en: covered by pimples, by boils, etc.}
§ grãnutsos (grã-nu-tsósŭ) adg grãnutsoasã (grã-nu-tsŭá-sã), grãnutsosh (grã-nu-tsóshĭ), grãnutsoasi/grãnutsoase (grã-nu-tsŭá-si) – (unã cu gãrnutsos)
ghrãtsãnsescu
ghrãtsãnsescu (ghrã-tsãn-sés-cu) vb IV ghrãtsãnsii (ghrã-tsãn-síĭ), ghrãtsãnseam (ghrã-tsãn-seámŭ), ghrãtsãnsitã (ghrã-tsãn-sí-tã), ghrãtsãnsiri/ghrãtsãnsire (ghrã-tsãn-sí-ri) – unã cu grãtsãnsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãtsãnsescughrãtsãnsiri/ghrãtsãnsire
ghrãtsãnsiri/ghrãtsãnsire (ghrã-tsãn-sí-ri) sf ghrãtsãnsiri (ghrã-tsãn-sírĭ) – unã cu grãtsãnsiri
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãtsãnsirighrãtsãnsit
ghrãtsãnsit (ghrã-tsãn-sítŭ) adg ghrãtsãnsitã (ghrã-tsãn-sí-tã), ghrãtsãnsits (ghrã-tsãn-sítsĭ), ghrãtsãnsiti/ghrãtsãnsite (ghrã-tsãn-sí-ti) – unã cu grãtsãnsit
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãtsãnsitgribã
gribã (grí-bã) sf gribi/gribe (grí-bi) –
1: cheaptini (cu dintsã ndipãrtats un di-alantu) cu cari s-discaci perlu multu ncãrshiljat;
2: hãlati cu coadã tsi ari la un capit unã soi di cheaptini cu dintsã di her, cu cari omlu tradzi azvarna loclu tu bãhceadz tra s-lu facã ischiu, icã tra s-tragã azvarna frãndzi, erghi, etc.; griblã, glibã, discãcitor, discãcior, dzugranã, zugranã, zornã, cheaptini; gratsã, zvarnã
{ro: pieptene cu dinţi rari, greblă}
{fr: gros peigne, rateau, sarcloir}
{en: comb with big and scarce teeth; rake}
ex: cu griba (discãcitorlu) sh-discaci perlu
§ griblã (grí-blã) sf gribli/grible (grí-bli) – (unã cu gribã)
§ glibã (glí-bã) sf glibi/glibe (glí-bi) – (unã cu gribã)
§ gratsã (grá-tsã) sf gratsã (grá-tsã) – numã datã la ma multi turlii di hãlãts (cu coadã, tsi au la un capit unã soi di cheaptini mari cu dintsã di her) cu cari omlu tradzi azvarna loclu tu agri i bãhceadz tra s-lu frimintã shi s-lu facã ischiu, icã tradzi azvarna frãndzi, erghi, etc. tra s-curã uborlu i grãdina; glibã, gribã, griblã, zvarnã
{ro: grabă, greblă}
{fr: herse, râteau}
{en: harrow, rake}