DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

analisã

analisã (a-ná-li-sã) sf analisi/analise (a-ná-li-si) – disfãtsearea-a unui lucru tu pãrtsã tra si s-veadã di tsi easti faptu; mutrirea-a unei scriituri tra si s-aflã tsi va s-dzãcã, tsi noimã ari, tsi alatusi di gramaticã ari tu scriari, etc.
{ro: analiză (gramaticală)}
{fr: analyse (grammaticale)}
{en: (grammatical) analysis}

§ anãlisescu (a-nã-li-sés-cu) vb IV anãlisii (a-nã-li-síĭ), anãliseam (a-nã-li-seámŭ), anãlisitã (a-nã-li-sí-tã), anãlisiri/anãlisire (a-nã-li-sí-ri) – disfac un lucru tu pãrtsili dit cari easti faptu; disfac, tuchescu
{ro: descompune}
{fr: décomposer, fondre}
{en: decompose, melt}

§ anãlisit (a-nã-li-sítŭ) adg anãlisitã (a-nã-li-sí-tã), anãlisits (a-nã-li-sítsĭ), anãlisiti/anãlisite (a-nã-li-sí-ti) – tsi easti disfãcut tu pãrtsãli di cari easti faptu; disfaptu, tuchit
{ro: descompus}
{fr: décomposé, fondu}
{en: decomposed, melted} anãlisi-ri/anãlisire (a-nã-li-sí-ri) sf anãlisiri (a-nã-li-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva anãliseashti
{ro: acţiunea de a descompune; descompunere}
{fr: action de décomposer, de fondre}
{en: action of decomposing, of melting}

§ analisit (a-na-li-sítŭ) adg analisitã (a-na-li-sí-tã), analisits (a-na-li-sítsĭ), analisiti/analisite (a-na-li-sí-ti) – (unã cu anãlisit)

§ anãlsescu (a-nãl-sés-cu) vb IV anãlsii (a-nãl-síĭ), anãlseam (a-nãl-seámŭ), anãlsitã (a-nãl-sí-tã), anãlsi-ri/anãlsire (a-nãl-sí-ri) – (unã cu anãlisescu)

§ anãlsit (a-nãl-sítŭ) adg anãlsitã (a-nãl-sí-tã), anãlsits (a-nãl-sítsĭ), anãlsi-ti/anãlsite (a-nãl-sí-ti) – (unã cu anãlisit)

§ anãlsiri/anãlsire (a-nãl-sí-ri) sf anãlsiri (a-nãl-sírĭ) – (unã cu anãlisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chitapi/chitape

chitapi/chitape (chi-tá-pi) sf chitãchi (chi-tắchĭ) – acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã isturii (spuneri, puizii, nvitsãturi, etc.); acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; vivlii, tifteri, catastih, catalog, condicã, tetradiu, aradã; (fig: chitapi = leadzi aflatã tu adetsli, icã scriatã tu tifterli-a chivernisiljei; adeti, aradã, leadzi, nom, zãcon, zaconj)
{ro: carte, registru}
{fr: livre, régistre}
{en: book, register}
ex: ea s-videm tsi dzãtsi tu chitapi (carti, catastih); mi scrie tu chitapi (tifteri); tora scot chitapea (tifterea); dupã chitapi (fig: arãdz, adets, ledz) nu easti tu cãdeari

§ chitapci (chi-tap-cí) sm chitapceadz (chi-tap-cĭádzĭ) – atsel tsi ari frundida-a cãrtsãlor (a vivliilor, a tifterlor, etc.) dit un udã i dit unã casã maxus adratã tr-aestu lucru (iu dunjaea poati s-yinã s-li mutreascã, s-li-acumpãrã i s-li lja cu nichi); atsel tsi ari frundida-a tifterlor di la chivernisi
{ro: librar, bibliotecar, arhivar}
{fr: libraire, bibliothécaire, archiviste}
{en: book seller, librarian, archivist}
ex: chitapcilu-nj scria nã arvoalã

§ chitib (chi-tíbŭ sm chitibeanj (chi-tí-beanjĭ) – grãmãtic tsi tsãni cãrtsãli (di la huchiumati)
{ro: greffier}
{fr: greffier}
{en: registrar}

§ chitaplãchi/chitaplãche (chi-ta-plắ-chi) sf chitaplãchi (chi-ta-plắchĭ) – tehnea tsi u fatsi un chitapci; tehnea tsi u fatsi un grãmãtic, un chitib
{ro: meseria de librar, de bibliotecar or de arhivar}
{fr: métier de libraire, de bibliothécaire ou d’archiviste}
{en: book seller, librarian or archivist occupation}
ex: itsido, chitaplãchea easti cu nami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eazi

eazi (ĭá-zi) sf fãrã pl – zboari scriati; partea-a pãrãlui cari easti scriatã (partea tsi nu-aspuni un cadru); gheazã; scriturã
{ro: scriere; partea scrisă de la un ban}
{fr: écriture; écriture d’une monnaie}
{en: writing; written part of a coin}
ex: ari cãdzutã eazi (partea scriatã), nu tura (partea cu cadur)

§ eazagi (ĭa-za-gí) sm eazageadz (ĭa-za-gĭádzĭ) – un tsi lucreadzã trã chivernisi (cumpanii, sutsatã, etc.) cu tsãnearea-a cãrtsãlor; gramatico, grãmãtic
{ro: secretar}
{fr: secrétaire}
{en: secretary}

§ gheazã (ghĭá-zã) sf fãrã pl – (unã cu eazã)
ex: tsi ljai, turã (partea cu cadur) i gheazã (partea scriatã)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filuluyii

filuluyii (fi-lu-lu-yí-i) sf filuluyii (fi-lu-lu-yíĭ) – shtiintsa cari caftã s-aducheascã nomurli tsi sta la timeljlu a limbãljei shi a scriariljei a ljei; nomurli di gramatichii tsi u fac bunã unã zburãri shi scriari; multimea di cãntitsi shi isturii zburãti i scriati tu limba-a unui popul; isturia cu alãxirili tsi li fatsi unã limbã cu chirolu shi ligãturili namisa di ma multi limbi
{ro: filologie, literatură}
{fr: philologie; littérature}
{en: philologie, linguistics, literature}
ex: multsã armãnj au nvitsatã filulughi Athina, altsã Bucureshti

§ filulog (fi-lu-lógh) sm filuloyi (fi-lu-lóyĭ) – atsel tsi cunoashti filuluyia shi poati s-ufiliseascã nomurli a ljei; omlu tsi ari dghivãsitã sh-cunoashti multi cãrtsã; filolug, filolog
{ro: filolog}
{fr: philologue; littérateur}
{en: philologist, linguist, man of letters}
ex: easti un mari filulog

§ filolug (fi-ló-lugh) sm filoluyi (fi-ló-luyĭ) – (unã cu filulog)

§ filolog (fi-ló-logh shi fi-lo-lógh) sm filoloyi (fi-ló-loyĭ shi fi-lo-lóyĭ) – (unã cu filulog)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gramã

gramã (grá-mã) sf gramati/gramate (grá-ma-ti) – semnu dit alfabet tsi-aspuni unã boatsi; (fig:
1: gramã = (i) soea di scriari tsi u fatsi cariva; (ii) carti, scriturã, scriitoari pitricutã (loatã di) la cariva;
2: gramã, gramati = carti, nvitsãturã, sculii; expr:
3: cu mãnata li mãcã gramatili = nveatsã ghini la sculii;
4: li ncarcã pri cucot gramatli = nu nveatsã tsiva, nu s-acatsã sculia di el;
5: luplu lu-adutsea la gramati sh-el dzãtsea “loarã cior oili” = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu easti ti sculii, tsi nu lu-ariseashti cartea)
{ro: literă; pl: litere, carte, învăţătură, educaţie}
{fr: lettre; pl: lettres, enseignement, instruction, école}
{en: letter; pl: letters, education, school}
ex: carti albã sh-gramã lai; mash trã gramã, alãsats-lu; gra-matili (fig: cartea, nvitsãtura) nu au mardzini; cari toarnã frãndzãli, gramati (fig: carti) nu nveatsã; shtia multã gramã (fig: carti, sculii); lj-cunoscu grama (fig: soea di scriari); nu-ari gramã (scriari) ahãt mushatã ca frati-tu; loai unã gramã (fig: carti, scriturã, scriitoari) aeri; nu loai vãrnã gramã (fig: carti scriatã) di mãna-a lui

§ gramatichii/gramatichie (gra-ma-ti-chí-i) sf gramatichii (gra-ma-ti-chíĭ) – nomurli tsi-aspun cum easti unã limbã adratã, cum s-leagã zboarãli dit idyea fumealji (ca zbor shi zburãscu bunãoarã), cum s-alãxescu zboarãli (cãndu trec di la singular la plural i di la masculin la fiminin, bunãoarã), cum s-leagã zboarãli un cu-alantu tra s-aspunã unã idei, minduiri, etc.; cartea tsi aspuni aesti reguli
{ro: gramatică}
{fr: grammaire}
{en: grammar}

§ grãmãti-chii/grãmãtichie (grã-mã-ti-chí-i) sf grãmãtichii (grã-mã-ti-chíĭ) – (unã cu gramatichii)

§ gramatico (gra-ma-ti-có) sm gramaticadz (gra-ma-ti-cádzĭ) – un tsi lucreadzã trã chivernisi (cumpanii, sutsatã, etc.) cu tsãnearea-a cãrtsãlor; grãmãtic, eazagi
{ro: secretar}
{fr: secrétaire}
{en: secretary}

§ grãmãtic (grã-mã-tícŭ) sm grãmãtits (grã-mã-títsĭ) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn