(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)

§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi

§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)

§ grei (gréĭŭ) sn grei/gree (gré-i) shi greiri/greire (gré-i-ri) – (unã cu grai)
ex: omlu tsi s-featsi cu grei (grai, zbor); un grei (zbor) bun voi s-avdu di la tini

§ grelj (gréljĭŭ) sn grelji/grelje (gré-lji) – (unã cu grai)

§ grii (gríĭŭ) sn grii/grie (grí-i) shi griiri/griire (grí-i-ri) – (unã cu grai)

§ grescu (grés-cu) vb IV grii (gríĭ), gream (greámŭ), gritã (grí-tã), griri/grire (grí-ri) –
1: scot zboarã dit gurã sh-aspun minduirli tsi-am tu minti cu scupolu ca atsel tsi mi-avdi s-aducheascã tsi minduescu (tsi mi doari, tsi ved, tsi hãbãri voi s-lji dau, etc.); lu-acljem pri cariva s-yinã cãtrã mini; am/dau unã numã (a unui), ãlj dzãc numa; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; zburãscu, cuvintedz, acuvãntedz, dzãc, zãc, spun, aspun; acljem, cljem, strig, zghilescu, ursescu, acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu;
(expr:
1: nu grescu (scot) zbor = tac nu dzãc tsiva;
2: nu-am gurã s-grescu = nu-am furnjii, ndreptu s-dzãc vãrã zbor;
3: nu nã grim cu gura = nu nã zburãm, him ncãceats;
4: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, tsi-l cãftãm sh-nu-l videm)
{ro: grăi, vorbi, spune, zice, striga, chema, invita}
{fr: parler, dire, prononcer, appeler, convier, inviter}
{en: speak, say, tell, call, invite}
ex: cum tsã greshti? (cum ti-acljamã?); lj-grii (lj-dzãsh, l-cljimai, l-cãlisii) s-yinã acasã s-tsinã cu noi; grea tini (zbura tini) cã eshti cama-aush; nu sh-grescu (nu shi zburãscu) cã suntu ncãceats; sh-ashi-nj greashti (dzãtsi, zburashti) zbor di om; nu-sh grescu (nu-sh zburãscu; expr: suntu ncãceats); nu-lj greashti zbor (nu-lj zburashti); grea (zbura) tini cara nu-ai lucru; grea (dzã, zbura), de, tora, moi muljare; iu shedz tini? iuva, lj-greashti (lj-dzãtsi) aestu; ayilu-lj gri (dzãsi, zburã) a amirãlui; grits-lj-al (climats-lu) Nica si-lj da sari; a noauã nu nã grit (acljimat, cãlisit) la numtã; cum ts-grescu a tsia (cum tsã dzãc a tsia, cum ti-acljamã)?; nu-ari gurã s-greascã
(expr: ma ghini s-tacã; nu-ari ndreptu sã zburascã, sã scoatã un zbor); nu-sh grescu cu gura
(expr: suntu ncãceats)

§ grit (grítŭ) adg gritã (grí-tã), grits (grítsĭ), griti/grite (grí-ti) – tsi ari scoasã zboarã dit gurã tra si sh-aspunã minduirli, atseali tsi-ari tu minti; (zbor, minduiri, etc.) tsi easti dzãs; (om) tsi easti acljimat (cãlisit, strigat, etc.); zburãt, cuvintat; dzãs, zãs, spus, aspus, acljimat, cljimat, strigat, zghilit, ursit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit
{ro: grăit, vorbit, spus, zis, strigat, chemat, invitat}
{fr: parlé, dit, appelé, prononcé, convié, invité}
{en: spoken, said, told, called, invited}
ex: avdi Mita zboarãli griti (zburãti, dzãsi)

§ griri/grire (grí-ri) sf griri (grírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva greashti tsiva i pri cariva; gritã, zburãri, cuvintari; dzãtseari, zãtseari, spuneari, aspuneari, acljimari, cljimari, strigari, zghiliri, ursiri, acãlisiri, cãlisiri, acãljisiri, cãljisiri
{ro: acţiunea de a grăi, de a vorbi, de a spune, de a zice, de a chema, de a striga, de a invita; grăire, vorbire, spunere, zicere, strigare, chemare, invitare}
{fr: action de parler, de dire, d’appeler, de prononcer, de convier, d’inviter}
{en: action of speaking, of saying, of telling, of calling, of inviting}
ex: mi doari caplu di griri (zburãri, acljimari)

§ nigrit (ni-grítŭ) adg nigritã (ni-grí-tã), nigrits (ni-grítsĭ), nigriti/nigrite (ni-grí-ti) – (zbor, minduiri, etc.) tsi nu easti grit; tsi nu ari scoasã zbor dit gurã; tsi nu easti dzãs; (om) tsi nu easti acljimat (cãlisit, strigat, etc.); nizburãt, nidzãs, nispus, neacljimat, nicljimat, nistrigat, nizghilit, niursit, nicãlisit;
(expr:
1: apã nigritã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; apã ninchisitã; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
2: zboarã nigriti = zboarã slabi, uruti, arushinoasi;
3: nigrit ninga zborlu = ninti ca s-dzãcã vãr zbor, unãshunã)
{ro: negrăit, nespus, nechemat, neinvitat}
{fr: qui n’est pas dit, n’est pas appelé, n’est pas invité}
{en: who has not spoken, who is not called, not invited}
ex: nigrit ninga fu
(expr: ninti ca s-hibã grit) zborlu; tsi nigriti
(expr: zboarã arushinoasi) lj-ishirã dit gurã; nigritã ghini
(expr: unãshunã), dirvishlu ãlj da unã ampaturlari a calui

§ nigriri/nigrire (ni-grí-ri) sf nigriri (ni-grírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu greashti tsiva i nu-lj greashti a unui; nizburãri, nidzãtseari, nispuneari, neacljimari, nicljimari, nistrigari, nizghiliri, niursiri, nicãlisiri
{ro: acţiunea de a nu grăi, de a nu spune, de a nu chema, de a nu invita}
{fr: action de ne pas dire, de ne pas appeler, de ne pas inviter}
{en: action of not saying, of not calling, of not inviting}

§ gritã (grí-tã) sf griti/grite (grí-ti) – zborlu tsi easti arcat (zghic, aurlarea, strigarea, acljimarea, etc.) cãndu cariva greashti
{ro: strigăt, chemare}
{fr: cri, cri d’appel}
{en: invitation, calling}
ex: nu va gritã (nu-ari-ananghi s-lji grim, di dzãtseari tsiva, di-acljimari); nu-ashtipta gritã doauã ori; nu mi durea caplu di gritã (nu-aveam ananghi s-lu mpingu, di cljimari, nu-aveam ananghi s-lu mpingu, s-lji strig, s-lji zghilescu); di dauã ori gritã (acljimari) nu voi; cu grita nu s-fatsi lucru

§ grãescu (grã-ĭés-cu) vb IV grãii (grã-íĭ), grãeam (grã-ĭámŭ), grãitã (grã-í-tã), grãiri/grãire (grã-í-ri) – (unã cu grescu)

§ grãit (grã-ítŭ) adg grãitã (grã-í-tã), grãits (grã-ítsĭ), grãiti/grãite (grã-í-ti) – (unã cu grit)

§ grãiri/grãire (grã-í-ri) sf grãiri (grã-írĭ) – (unã cu griri)

(expr: isihãsits); s-nj-adun oasili cu mini
(expr: s-mor shi s-isihãsescu); bãgã si sh-adunã suflitlu
(expr: si suschirã); s-plãngã shi sã-sh adunã suflitlu
(expr: s-plãngã shi si suschirã); di dor suflitlu sh-adunã
(expr: suschirã); u-avea adunatã tutã tu fuljinã
(expr: u-avea mãcatã, ascãpitatã tutã tu stumahi)

§ adunat (a-du-nátŭ) adg adunatã (a-du-ná-tã), adunats (a-du-nátsĭ), adunati/adunate (a-du-ná-ti) – tsi s-dutsi (easti dus, adus) tra s-hibã deadun cu altsã ca el; silixit, pitricut, andãmusit, etc.
{ro: adunat, acompaniat, întâlnit, reunit, etc.}
{fr: amassé, assemblé, accompagné, rencontré, etc.}
{en: gathered, assembled, met, united, etc.}

§ anat (a-nátŭ) adg anatã (a-ná-tã), anats (a-nátsĭ), anati/anate (a-ná-ti) – (unã cu adunat)
ex: cã sunt gionjlji tuts anats; ininj di har anati stog

§ adunari1/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã; silixiri, pitritseari, andãmusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aduna, de a acom-pania, de a întâlni, etc.; adunare, acompaniare, întâlnire, reunire, plecare, culegere, etc.}
{fr: action de ramasser, d’assembler, d’accompagner, de rencontrer, etc.}
{en: action of gathering, of assembling, of meeting, of uniting, etc.}

§ adunari2/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, andãmusiri, cum-shonji, adunãturã, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}

§ ana-ri/anare (a-ná-ri) sf anãri (a-nắrĭ) – (unã cu adunari1 shi adunari2)
ex: iu furlji sh-au anari (andamusi, adunari)

§ adunãtor (a-du-nã-tórŭ) adg adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri), adunãtori (a-du-nã-tórĭ), adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri) – tsi-adunã (silixeashti, culeadzi, etc.) tsiva; cari nu-aspardzi paradzlji ma-lj tsãni adunats; mazã
{ro: adunător, acom-paniator, etc.}
{fr: qui amasse (assemble, accompagne, rencontre, etc.), économe}
{en: who gathers (assembles, meets, etc.)}
ex: cochilu-aestu nu-i ca-alantsã, easti adunãtor (lj-adunã paradzlji)

§ adunãturã (a-du-nã-tú-rã) sf adunãturi (a-du-nã-túrĭ) – lucrili adunati; adunari
{ro: adunătură}
{fr: assemblage, rencontre, cueillette}
{en: collection, assembly, meeting, etc.}

§ adunã-vimtu (a-du-nã-vím-tu) invar – un tsi sh-treatsi chirolu fãrã s-facã tsiva, vagabondu
{ro: gură-cască}
{fr: musard, gobe-mouche}
{en: idler, dawdler}

§ apreadun (a-prea-dúnŭ) (mi) vb I apreadunai (a-prea-du-náĭ), apreadunam (a-prea-du-námŭ), apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) –
1: lu-adun un lucru tra s-lu shcurtedz (s-lu fac ma njic); sinuripsescu, shcurtedz, njicshuredz;
2: l-fac s-agãrshascã inatea tsi nj-u poartã; mbunedz;
3: lj-dau apanghiu, l-mutrescu, lj-adun gailelu, aprochi
{ro: restrânge, scurta, micşora; împăca; găzdui, primi, etc.}
{fr: (se) borner, (se) limiter, (se) restreindre; (se) réconcillier; soigner, abriter, accueillir}
{en: limit, shorten; take care of}
ex: apreadunã-ti (agiundzi); apreadunã-ti la grairi (shcurteadzã grairli, astãmãtsea, agiundzi cãt zburãsh); oara s-avea apreadunatã (avea tricutã, s-avea shcurtatã); pri-atselj ficiori cum s-lj-apreadun (s-lji mbun)?; njelu-aestu apreadunats-lu (apãrats-lu, mutrits-lu); ãlj pricãdzu a aushlui s-u-apreadunã (s-u-aproachi) n casã; lji si featsi njilã shi u-apreadunã (u lo, u-adunã n casã, u apãnghiusi); di nu-avea iu sã s-apreadunã, yini la aushlu shi-lj pri-cadi; lu-apreadunai la mini; apreadunã-ti (scurteadz-u, astãmãtsea-u), nu ts-aspardzi gura

§ apreadunat (a-prea-du-nátŭ) adg apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunats (a-prea-du-nátsĭ), apreadunati/apreadunate (a-prea-du-ná-ti) – tsi s-ari shcurtatã i njicshuratã; tsi lj-ari tricutã inatea tsi u-avea; tsi sh-ari aflatã apanghiu iuva; sinuripsit, shcurtat, njicshurat, mbunat, apãn-ghiusit, mutrit, aprucheat
{ro: restrâns, scurtat, micşorat, împăcat, găzduit, primit}
{fr: borné, limité, restreint, soigné, accueilli, pelotoné, blotti}
{en: limited, shortened, taken care of}
ex: tãtsea shi shidea apreadunat (adunat stog); shidea apreadunat shi ntuni-cos

§ apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) sf aprea-dunãri (a-prea-du-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari apreadunã; sinurip-siri, shcurtari, njicshurari, mbunari, apãnghiusiri, mutriri, apru-cheari
{ro: acţiunea de a restrânge, de a scurta, de a micşora; de a împăca; de a găzdui, de a primi, etc.; restrângere, scurtare, micşorare, împăcare, găzduire, primire}
{fr: action de se borner, de limiter, de restreindre, de réconcillier, de soigner, d’accueillir}
{en: action of limiting, of shortening, of taking care of}

§ aprea-dunãturã (a-prea-du-nã-tú-rã) sf apreadunãturi (a-prea-du-nã-túrĭ) – mãrdziniri, shcurtari, etc.
{ro: limitare, etc.}
{fr: réstriction, etc.}
{en: limitation, etc.}

§ preadun (prea-dúnŭ) (mi) vb I preadunai (prea-du-náĭ), preadunam (prea-du-námŭ), preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunari/preadunare (prea-du-ná-ri) – (unã cu apreadun)

§ preadunat (prea-du-nátŭ) adg preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunats (prea-du-nátsĭ), preadunati/preadunate (prea-du-ná-ti) – (unã cu apreadunat)

§ preadunari/prea-dunare (prea-du-ná-ri) sf preadunãri (prea-du-nắrĭ) – (unã cu apreadunari)

§ preadunãturã (prea-du-nã-tú-rã) sf preadu-nãturi (prea-du-nã-túrĭ) – (unã cu apreadunãturã)

{ro: acţiunea de a (se) sălbătici; sălbăticire}
{fr: action de devenir sauvage}
{en: action of becoming wild}

§ agripsescu (a-ghrip-sés-cu) vb IV agripsii (a-ghrip-síĭ), agripseam (a-ghrip-seámŭ), agripsitã (a-ghrip-sí-tã), agripsiri/agripsire (a-ghrip-sí-ri) – (unã cu agredz)
ex: calu agripsi (s-featsi agru)

§ agripsit (a-ghrip-sítŭ) adg agripsitã (a-ghrip-sí-tã), agripsits (a-ghrip-sítsĭ), agripsiti/agripsite (a-ghrip-sí-ti) – (unã cu agrat)

§ agripsiri/agripsire (a-ghrip-sí-ri) sf agripsiri (a-ghrip-sírĭ) – (unã cu agrari)

§ agrãpsescu (a-ghrãp-ses-cu) vb IV agrãpsii (a-ghrãp-síĭ), agrãpseam (a-ghrãp-seámŭ), agrãpsitã (a-ghrãp-sí-tã), agrãpsiri/agrãpsire (a-ghrãp-sí-ri) – (unã cu agredz)

§ agrãpsit (a-ghrãp-sítŭ) adg agrãpsitã (a-ghrãp-sí-tã), agrãpsits (a-ghrãp-sítsĭ), agrãpsiti/agrãpsite (a-ghrãp-sí-ti) – (unã cu agrat)

§ agrãpsiri/agrãpsire (a-ghrãp-sí-ri) sf agrãp-siri (a-ghrãp-sírĭ) – (unã cu agrari)

§ guvru (gú-vru) adg guvrã (gú-vrã), guvri (gú-vri), guvri/guvre (gú-vri) – tsi ari unã mutritã agrã; tsi mutreashti urut
{ro: cu privire sălbatică}
{fr: qui a un regard sombre, farouche, sauvage}
{en: with a wild look on his face}

§ agru3- (á-gru-) prifixu – s-bagã nãintea-a unor zboarã tra s-lã s-adavgã noima-a adgictivlui “agru” di ma nsus, s-lã da unã noimã di “niimir, di lucru tsi yini dit cãmpu shi pãduri, nicriscut di om”; bunãoarã ashi avem zboarã ca: agrucal, agrucaprã, agrugortsu, agrulilici, agrumutrescu, agruom, etc. etc.; [bãgats oarã cã: (i) prifixul armãni idyiul (agru) ti tuti zboarãli, cã suntu masculini i fiminini; (ii) cum fãtsem sh-cu-alanti prifixi, zborlu cu prifixu va-l bãgãm tu fumealja-a zborlui; (iii) di-aradã, prifixul – dupã cum dzãtsi sh-numa – va-l bãgãm nãintea-a zborlui sh-va lu-alichim di el fãrã semnul “-“; ma, multi ori, prifixul va-l videm ngrãpsit ahoryea di zbor, icã ligat di zbor cu semnul “-“; bunãoarã, noi va s-avem tu dictsiunar zborlu “agrulilici”, ma va putem s-lu-aflãm scriat aljurea shi “agru lilici”, icã “agru-lilici”]
{ro: prefix care schimbă sensul cuvântului, adăugându-i sensul de sălbatic}
{fr: prefixe, qui ajoute au mot le sens de sauvage}
{en: prefix, adding to a word the meaning of wild}

§ nãstãsiri/nãstãsire (nãs-tã-sí-ri) sf nãstãsiri (nãs-tã-sírĭ) – (unã cu anãstãsiri)

{ro: acţiunea de a apropia, de a ajunge, de a primi, de a lua; apropiere; ajungere (din urmă); primire, luare}
{fr: action de (s’)approcher; de (re)joindre; d’atteindre; de recevoir, d’ac-cueillir}
{en: action of aproaching; of rejoining, of receiving}

§ neaprucheat (nea-pru-chĭatŭ) adg neaprucheatã (nea-pru-chĭa-tã), neaprucheats (nea-pru-chĭatsĭ), neaprucheati/neaprucheate (nea-pru-chĭa-ti) – cari nu s-ari minatã tra s-hibã cama-aproapea di tsiva i cariva; cari nu lu-ari agiumtã (di dinãpoi); cari nu easti alãsat (dixit) tra s-intrã (si sta) n casã; neagiumtu, niloat, nidixit, neashtiptat, etc.
{ro: neapropiat; neajuns (din urmă); neprimit, neluat}
{fr: qui n’est pas approché ((re)joint; atteint; reçu, accueilli)}
{en: who has not been aproached (rejoined, received)}

§ neaprucheari/neaprucheare (nea-pru-chĭa-ri) sf neaprucheri (nea-pru-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aproachi tsiva (icã nu easti aprucheat di cariva i tsiva); neagiun-dzeari, niloari, nidixiri, neashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a nu apropia, de a nu ajunge, de a nu primi, de a nu lua; neapropiere; neajungere (din urmă); neprimire, neluare}
{fr: action de ne pas (s’)approcher; de ne pas (re)joindre; d’atteindre; de ne pas recevoir, de ne pas accueillir}
{en: action of not aproaching; of not rejoining, of not receiving}

§ prochi1 (próchĭŭ) (mi) vb IV prucheai (pru-chĭaĭ), prucheam (pru-chĭamŭ), prucheatã (pru-chĭa-tã), prucheari/prucheare (pru-chĭa-ri) – (unã cu aprochi)
ex: s-nã prochi tora seara

§ prucheat (pru-chĭatŭ) adg prucheatã (pru-chĭa-tã), prucheats (pru-chĭatsĭ), prucheati/prucheate (pru-chĭa-ti) – (unã cu aprucheat)

§ prucheari/prucheare (pru-chĭa-ri) sf prucheri (pru-chĭérĭ) – (unã cu aprucheari)

§ aproapea (a-prŭá-pea) adv – nu diparti di tsiva (loc i chiro) i di cariva; aproapi, apropea, ningã; ca, vãrã, avãrliga di;
(expr: him di-aproapea = him soi di-aproapea)
{ro: aproape}
{fr: près; presque}
{en: near, close by; almost}
ex: aproapea di (ningã) mini; him aproapea (vitsinj, un ningã-alantu); easti-aproapea di Stã-Viniri; di-aproapea (nu di diparti, di ningã el) sã-lj dzãts mushat; cari di cari si s-facã di cama aproapea
(expr: di soi); tricu aproapea (ca, (ca) vãrã, deavãrliga di) un an

§ apropea (a-pró-pea) adv – (unã cu aproapea)
ex: apropea (nu diparti) totna, doilji-nã noi

§ aproapi/aproape (a-prŭá-pi) adv – (unã cu aproapea)

{ro: acţiunea de a apuca, de a prinde, de a ajunge la timp, etc.; apucare, prindere, ajungere la timp, etc.}
{fr: action de saisir, de s’emparer de, etc.}
{en: action of seizing, of grabing, of catching, of getting, of being on time, etc.}
ex: cãmpul apucat (acãtsat) di somnu

§ apca-ri/apcare (ap-cá-ri) sf apcãri (ap-cắrĭ) – (unã cu apucari)

§ apucãturã (a-pu-cã-tú-rã) sf apucãturi (a-pu-cã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apucã tsiva; atsea tsi apucã un; acãtsãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.
{ro: apucătură, obicei, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: grasp, catch; habit, bad behaviour}
ex: arali apucãturi (hui, hãri) vidzui la hilj-tu

§ neapucat (nea-pu-cátŭ) adj neapucatã (nea-pu-cá-tã), neapucats (nea-pu-cátsĭ), neapucati/neapucate (nea-pu-cá-ti) –
1: tsi nu easti acãtsat di cariva; tsi nu easti apruftusit tu oara tsi easti s-fugã; neacãtsat, neapruftusit, ninchisit, neahiursit, etc.;
2: numã tsi lj-u-aruts a cuiva tsi nu-l vrei dip (tsi nu vrei s-lu vedz dininti, tsi vrei s-lu lja neclu, tsi-l pitrets si s-ducã la drats, tu nec s-njargã, etc.); blãstimat, andihrist, etc.
{ro: neapucat, neprins, neajuns la timp, etc.; blestemat, afurisit, lua-l-ar dracul!}
{fr: qui n’est pas saisi, n’est pas emparé de, etc.; maudit; que le diable l’emporte!, qu’il s’en aille au diable!}
{en: who is not seized, not grabbed, not caught, etc.; cursed, damned; go to hell!}
ex: neapucata (blãstimata) va si s-mãritã; neapucata (blãstimata) di norã, tsi sh-nu sh-apucã!

§ neapcat (neap-cátŭ) adj neapcatã (neap-cá-tã), neapcats (neap-cátsĭ), neapcati/neapcate (neap-cá-ti) – (unã cu neapucat)
ex: s-plãteascã la hani berli a neapcatslor a lor bãrbats (a bãrbatslor a lor, s-lji lja neclu, si s-ducã la drats); mori, lai neapcatã (lai, blãstimatã, s-ti lja draclu)

§ neapucari/nea-pucare (nea-pu-cá-ri) sf neapucãri (nea-pu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-apucã di tsiva; neacãtsari; neapruftusiri, ninchisiri, neahiursiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu apuca, de a nu prinde, de a nu ajunge la timp, etc.; neapucare, neprindere, neajungere la timp, etc.}
{fr: action de ne pas saisir, de ne pas s’emparer, etc.}
{en: action of not seizing, of not grabing, of not catching, of not getting, of not being on time, etc.}

§ neapca-ri/neapcare (neap-cá-ri) sf neapcãri (neap-cắrĭ) – (unã cu neapucari)

§ apuneari1/apuneare (a-pu-neá-ri) sf apuneri (a-pu-nérĭ) – (unã cu apuniri1)

§ apus3 (a-púsŭ) adg apusã (a-pú-sã), apush (a-púshĭ), apusi/apuse (a-pú-si) – tsi nu easti analtu (ashi cum suntu di-aradã altsã, i alti lucri, di soea-a lui); tsi easti di boi njicã; scundu, scurtu, shcurtu, scurtac, scurtabac, shcurtabac, njic, minut
{ro: scund}
{fr: de petite taille}
{en: of small stature}
ex: casa apusã (nu para-analtã); cu grairi apusi (scãdzuti, peanarga, tãpinusiti)