DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

clãndu

clãndu (clắn-du) sn clãnduri (clắn-durĭ) – stog di lãnã ghini scãrminatã cu mãna, cari lipseashti trãdzeari la drãshtealã;
(expr: u fac clãndu lãna = u trag lãna, u scarmin ghini cu mãna)
{ro: grămadă de lână bine scărmănată}
{fr: tas de laine bien cardée avec les mains}
{en: pile of hand carded wool}
ex: lj-adusi mal di lãnã, cãprinã sh-clãndu; na lãna-aestã, s-nj-u tradz, s-u fats clãndu (s-u scarminj ghini cu mãna)

§ cljindzu (cljín-dzu) sn cljindzuri (cljín-dzurĭ) – (unã cu clãndu)
ex: cljindzul albu, laiu-s-fatsi, lailu, albu nu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cup

cup (cúpŭ) sm cuchi (cúchĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; culeu, grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, monceau}
{en: heap, pile}

§ culeu2 (cu-léŭ) sm culei (cu-léĭ) – (unã cu cup)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãrãm

dãrãm (dã-rắmŭ) (mi) vb I dãrãmai (dã-rã-máĭ), dãrãmam (dã-rã-mámŭ), dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) –
1: u surpu (u-aruc mpadi, u-aspargu, u dau di padi, u ruzuescu) unã binai (casã, punti, etc.) sh-u-alas (multi ori) si s-aspunã ca unã urvalã; lu-arãstornu (lu-arucutescu) sh-lu dau di padi; surpu, sãrup, surup, survuljisescu, rãzuescu, aspargu, arãzvuescu, arãvulsescu, arãvuescu, etc.; sutrupsescu, afãnsescu, cãtã-strãpsescu, prãpãdescu, etc.;
2: dinjic un lucru (pãni, cash, carni, etc.) di-l fac cumãts njits; aspargu un lucru shi-l fac cumãts; dinjic, arup, disic, cioamin, dizvoc, chisedz, etc. (fig: mi dãrãm trã cariva = hiu tu mari vreari cu cariva; mor sh-cher trã cariva)
{ro: dărâma, distruge; dumica}
{fr: ruiner, démolir, detruire; émietter}
{en: ruin, demolish, destroy; crumble}
ex: va s-li dãrãmã (surpã) casili; s-dãrãmã dupã nãsã (fig: easti tu mari vreari, moari sh-cheari); dãrãmã (dinjicã) niheamã pãni tu lapti

§ dãrãmat (dã-rã-mátŭ) adg dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmats (dã-rã-mátsĭ), dãrãmati/dãrãmate (dã-rã-má-ti) –
1: (unã binai, casã, punti, etc.) tsi easti surpatã (aspartã, datã di padi, ruzuitã); arãsturnat (arucutit) sh-dat di padi; surpat, sãrupat, surupat, survuljisit, rãzuit, aspartu, arãzvuit, arãvulsit, arãvuit, etc.; sutrupsit, afãnsit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, etc.;
2: tsi easti faptu njits cumãts (cu tãljarea, arupearea, disicarea, ciuminarea, etc.); dinjicat, aruptu, disicat, ciuminat, dizvucat, chisat, etc.
{ro: dărâmat, distrus; dumicat}
{fr: ruiné, démoli, detruit; émietté}
{en: ruined, demolished, destroyed; crumbled}
ex: cãndu eshti dãrãmat (fig: sutrupsit) di yin

§ dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) sf dãrãmãri (dã-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-dãrãmã; surpari, sãrupari, surupari, survuljisiri, rãzuiri, aspãrdzeari, arãzvuiri, arãvulsiri, arãvuiri, etc.; sutrupsiri, afãnsiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, etc.; dinjicari, arupeari, disicari, ciuminari, dizvucari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a dărâma, de a distruge; de a dumica; dărâmare, distrugere; dumicare}
{fr: action de ruiner, de démolir, de detruire; d’émietter}
{en: action of ruining, of demolishing, of destroying; of crumbling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grãmadã

grãmadã (grã-má-dã) sf grãmãdz (grã-mắdzĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, amoncellement; ruine}
{en: heap, pile, cluster}
ex: grãmãdzli (stogurli) mash di chetri grescu; dit aryi njirdzeam tu grãmadã; pãnã tu-apiritã, grãnuts di grãnuts ãl curarã, grãmãdz-grãmãdz

§ gumaradã (gu-ma-rá-dã) sf gumarãdz (gu-mã-rắdzĭ) – (unã cu grãmadã)

§ grumbã (grúm-bã) sf grumburi/grumbure (grúm-bu-ri) – (unã cu grãmadã)
ex: aveam tu agru unã gumaradã mari (stog mari di chetsrã)

§ grumbur (grúm-burŭ) sf grumbi/grumbe (grúm-bi) – (unã cu grãmadã)

§ grumur (grú-murŭ) sn grumuri (grú-murĭ) –
1: multimi di pulj tsi-azboairã deadun; bandã, gãrdelj, surii, trãmbã, tãbãbii, tubãbii;
2: multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, suro, sumãreauã
{ro: cârd; grămadă}
{fr: volée; tas, amas}
{en: flock (of birds, animals); heap, pile, cluster}
ex: sfinduchili adunati grumur (stog); u vãtãmai… mutrii grumurlu moali; di frica a lor, grumur (stog) di leamni; gãili imnã ãn grumuri (surii, trãmbi), multi deadun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mademi/mademe

mademi/mademe (ma-dé-mi) sf madenj (ma-dé-njĭ) – adunãturã (grãmadã, grumur, suro, etc.) di lucri (cãrbunj, cãlcheri, shcãmbi, chetsrã tsi au her, amalamã, asimi, etc. tu eali), tsi s-aflã sum loc (di iu omlu li scoati cã ari ananghi di eali); madeni
{ro: mină}
{fr: mine}
{en: mine}
ex: acumpãrarã unã mademi di scuteari cheatrã; aestã tsi aflash tini easti unã mademi

§ madeni/madene (ma-dé-ni) sf madenj (ma-dé-njĭ) – (unã cu mademi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrunã

mãrunã (mã-rú-nã) sf mãruni/mãrune (mã-rú-ni) shi mãrunj (mã-rúnjĭ) –
1: stranj di muljari;
2: zãvon di nveastã nauã;
3: cusitsã di featã acãtsati deavãrliga di cap;
4: ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui di tsap, ficior, etc.;
5: lao; tufã di arburi;
(expr: unã mãrunã di... = unã multimi, unã grãmadã di...)
{ro: îmbrăcăminte de femeie; voal de mireasă; cosiţe învârtite în jurul capului; moţ de păr mai lung deasupra frunţii de ţap, băiat, etc.; mulţime, tufiş}
{fr: habit de femme; voile de nouvelle mariée; tresses d’une femme fixées autour de sa tête; foule, fourré}
{en: women dress; bride veil; tuft of hair above the forehead of a he-goat or a boy; crowd, thicket}
ex: ts-bãgash giuplu shi mãruna (vlashca, zãvonlu); vitsina ndreaptã cu dramna sh-cu mãruna (vlashca); unã mãrunã
(expr: grãmadã, multimi) ntreagã eara arãsturnatã, fidãnj cu trupurli lundzi sh-mushati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã