DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cobã

cobã (có-bã) sf pl(?) – semnu (tihisiri, faptã, hiintsã, cucuvai, etc.) tsi-lj da a omlui unã noimã slabã cã va patã unã mari taxirati (cã va-lj intrã harlu n casã, bunãoarã); semnu-arãu, cubilichi, cubilji, cubãiri, gramarauã, tersãnã; taxirati
{ro: cobe, nenorocire}
{fr: présage funeste, malheur}
{en: bad omen, foreboding bad happenings, misfortune}
ex: tsi cobã (taxirati) u agudi; cobã (gramarauã, semnu slab) ãnj fu; coba (cucuvaea, gramaraua, semnul slab) aurlã tutã dzua

§ cubilji/cubilje (cu-bí-lji) sf cubilj (cu-bíljĭ) – (unã cu cobã)
ex: easti cubilji (cobã, gramarauã); vimtul arãsunã lungu, lungu ca ti cubilji

§ cubilichi/cubiliche (cu-bi-lí-chi) sf cubilichi (cu-bi-líchĭ) – (unã cu cubilji)
ex: striga, ti cubilichi arauã

§ cob1 (cóbŭ) adg cobã (có-bã), cobi (cóbĭ), cobi/cobe (có-bi) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; tsi easti dip singur shi nvirinat; tsi easti oarfãn di pãrintsã; mãrat, corbu, morvu, singur, shungru, manoleac, munolcu, axolit
{ro: singur şi nenorocit}
{fr: tout à fait seul et attristé, malheureux, orphelin}
{en: utterly alone and sad}
ex: armasi cob (oarfãn di pãrintsã); coblu di (mãratlu) giugiunar!; s-armãnã nãs, coblu (dip singur) shi lailu

§ cob2 (cóbŭ) adv invar – (unã cu cob1)

§ cubãescu (cu-bã-ĭés-cu) vb IV cubãii (cu-bã-íĭ), cubãeam (cu-bã-ĭámŭ), cubãitã (cu-bã-í-tã), cubãiri/cubãire (cu-bã-í-ri) – dzãc zboarã tsi-aspun cã-nj yini ergu cã cariva va s-moarã; am (fac pri cariva s-aducheascã) unã noimã slabã cã va si s-facã unã mari taxirati (cã va-lj intrã harlu n casã, bunãoarã); aruc blãsteami pri cariva; plãngu multu (cãndu-nj moari cariva); culedz, blastim, butsescu
{ro: cobi; blestema}
{fr: présager la mort; maudire}
{en: predict bad happenings; presage death, forebode; curse}
ex: di tru ugeac unã cucuvai cubãeashti (mi fatsi sã-nj yinã ergu cã va moarã cariva di soi); unã cucuveauã cubãea pri casã; ma s-cubãea sh-ma s-dipira

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gramarauã

gramarauã (gra-ma-rá-ŭã) sf gramarali/gramarale (gra-ma-rá-li) – semnu (tihisiri, faptã, hiintsã, cucuvai, etc.) tsi-l fatsi omlu tra sã-lj yinã ergu cã va patã unã mari taxirati; semnu-arãu, tersãnã, cubilichi, cubilji, cubãiri
{ro: piază rea}
{fr: mauvais présage}
{en: bad omen}
ex: tats, lea nveastã, gramarauã (atsea tsi n-aduts taxirãts greali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tersu

tersu (tér-su) adg (shi adv) tersã (tér-sã), tershi (tér-shi), tersi/terse (tér-si) – tsi easti strãmbu la minti shi nu li fatsi lucrili ndreapti ca-alantã dunjai; tsi fatsi ma multu dupã caplu a lui shi nu va s-ascultã di pãrerli-a altor; tsi nu-ari purtarea shi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã; tsi fatsi multu shimãtã; tsi nu-ari tihi; tsi-lj yini ergu cã va patã unã mari taxirati; cãvgãgi, strãmbu, anapud, sirsen, sirsem, nãpudearic
{ro: anapoda, turbulent}
{fr: qui est de travers; de mauvais présage}
{en: reckless, obstinate, with awkward temper}
ex: chirolu-i tersu (anapud); fu shi anlu ahtari tersu (strãmbu); pãzarea njarsi tersã (anapuda); nãs nã fu tersu (semnu-arãu), di-anda s-nãscu, tersã (anapuda) nã si dusirã lucrili; ari doi anj tsi-lj njardzi tersã (anapuda)

§ tersene (ter-se-né) adv – di-alantã (nu di buna) parti a unui lucru; alantã soi di cum lipseashti s-hibã un lucru; tersi, tersine, anapuda, napudishalui, anaschila, anaschilea, strãmbu
{ro: anapoda, pe dos, deandoaselea}
{fr: à l’envers, de l’autre côté; tout de travers}
{en: wrong side, upside-down, wrong-headed}
ex: pri amalamã s-bãga mãna, cheatrã-lj si fãtsea, ahãntu tersene (anapuda) lji si dutsea

§ tersine (ter-si-né) adv – (unã cu tersene)

§ tersi/terse (tér-si) adv – (unã cu tersene)

§ tersãnã (ter-sã-nắ) adv – semnu (tihisiri, faptã, hiintsã, cucuvai, etc.) tsi-l fatsi omlu s-pistipseascã (sã-lj yinã ergu) cã va patã unã mari taxirati; semnu-arãu, gramarauã, cubilichi, cubilji, cubãiri
{ro: piază rea}
{fr: mauvais présage}
{en: bad omen}
ex: tersãnã easti cara s-tsã easã preftul n cali

§ tirsilãchi/tirsilãche (tir-si-lắ-chi) sf tirsilãchi (tir-si-lắchĭ) – tihi lai sh-oarbã; atihii, anãpudzãlji, strimturã, taxirati, etc.
{ro: nenoroc}
{fr: malchance, contrariété}
{en: bad luck, annoyance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã