DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ambari/ambare

ambari/ambare (am-bá-ri) sf ambãri (am-bắrĭ) – sfinduchi, udã i mãgãzii tu cari s-tsãni di-aradã yiptu ca, bunãoarã: gãrnu, sicarã, misur, etc.; hãmbari;
(expr: u fac gura ambari = fac un mari vrondu, cãvgã)
{ro: hambar}
{fr: grenier, magasin pour les céréales}
{en: granary, grain-loft}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); nã cãldari cãt nã ambari; umplui ambarea di grãn; vindui grãnili dit ambãri

§ hãmbari/hãmbare (hãm-bá-ri) sf hãmbãri (hãm-bắrĭ) – (unã cu ambari)
ex: va s-am hãmbarea mplinã; fatsi gura hãmbari
(expr: fatsi un mari vrondu, cãvgã)

§ ambãrusescu (am-bã-ru-sés-cu) vb IV ambãrusii (am-bã-ru-síĭ), ambãruseam (am-bã-ru-seámŭ), ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusiri/am-bãrusire (am-bã-ru-sí-ri) – bag grãni (misur, gãrnu, sicarã, ordzu, etc.) tu ambari; adun lucri tra s-li am trãninti
{ro: pune în hambar}
{fr: engranger}
{en: store in the granary}
ex: ambãrãsii multi tseapi

§ ambãrusit (am-bã-ru-sítŭ) adg ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusits (am-bã-ru-sítsĭ), ambãrusiti/ambãrusite (am-bã-ru-sí-ti) – tsi easti bãgat tu ambari; tsi easti adunat
{ro: pus în hambar}
{fr: engrangé}
{en: stored in the granary}

§ ambãrusi-ri/ambãrusire (am-bã-ru-sí-ri) sf ambãrusiri (am-bã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã grãni tu ambari
{ro: acţiunea de a pune în hambar}
{fr: action d’engranger}
{en: action of storing in the granary}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grãn

grãn (grắnŭ) sn grãni/grãne (grắ-ni) shi grãnuri (grắ-nurĭ) – unã soi di earbã-analtã, imirã, criscutã di om tu agri trã gãrnutsãli tsi da (dit cari s-fatsi fãrina ti pãni), cu-arãdãtsinã tsi s-dutsi ahãnda, trup lungu sh-subtsãri, frãndzã strimti sh-lundzi, lilici adunati tu schic dit cari es simintsãli (boabili, gãrnutsãli) tsi sh-u-aduc multu cu atseali di sicarã i ordzu; gãrnutslu faptu di-aestã earbã, bun trã fãtsearea-a fãrinãljei cu cari s-fatsi pãnea tsi u mãcã omlu; gãrnu;
(expr:
1: grãni (la plural) = zbor cu cari s-cunoscu, tuti deadun, sicara, grãnlu, ordzul, uvedzlu, etc.; grãnar, yinimati, yipturi;
2: grãn (la singular); grãn hertu; grãn ti mortsã; grãn di mpãrtsãri = gãrnutsãli di gãrnu, hearti, cu zahari, nuts, etc., cari s-dutsi la bisearicã shi sã mparti la oaminj dupã tsi-l dghivãseashti preftul, trã suflitlu shi adutsearea aminti a mortsãlor; colivã, trisayi, trisalj;
3: lj-mãcãm grãnlu = muri, cã-lj featsirã shi-lj mãcãm coliva;
4: s-aleadzi grãnlu di melj = zbor tsi dzãtsi cã atsel tsi easti altã soi di altsã, s-aleadzi lishor, ca meljlu dit grãn;
5: creashti grãnlu hertu? = pot s-fats un lucru tsi nu poati si s-facã?;
6: creapã grãnlu di cheantsã = grãnlu s-aspardzi di cheanitsã; zbor tsi va s-dzãcã cã un lucru-arãu lu-aspardzi sh-lucurlu bun)
{ro: grâu; cereale (la plural numai), grâne}
{fr: blé; céréales (au plurale seulement)}
{en: wheat; cereal (for plural only)}
ex: gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã; poati ca s-creascã grãnlu hertu?
(expr: aestu lucru nu poati si s-facã); vrei s-nji mãts grãnlu?
(expr: vrei ca s-mor? s-mi vatsãnj?); estan grãnili suntu tuti buni
(expr: tuti suntu buni, sh-grãnlu, sh-sicara, sh-ordzul, etc.)

§ gãrnu (gắr-nu) sn gãrni/gãrne (gắr-ni) shi gãrnuri (gắr-nurĭ) – (unã cu grãn)
ex: gãrnul criscu cu ploili-aesti; lj-feci gãrnu
(expr: lj-feci colivã ti-aradã)

§ grãnar (grã-nárŭ) sn grãnari/grãnare (grã-ná-ri) – zbor cu cari s-cunoscu, un i ma multi deadun, sicara, grãnlu, ordzul, uvedzlu, etc.; grãni, yinimati, yipturi
{ro: cereală}
{fr: céréale}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yiptu

yiptu (yíp-tu) sn yipturi (yíp-turĭ) – zbor cu cari s-cunoashti un, i ma multi deadun, sicara, grãnlu, ordzul, uvedzlu, etc.; grãnar, yinimati, grãni
{ro: cereală}
{fr: céréale}
{en: cereal}
ex: cãt ari yiptul?; ambãrli suntu mplini di yipturi (yinimati, grãni); yiptul easti criscut ghini; yipturli nu s-featsirã; am nã ambari cu grãn, gongali, melj, ordzu shi di tuti yipturli; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã; iu s-fatsi yiptu cama multu; an di an, mãca tuti yipturli cãti s-fãtsea; yiptul estan va s-hibã scumpu cã nu s-ari faptã

§ ghiptu (ghíp-tu) sn ghipturi (ghíp-turĭ) – (unã cu yiptu)
ex: ghiptul nu s-featsi estan; nj-adusi un usmac di ghiptu (grãn)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã