DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cheptu1

cheptu1 (chĭép-tu) sn chepturi (chĭép-turĭ) – partea din fatsã shi nsus a omlui (namisa di doauãli bratsi sh-di la gushi pãnã la pãnticã); sin, tsãtsã;
(expr:
1: (njic) di pi cheptu = (njic) tsi sudzi ninga di la sin;
2: cheptu cu cheptu = fatsã n fatsã;
3: dau cheptu cu = (i) andãmãsescu, astalj; (ii) mi-alumtu cu;
4: tsãn cheptu = vãstãxescu, dãnãsescu tu-alumtã;
5: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu [zborlu yini di-aclo cã adetea easti ca, atsel tsi giurã sã-sh scoatã ahtea pri cariva, s-agudeashti cu bushlu pi cheptu];
6: stau cu mãnjli n cheptu = stau sh-nu fac tsiva, nu dau vãrnu agiutor; stau cu mãnjli n sin;
7: (easti cu) soarili (steaua, luna) pi cheptu = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili, luna) pi frãmti;
8: penurã tu cheptu = dor, mirachi, sivdai mari tsi nu-ari vindicari)
{ro: piept, sân}
{fr: poitrine, sein}
{en: chest, breast, bosom}
ex: truoarã ãsh disfeatsi mushatlu cheptu; lu-agudi tu cheptu; sh-aplicã caplu tu cheptu di-arshini; sh-aplicã caplu tu cheptu shi armasi minduit; fudzi ficiorlu acasã nvirinat, shi cu caplu pri cheptu; la cheptu (sin) si-l strindzi; chepturli a lor, acupiriti cu asimi, anyilicea di diparti la soari; cheptul: mash yeamãndzi, mash asimi; a lui cheptu, nã curii; scoasi hãngearlu shi-l plãntã tu cheptul a stihiului; cu chepturli ndupãrãti di dzinuclji; na iu da cheptu
(expr: s-astalji) cu un lup; featili di pi cheptu (tsi sug ninga, di tsãtsã); ari un njic di cheptu (di sin, tsi sudzi ninga); tsãnu cheptu
(expr: dãnãsi, vãstãxii); nu s-tsãni cheptu
(expr: nu lã u pots, nu pots s-dãnãseshti tu-alumtã) cu armãnjlji; un ficior cu steaua tu frãmti sh-cu soarili tu cheptu
(expr: multu di multu mushat); mi hãrsii c-aflai surãri, dicãt am un dor, nã penurã tru cheptu
(expr: mirachi mari tsi nu-ari yitrii); haidi, mori cãtsauã! sh-u deadi n cheptu chirutlu, s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!

§ chiptos (chip-tósŭ) adg chiptoasã (chip-tŭá-sã), chiptosh (chip-tóshĭ), chiptoasi/chiptoase (chip-tŭá-si) – cu cheptul largu
{ro: pieptos}
{fr: qui a une large poitrine}
{en: with a large chest}
ex: cal chiptos (cu cheptul largu) sh-cu caplu njic; sh-u strimsi la chiptoslu a lui sin

§ chiptar (chip-tárŭ) sn chiptari/chiptare (chip-tá-ri) – geachet fãrã mãnits; cumatã di pãndzã albã tsi muljerli u poartã pi cheptu; cheptar, cheptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cipã

cipã (cí-pã) sf cipi/cipe (cí-pi) – unã soi di cealmã adratã di-unã distimeli (albã icã-aroshi, cu mãrdzinjli chindisiti) tsi s-anvãr-teashti di-aushanj deavãrliga-a caplui i a cãciuliljei, purtatã, di-aradã, di grãmusteanjljii dit Vurgãrii; cealmã, sãrichi, shirvet, shir-veti, cãrãm, crãm
{ro: un fel de cealmă}
{fr: mouchoir blanc ou rouge, a bords brodé ou même aux rassades, don’t les vieillards entourent leurs bonnets}
{en: white or red kerchief worn by old men around their hats}

§ cipan (cí-panŭ) sm, sf cipanã (cí-pa-nã), cipanj (cí-panjĭ), cipani/cipane (cí-pa-ni) – pãrnoanji tsi s-da a armãnjlor grãmusteanj dit Vurgãrii cã poartã cipã; cip
{ro: poreclă dată aromânilor “grămusteanj” din Bulgaria}
{fr: sobriquet donné aux aroumains “grãmusteanj” de Bulgarie}
{en: nickname given to the Aromanians “grãmusteanj” from Bulgaria}

§ cip1 (cípŭ) sm, sf cipã (cí-pã), cipeanj (cí-peanjĭ), cipi/cipe (cí-pi) – (unã cu cipan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Colonja

Colonja (Co-ló-nja) sf fãrã pl – numa-a locurlor (Colonja) dit Arbinishii, namisa di Curceaua shi Deniscu, di ningã Gramusti, locurli di iu fudzirã armãnjlji grãmusteanj tsi s-dusirã tu Vurgãrii, dupã tsi horli a lor furã afãnsiti di Ali Pãshelu; (fig: colonja = atsea tsi s-fatsi cãndu un loc easti cãtãstrãpsit, cu oaminjlji tsi bãneadzã-aclo sh-averli-a lor; afãnizmo, halazmo, ciupulic, afãnsiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri, chirdãciuni, chiriri)
{ro: regiuni din Albania}
{fr: Région d,Albanie}
{en: region in Albania}

§ culunjat (cu-lu-njĭátŭ) sm, sf culunjatã (cu-lu-njĭá-tã), culunjats (cu-lu-njĭátsĭ), culunjati/culunjate (cu-lu-njĭá-ti) – om tsi bãneadzã Colonja; om a curi fumealji s-tradzi di locurli di cãtrã Colonja; culunjar
{ro: locuitor din Colonja}
{fr: habitant de Colonja}
{en: inhabitant of Colonja}
ex: trã nã Lenã culunjatã; atselj cãnj di culunjats

§ culunjar (cu-lu-njĭárŭ) sm, sf culunjarã (cu-lu-njĭá-rã), culunjari (cu-lu-njĭárĭ), culunjari/culunjare (cu-lu-njĭá-ri) – (unã cu culunjat)
ex: muntsãlj suntu mplinj di culunjari; multi culunjari va s-armasirã vedui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gljindã

gljindã (gljín-dã) sf gljindi/gljinde (gljín-di) – fructul dat di cupaci (tser, cealãc, dushcu); ghindã, gljindurã, docãrã, vãlani, jir; [tu ndauã locuri, trã grãmusteanj, gljinda easti shi jirlu dat di fag];
{ro: ghindă}
{fr: gland du chêne}
{en: acorn}
ex: di nsus unã gljindã pi cap u-agudi; am adunatã gljindi; portsãlj tu pãduri s-hrãnescu cu gljinda tsi cadi di pi cupaci

§ gljindurã1 (gljín-du-rã) sf gljinduri (gljín-durĭ) – (unã cu gljindã)

§ gljindurii/gljindurie (gljin-du-rí-i) sf gljindurii (gljin-du-ríĭ) – loc cu multi gljindi; multimi di gljindi
{ro: loc cu ghindă multă}
{fr: endroit riche en glands du chêne; quantité de glands du chênes}
{en: place with many acorns; quantity of acorns}

§ ghindã1 (ghín-dã) sf ghindi/ghinde (ghín-di) shi ghinduri (ghín-durĭ) – (unã cu gljindã)
ex: arburli fatsi ghinduri

§ gljinduros1 (gljin-du-rósŭ) adg gljinduroasã (gljin-du-rŭá-sã), gljindurosh (gljin-du-róshĭ), gljinduroasi/gljinduroase (gljin-du-rŭá-si) – cupaci tsi ari (fatsi) multi gljindi; (fig: tsi easti mplin, i easti faptu s-hibã mplin, di pãrtsã njits gurguljitoasi ca gãrnutsã; gãrnutsos)
{ro: cu multă ghindă}
{fr: chêne (lieu) plein de glands}
{en: oak (place) full of acorn}
ex: armasi gljinduros (gãrnutsos, ca cu gãrnutsã) cã nu easti amisticatã fãrina ghini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Gramusti/Gramuste

Gramusti/Gramuste (Grá-mus-ti) – veaclji hoarã armãneascã dit Machidunii (ningã sinurlu di adzã a Grãtsiiljei cu Arbinishia) aspartã di arbineshlji turtsã al Ali-Pasha aoa sh-vãrã 200 di anj
{ro: vechi sat aromânesc}
{fr: ancien village aroumain}
{en: old Aromanian village}

§ grãmustean (grã-mus-teánŭ) sm, sf grãmusteanã (grã-mus-teá-nã), grãmusteanj (grã-mus-teánjĭ), grã-musteani/grãmusteane (grã-mus-teá-ni) – un tsi bãneadzã tu hoara armãneascã Gramusti; un tsi yini di Gramusti; un a curi pãpãnj s-trag di Gramusti
{ro: locuitor din Gramusti; aromăn originar din Gramusti}
{fr: habitant de Gramusti, aroumain originaire de Gramusti}
{en: Aromanian from Gramusti; Aromanian descendent from Gramusti}
ex: grãmusteanjlji arãirã cãtrã Bituli sh-cãtrã tu muntsãlj dit Vurgãrii; armãnjlji dit hoara Livãdz suntu grãmusteanj; vitsin shi oaspi cu stihiulu grãmustean; foclu tsi avea aprimtã picurarlu grãmustean

§ grãmustinescu (grã-mus-ti-nés-cu) adg grãmustineascã (grã-mus-ti-neás-cã), grãmustineshtsã (grã-mus-ti-nésh-tsã), grãmustineshti/grãmustineshte (grã-mus-ti-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu Gramusti i grãmusteanj; tsi yini di Gramusti; di grãmustean
{ro: grămostenesc}
{fr: originaire de Gramusti; appartenant à un “grãmustean”}
{en: that comes from Gramusti; that has to do with a “grãmustean”}
ex: agiumsi tu sinurlu grãmustinescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jir

jir (jírŭ) sm pl(?) – fructul dat di fag; fagã; gljindã (di fag); [tu ndauã locuri, trã grãmusteanj, jirlu easti shi gljinda datã di cupaci];
(expr: pãradzlji-lj fac jir = pãradzlji lj-aspargu tuts, lji xudyipsescu)
{ro: jir, ghindă}
{fr: faîne, gland du chêne}
{en: beech-nut, acorn}
ex: pãradzlji jir ãlj featsi
(expr: lj-asparsi tuts)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mecan

mecan (mé-canŭ) sm mecanj (mé-canjĭ) – numã datã di-armãnjlji grãmusteanj a vurgarlor; vurgar, zdangan
{ro: poreclă dată bulgarilor de aromâni}
{fr: sobriquet donné par les aroumains aux bulgares}
{en: name given by Aromaninas to Bulgarians}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã