§ grisimi/grisime (gri-sí-mi) sf grisinj (gri-sínjĭ) – (unã cu grãsimi)

§ ngrash (ngráshĭŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãsha-ri/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – l-fac s-hibã cama gras di cum easti tora; ngrãshedz; (fig:
1: mi ngrash = fac aveari, bag arãndzã; expr:
2: lu ngrash loclu (dit agru, dit grãdinã, etc.) = lj-bag cuprii a loclui tra s-creascã ma ghini yiptul, zãrzãvãtsli, lilicili, etc.)
{ro: îngrăşa}
{fr: engraisser}
{en: fatten}
ex: cum sã ngrashi oili?; ngrãshe trã noi trei mischi; s-njirã shi preftul cum si ngrashi tutiputa-lj dzuã di dzuã; si ngrãshe di nu lu ncapi usha; mãcarea bunã lu ngrãshe (l-featsi ma gras di cum eara); gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi; lucrili-lj njergu-ambar, si ngrãshe (fig: s-featsi avut, bãgã aveari); si ngrashi tutiputa-lj dzuã di dzuã

§ ngrãshedz (ngrã-shĭédzŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãshari/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – (unã cu ngrash)

§ ngrãshat (ngrã-shĭátŭ) adg ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãshats (ngrã-shĭátsĭ), ngrãshati/ngrãshate (ngrã-shĭá-ti) – tsi ari bãgatã grãsimi pri el (cu mãcari bunã sh-multã)
{ro: îngrăşat}
{fr: engraissé}
{en: fattened}

§ ngrãshari/ngrã-share (ngrã-shĭá-ri) sf ngrãsheri (ngrã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ngrashi
{ro: acţiunea de a îngrăşa; îngrăşare}
{fr: action d’engraisser}
{en: action of fattening}

§ ngrãshãmin-ti/ngrãshãminte (ngrã-shã-min-ti) sf pl – cupriili (baliga) tsi s-bagã tu agru (grãdinã) tra s-li facã lucrili s-creascã ma multu sh-ma ghini
{ro: îngrăşământ}
{fr: engrais, fertilisant}
{en: fertiliser}
ex: bãgã tu-ayinji ngrãshãminti, ma nsus di dauã suti di furtii di cuprii

§ dizgrash (diz-gráshĭŭ) (mi) vb I dizgrãshai (diz-grã-shĭáĭ), dizgrãsham (diz-grã-shĭámŭ), dizgrãshatã (diz-grã-shĭá-tã), dizgrãshari/dizgrãshare (diz-grã-shĭá-ri) – l-fac pri cariva s-hibã ma putsãn gras; fac un lucru (hiintsã) tra sã ngreacã ma putsãn; slãghescu
{ro: slăbi}
{fr: maigrir}
{en: lose weight}
ex: la apili iu fu astã vearã, s-dizgrãshe (slãghi) multu; cara nu-lj dai s-mãcã primansus, s-disgrashi (slãgheashti)

§ dizgrãshat (diz-grã-shĭátŭ) adg dizgrãshatã (diz-grã-shĭá-tã), dizgrãshats (diz-grã-shĭátsĭ), dizgrãshati/dizgrãshate (diz-grã-shĭá-ti) – faptu s-hibã ma putsãn gras; (om) tsi ngreacã ma putsãn; slãghit
{ro: slăbit}
{fr: maigri}
{en: who has lost weight}

§ dizgrãshari/dizgrãshare (diz-grã-shĭá-ri) sf dizgrãsheri (diz-grã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dizgrashi
{ro: acţiunea de a slăbi}
{fr: action de maigrir}
{en: action of losing weight}

§ aburit (a-bu-rítŭ) adg aburitã (a-bu-rí-tã), aburits (a-bu-rítsĭ), aburiti/aburite (a-bu-rí-ti) – (unã cu aburat)
ex: pãnea aburitã easti ma bunã di pãnea caldã

§ aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) sf aburiri (a-bu-rírĭ) – (unã cu aburari)

(expr: cãt s-lj-agiungã, cãt loc va s-lja sãrma tu stumahi)?; cãndu mi minduescu cãt lucru am, mi-acatsã heavra
(expr: canda lãndzidzãscu); acãtsat casã
(expr: loat casã cu nichi)?; pri mini mi-acatsã
(expr: ãnchisi s-mi doarã) tu lingurici; li mãcã! si-lj s-acatsã!
(expr: s-lj-armãnã tu grumadz); cu nãs nu putem s-n-acãtsãm
(expr: s-nã ncãrligãm, s-nã nciupãm; s-n-acãtsãm la ntreatsiri); acãtsã
(expr: cãdzu greauã) eapa cu nãs; mi-acãtsai
(expr: dada-nj cãdzu greauã cu mini) tru paranomãlj; nu lu-acatsã mintea
(expr: nu-achicãseashti, nu aducheashti); s-acãtsã
(expr: sicã, dãmlusi) di mãnj sh-di cicioari; lu-acatsã
(expr: ãlj sta ghini) armatli; lj-acãtsã ghini
(expr: vidzu hãiri cu) minciuna; lãili stranji mi-acatsã
(expr: nj-sta ghini); apa nu lu-avea acãtsatã
(expr: nu lj-avea faptã ghini); mi-acatsã
(expr: mi fatsi s-vom) amarea; bãgarã s-acatsã aloaturli trã numtã
(expr: si sã ndreagã trã numtã); lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu); s-avea acãtsatã di peri
(expr: s-avea ncãrligatã, nciupatã); muljari tsi lj-acatsã mãna di tuti
(expr: shtii s-facã multi lucri, cu mãsturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acatsã luna
(expr: s-nu-agiungã noaptea-amãnat); nu lu-acãtsa loclu
(expr: nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsãnea, nu lu-avea loclu); zboarãli a tali acãtsarã loc
(expr: avurã griutati, featsirã lucrul tsi lipsea); nj-spunea cã la izvur acãtsarã feata aestã
(expr: u ncãlicarã, u-ambãirarã); cãldãrusha easti-acãtsatã
(expr: s-arsi pri foc) cu lapti; biu unã scafã di yin shi lu-acãtsã
(expr: lu-andrãlãsi, l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga, lu mbitã); cum lu vidzu, acãtsã guvili
(expr: s-ascumsi); easti acãtsat cu mãyii
(expr: lj-si featsirã mãyi) di nu easti ghini; etc. etc.

§ acãtsat (a-cã-tsátŭ) adg acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsats (a-cã-tsátsĭ), acãtsati/acãtsate (a-cã-tsá-ti) – harea tsi u-ari un tsi easti acãtsat; tsi easti bãgat tu mãnã; loat, apucat, apcat, spindzurat, nchisit, etc.
{ro: agăţat, prins, ocupat}
{fr: accroché, attrapé, saisi, occupé}
{en: caught, occupied, started}
ex: suntu acãtsati (loati) cãljurli; cu mãnjli acãtsati (di lucru); ficiori acãtsats
(expr: a curi dadã avea cãdzutã greauã) Sãmbãta; tsi-ai di cãntsã acãtsat (mãrãnat)?

§ acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) sf acãtsãri (a-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu acatsã cariva icã s-acatsã tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a agăţa, de a prinde, de a ocupa; agăţare, prindere, ocupare}
{fr: action d’accrocher, d’attraper, de saisir, d’occuper}
{en: action of catching, of occupying, of starting}
ex: nã acãtsam cu acãtsarea; tãmbarea vrea acãtsari (spindzurari di penurã)

§ neacãtsat (nea-cã-tsátŭ) adg neacãtsatã (nea-cã-tsá-tã), neacãtsats (nea-cã-tsátsĭ), neacãtsati/neacãtsate (nea-cã-tsá-ti) – tsi nu easti acãtsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nispindzurat, ninchisit, etc.
{ro: care nu este agăţat (prins, ocupat); neagăţat}
{fr: qui n’est pas pris, qui ne pas attrapé; inoccupé, chômeur}
{en: who is not caught (occupied); unemployed}
ex: ãl leagã di doi calj neacãtsats (tsi nu eara acãtsats; dit irghilii); easti neacãtsat (nu-ari lucru, shadi tutã dzua)

§ neacãtsari/neacãtsare (nea-cã-tsá-ri) sf neacãtsãri (nea-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-acatsã icã nu s-acatsã tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu agăţa, de a nu prinde, de a nu ocupa}
{fr: action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper}
{en: action of not catching, of not occupying, of not starting}

§ acãtsãturã (a-cã-tsã-tú-rã) sf acãtsãturi (a-cã-tsã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsiva; atsea tsi ari acãtsatã un; apucãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.; (fig: acãtsãturã = (i) stihimã; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati)
{ro: agăţătură, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: catch, grasp, bad habit}
ex: lj-aflai unã acãtsãturã (fig: furnjii)

§ discats (dis-cátsŭ) (mi) vb I discãtsai (dis-cã-tsáĭ), discãtsam (dis-cã-tsámŭ), discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) – scot (ljau, dipun, etc.) un lucru di-aclo iu easti acãtsat (spindzurat);
(expr: hiu discãtsat = nu-am lucru)
{ro: desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: décrocher}
{en: unhook, take down}
ex: discatsã-nj giuplu di pi penurã

§ discãtsat (dis-cã-tsátŭ) adg discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsats (dis-cã-tsátsĭ), discãtsati/discãtsate (dis-cã-tsá-ti) – (lucru) tsi easti scos di-aclo iu eara acãtsat; (loclu) di iu easti loat un lucru spindzurat; fui discãtsat
(expr: nu-avui lucru) tutã veara
{ro: desprins (de unde este agăţat)}
{fr: décroché}
{en: unhooked, taken down}

§ discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) sf discãtsãri (dis-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discatsã un lucru
{ro: acţiunea de a desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking, of taking down}

ex: easti earba di-agãrshari

§ neagãrshit (nea-gãr-shítŭ) adg neagãrshitã (nea-gãr-shí-tã), neagãrshits (nea-gãr-shítsĭ), neagãr-shiti/neagãrshite (nea-gãr-shí-ti) – tsi nu easti agãrshit; tsi nu easti ishit dit minti; neagrãshit
{ro: neuitat}
{fr: qui n’est pas oublié}
{en: that is not forgotten, unforgetful}

§ neagãrshiri/nea-gãrshire (nea-gãr-shí-ri) sf neagãrshiri (nea-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu s-agãrshashti; neagrãshiri
{ro: acţiunea de a nu uita; neuitare}
{fr: action de ne pas oublier}
{en: action of not forgetting}

§ agãrshitor (a-gãr-shi-tórŭ) adg agãrshitoa-ri/agãrshitoare (a-gãr-shi-tŭá-ri), agãrshitori (a-gãr-shi-tórĭ), agãr-shitoari/agãrshitoare (a-gãr-shi-tŭá-ri) – cari agãrshashti lishor; cari lj-easi lishor dit minti; cari nu sh-adutsi aminti lishor
{ro: care uită uşor}
{fr: oublieux}
{en: forgetful}

§ agrãshescu1 (a-grã-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agrãshii (a-grã-shíĭ) shi agrãshai (a-grã-shĭáĭ), agrãsham (a-grã-shĭámŭ), agrãshitã (a-grã-shí-tã) shi agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshiri/agrãshire (a-grã-shí-ri) shi agrãshari/agrãshare (a-grã-shĭá-ri) – (unã cu agãrshescu1)

§ agrãshit1 (a-grã-shítŭ) adg agrãshitã (a-grã-shí-tã), agrãshits (a-grã-shítsĭ), agrãshiti/agrãshite (a-grã-shí-ti) – (unã cu agãrshit1)

§ agrãshat1 (a-grã-shĭátŭ) adg agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshats (a-grã-shĭátsĭ), agrãshati/agrãshate (a-grã-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit1)

§ agrãshiri1/agrãshire (a-grã-shí-ri) sf agrãshiri (a-grã-shírĭ) – (unã cu agãrshiri1)

§ agrãshari1/agrãshare (a-grã-shĭá-ri) sf agrãsheri (a-grã-shĭérĭ) – (unã cu agãrshiri1)

§ apugãrshescu1 (a-pu-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I apugãrshii (a-pu-gãr-shíĭ) shi apugãrshai (a-pu-gãr-shĭáĭ), apugãrsham (a-pu-gãr-shĭámŭ), apugãrshitã (a-pu-gãr-shí-tã) shi apugãrshatã (a-pu-gãr-shĭá-tã), apugãrshiri/apugãrshire (a-pu-gãr-shí-ri) shi apugãrshari/apugãrshare (a-pu-gãr-shĭá-ri) – nu nj-aduc aminti (aproapea) dip tsiva
{ro: uita (aproape) tot}
{fr: oublier (presque) totalement}
{en: forget (almost) totally}

§ apugãrshit1 (a-pu-gãr-shítŭ) adg apugãrshitã (a-pu-gãr-shí-tã), apugãrshits (a-pu-gãr-shítsĭ), apugãrshiti/apugãrshite (a-pu-gãr-shí-ti) – neadus aminti (aproapea) dip; ishit dit minti
{ro: uitat (aproape) tot}
{fr: oublié (presque) totalement}
{en: forgotten (almost) totally}

§ apu-gãrshat1 (a-pu-gãr-shĭátŭ) adg apugãrshatã (a-pu-gãr-shĭá-tã), apugãrshats (a-pu-gãr-shĭátsĭ), apugãrshati/apugãrshate (a-pu-gãr-shĭá-ti) – (unã cu apugãrshit1)

§ apugãrshiri1/apugãrshire (a-pu-gãr-shí-ri) sf apugãrshiri (a-pu-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un nu sh-adutsi aminti (aproapea) tsiva
{ro: acţiunea de a uita (aproape) tot}
{fr: action d’oublier (presque) totalement}
{en: action of forgetting (almost) totally}

§ apugãrshari1/apugãr-share (a-pu-gãr-shĭá-ri) sf apugãrsheri (a-pu-gãr-shĭérĭ) – (unã cu apugãrshiri1)

§ agrãshiri2/agrãshire (a-grã-shí-ri) sf agrãshiri (a-grã-shírĭ) – (unã cu agãrshiri2)

§ agrãshari2/agrãshare (a-grã-shĭá-ri) sf agrãsheri (a-grã-shĭérĭ) – (unã cu agãrshiri2)

§ apugãrshescu2 (a-pu-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I apugãrshii (a-pu-gãr-shíĭ) shi apugãrshai (a-pu-gãr-shĭáĭ), apugãrsham (a-pu-gãr-shĭámŭ), apugãrshitã (a-pu-gãr-shí-tã) shi apugãrshatã (a-pu-gãr-shĭá-tã), apugãrshiri/apugãrshire (a-pu-gãr-shí-ri) shi apugãr-shari/apugãrshare (a-pu-gãr-shĭá-ri) – dormu multu ahãndos; mi-acatsã somnul dip ca-atsel di prota
{ro: dormi foarte adânc}
{fr: s’endormir (presque) totalement}
{en: sleep deeply}

§ apu-gãrshit2 (a-pu-gãr-shítŭ) adg apugãrshitã (a-pu-gãr-shí-tã), apugãrshits (a-pu-gãr-shítsĭ), apugãrshiti/apugãrshite (a-pu-gãr-shí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã un somnu ahãndos
{ro: adormit foarte adânc}
{fr: endormi (presque) totalement}
{en: slept deeply}

§ apugãrshat2 (a-pu-gãr-shĭátŭ) adg apugãrshatã (a-pu-gãr-shĭá-tã), apugãrshats (a-pu-gãr-shĭátsĭ), apugãrshati/apugãrshate (a-pu-gãr-shĭá-ti) – (unã cu apugãrshit2)

§ apugãrshiri2/apu-gãrshire (a-pu-gãr-shí-ri) sf apugãrshiri (a-pu-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lu-acatsã un somnu ahãndos
{ro: acţiunea de a dormi foarte adânc}
{fr: action de s’endormir (presque) totalement}
{en: action of sleeping deeply}

§ apugãrshari2/apu-gãrshare (a-pu-gãr-shĭá-ri) sf apugãrsheri (a-pu-gãr-shĭérĭ) – (unã cu apugãrshiri2)