DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãcescu

alãcescu (a-lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II alãcii (a-lã-cíĭ), alãceam (a-lã-cĭámŭ), alãcitã (a-lã-cí-tã), alãciri/alãcire (a-lã-cí-ri) shi alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) – mintescu (apili) tra s-li cutrubur shi s-nu si s-veadã limpidi; (tserlu) s-acoapirã cu niori; mintescu, cutrubur, cuturbur, cutulbur, tulbur, turbur, trub;
(expr: nji s-alãceashti mintea = nji si tulburã, nji s-minteashti mintea sh-nu shtiu tsi s-pistipsescu)
{ro: tulbura}
{fr: troubler}
{en: trouble}
ex: apa pãn nu s-alãceashti, nu s-limpidzashti; arãulu tut s-alãcea (cutrubura); di iu ti alãcish? (murdãripsish?); arãulu, mari, dipus, cã tsã s-alãcea mintea
(expr: turbura); lã alãcish
(expr: mintish) inima; mintea sta si s-alãceascã
(expr: cutruburã)

§ alãcit (a-lã-cítŭ) adg alãcitã (a-lã-cí-tã), alãcits (a-lã-cítsĭ), alãciti/alãcite (a-lã-cí-ti) – tsi easti mintit, tulburi; tsi nu easti limpidi; cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulbur, turbur, turburi, tulburat, turburat, trubat
{ro: tulburat, tulbure}
{fr: troublé; souillé; couvert de nuages}
{en: troubled; cloudy}
ex: eara apa alãcitã (mintitã) canda sh-lã draclu cãmeasha nuntru; tsi lj-u apa totna alãcitã (turburatã, nilimpidã)?; yinurli suntu alãciti (tulburi); alãcit
(expr: mintit, ca glar) di minti; tserlu alãcit (tulbur, cu niori)

§ alãci-ri/alãcire (a-lã-cí-ri) sf alãciri (a-lã-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa (tserlu) s-alãceashti; mintiri, cutruburari, cuturburari, cutulbu-rari, tulburari, turburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura, tulburare}
{fr: action de troubler}
{en: action of troubling}

§ alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) sf alãceri (a-lã-cĭérĭ) – (unã cu alãciri)

§ lãcescu (lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãcii (lã-cíĭ), lãceam (lã-cĭámŭ), lãcitã (lã-cí-tã), lãciri/lãcire (lã-cí-ri) shi lãcea-ri/lãceare (lã-cĭá-ri) – (unã cu alãcescu)
ex: apili s-avea lãcitã (turburatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aleg2

aleg2 (a-légŭ) (mi) vb IV shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadzi-ri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) – mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea noima-a zboarãlor tsi suntu scriati; cãntu, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivãsescu, ghivisescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu
{ro: citi}
{fr: lire}
{en: read}
ex: cartea u-aleapsi (u dyivãsi) tutã; alepshu (dghivãsii; icã u loai cu mini cã mi-arisi) unã carti; mash tini putush s-u-aledz (s-u dghivãseshti, s-u dizledz) cartea aestã; jiloslu a tãu cãntic lu-alepshu (l-dghivãsii) astãz eu; pãn dzãts tsintsi va s-u-aledz (s-u dghivãseshti); shi tu carti alidzea (dyivãsea)

§ aleptu2 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) – (gramati scriati) tsi suntu grãiti cu boatsea i aduchiti cu mintea; alepsu, cãntat, dyivãsit, dyiuvãsit, ghivãsit, ghivisit, yivãsit, ghiuvãsit, yiuvãsit
{ro: citit}
{fr: lu}
{en: read}

§ alepsu2 (a-lép-su) adg aleapsã (a-leáp-sã), alepshi (a-lép-shi), aleapsi/aleapse (a-leáp-si) – (unã cu aleptu2)

§ aleadzi-ri2/aleadzire (a-leá-dzi-ri) sf aleadziri (a-leá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aleadzi tsiva; alidzeari; cãntari, dyivãsiri, dyiuvãsiri, ghivãsiri, ghivisiri, yivãsiri, ghiuvãsiri, yiuvãsiri
{ro: acţiunea de a citi; citire}
{fr: action de lire}
{en: action of reading}

§ alidzeari2/alidzeare (a-li-dzeá-ri) sf alidzeri (a-li-dzérĭ) – (unã cu aleadziri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãntu1

cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã

§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuvendã

cuvendã (cu-vén-dã) sf cuvendzã (cu-vén-dzã) – sonlu tsi scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã trã lumea tsi lu-avdi (veadi); atsea tsi fac doi i ma multsã oaminj cãndu sta shi zburãscu di unã sh-di altã; zbor, grai, umilii, muabeti
{ro: vorbă, cuvânt, convorbire}
{fr: mot, parole, conversation, causerie, discours, rumeur}
{en: word, speech, conversation}
ex: nu scoasi cuvendã din gurã; nã sutã di liri n cap cuvenda; di cuvendã, cuvendã (di zbor, zbor), adusim aminti shi trã isusiri; lu-aflai shi-lj dzãsh unã cuvendã; cuvenda (zborlu, limba) atsea a puljlor; tsi u-anvãrteshti cuvenda ashi?; nu-avem cuvendã (muabeti) cu nãs; mutrea s-agiungã lãhili shi cuvendzãli; glarlu nu poartã coarni si s-cunoascã, cuvenda-l da di padi; mutrea cum di cum s-u chearã cuvenda aestã

§ cuvin-tedz (cu-vin-tédzŭ) vb I cuvintai (cu-vin-táĭ), cuvintam (cu-vin-támŭ), cuvintatã (cu-vin-tá-tã), cuvintari/cuvintare (cu-vin-tá-ri) – aspun cu zboarã minduirli tsi-am tu minti; acuvãntedz, grescu, greescu, grãescu, zburãscu
{ro: vorbi, cuvânta}
{fr: parler, causer}
{en: talk}

§ cuvintat (cu-vin-tátŭ) adg cuvintatã (cu-vin-tá-tã), cuvintats (cu-vin-tátsĭ), cuvintati/cuvintate (cu-vin-tá-ti) – tsi ari dzãsã (i ãlj si dzãsirã) cuvendi; acuvãntat, grescu, greescu, grã-escu, zburãt
{ro: vorbit, cuvântat}
{fr: parlé, causé}
{en: talked}

§ cuvintari/cuvintare (cu-vin-tá-ri) sf cuvintãri (cu-vin-tắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu ari unã cuvendã cu lumea; acuvãntari, griri, zburãri
{ro: acţiunea de a vorbi, cuvânta; vorbire, cuvăntare}
{fr: action de parler, de causer}
{en: action of talking}

§ acuvãntedz (a-cu-vãn-tédzŭ) vb I acuvãntai (a-cu-vãn-táĭ), acuvãntam (a-cu-vãn-támŭ), acuvãntatã (a-cu-vãn-tá-tã), acuvãntari/acuvãntare (a-cu-vãn-tá-ri) – (unã cu cuvintedz)

§ acuvãntat (a-cu-vãn-tátŭ) adg acuvãntatã (a-cu-vãn-tá-tã), acuvãntats (a-cu-vãn-tátsĭ), acu-vãntati/acuvãntate (a-cu-vãn-tá-ti) – (unã cu cuvintat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dyiuvãsescu

dyiuvãsescu (dhyĭu-vã-sés-cu) vb IV dyiuvãsii (dhyĭu-vã-síĭ), dyiuvãseam (dhyĭu-vã-seámŭ), dyiuvãsitã (dhyĭu-vã-sí-tã), dyiu-vãsiri/dyiuvãsire (dhyĭu-vã-sí-ri) – mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, cãntu, dyivãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, ghiuvãsescu, yivãsescu, yiuvãsescu
{ro: citi}
{fr: lire}
{en: read}
ex: cartea aestã nu si dyiuvãseashti (s-aleadzi, citeashti)

§ dyiuvãsit (dhyĭu-vã-sítŭ) adg dyiuvãsitã (dhyĭu-vã-sí-tã), dyiuvãsits (dhyĭu-vã-sítsĭ), dyiuvãsiti/dyiuvãsite (dhyĭu-vã-sí-ti) – (gramati scriati) tsi suntu grãiti cu boatsea i aduchiti cu mintea; aleptu, alepsu, cãntat, dyivãsit, ghivãsit, ghivisit, ghiuvãsit, yivãsit, yiuvãsit
{ro: citit}
{fr: lu}
{en: read}

§ dyiuvãsiri/dyiuvãsire (dhyĭu-vã-sí-ri) sf dyiuvãsiri (dhyĭu-vã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dyiuvãseashti tsiva; aleadziri, alidzeari; cãntari, dyivãsiri, ghivãsiri, ghivisiri, ghiuvãsiri, yivãsiri, yiuvãsiri
{ro: acţiunea de a citi; citire}
{fr: action de lire}
{en: action of reading}

§ dyiuvã-sitor (dhyĭu-vã-si-tórŭ) adg dyiuvãsitoari/dyiuvãsitoare (dhyĭu-vã-si-tŭá-ri), dyiuvãsitori (dhyĭu-vã-si-tórĭ), dyiuvãsitoa-ri/dyiuvãsitoare (dhyĭu-vã-si-tŭá-ri) – atsel tsi dghiuvãseashti tsiva; dyivãsitor, ghiuvãsitor, ghivãsitor, ghivisitor, yiuvãsitor, yivãsitor
{ro: cititor}
{fr: lecteur}
{en: reader}

§ dyeavasi/dyea-vase (dh-yĭá-va-si) sf dyeavasi (dh-yĭá-va-si) – zboarãli tsi li dzãtsi shi cumnicãtura tsi u da preftul a crishtinjlor, di-aradã tu bisearicã; rigeili tsi li fatsi preftul la caplu-a unui om tsi moari (ca Dumnidzã s-lji ljartã amãrtiili fapti) shi cumnicãtura dit soni tsi lj-u da; cumãnicãturã, cuminicãturã, pãrtãciuni
{ro: grijanie, cumine-cătură}
{fr: extrême onction, communion}
{en: last sacrament, holy communion}
ex: dusi s-facã unã dyeavasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãrgãlan

gãrgãlan (gãr-gã-lánŭ) sn gãrgãlani/gãrgãlane (gãr-gã-lá-ni) – partea di nãuntru a gushiljei tsi leagã gura di stumahi shi narea di plimunj; gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal, grumadz, gurmadz, gushi, cãrcheauã;
(expr:
1: nj-si moalji gãrgãlanlu = beau sh-mãc ghini;
2: dishcljid gãrgãlanlu = nchisescu s-grãescu i s-cãntu cu boatsi sãnãtoasã)
{ro: gâtlej}
{fr: gosier}
{en: throat}
ex: nu-agiundzea pãn tu gãrgãlan (grumadz); lu-arucuti pi gãrgãlan ca nã mushcãturã; cu nodlu tu gãrgãlan (grumadz); nji s-uscã gãrgãlanlu; s-hibã mãcarea di-atsea tsi alunicã pri gãrgãlan; lj-si mulje ghini gãrgãlanlu; lu-anciupã di gãrgãlan (grumadz) shi aoa ti-am, frãtic

§ gãrgãljan (gãr-gã-ljĭánŭ) sn gãrgãljani/gãrgãljane (gãr-gã-ljĭá-ni) – (unã cu gãrgãlan)
ex: mi doari gãrgãljanlu

§ gãrgãlac (gãr-gã-lácŭ) sn gãrgãlatsi/gãrgãlatse (gãr-gã-lá-tsi) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrginar (gãr-gi-nárŭ) sn gãrgina-ri/gãrginare (gãr-gi-ná-ri) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrcinar (gãr-ci-nárŭ) sn gãrcinari/gãrcinare (gãr-ci-ná-ri) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrgal (gắr-galŭ) sm gãrgalj (gắr-galjĭ) – (unã cu gãrgãlan)
ex: lu stresh di gãrgal (gãrgãlan); lu nciupã di gãrgal (grumadz)

§ cãrcheauã3 (cãr-chĭá-ŭã) sf cãrcheali/cãrcheale (cãr-chĭá-li) – (unã cu gãrgãlan)
ex: lj-arucã multu tu cãrcheauã (gãrgãlan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grai

grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)

§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi

§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)

§ grei (gréĭŭ) sn grei/gree (gré-i) shi greiri/greire (gré-i-ri) – (unã cu grai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãgãros

lãgãros (lã-gã-rósŭ) adg lãgãroasã (lã-gã-rŭá-sã), lãgãrosh (lã-gã-róshĭ), lãgãroasi/lãgãroase (lã-gã-rŭá-si) – (apã, shpirtu, fãntãnã, lac, etc.) tsi easti curat shi s-veadi ghini prit nãs; (tser) tsi easti fãrã niori, sirin; (boatsi, vrondu) tsi s-avdi ghini; (zbor) tsi easti ghini minduit, grãit sh-a curi noimã s-aducheashti lishor; lãgarã, limpid, limpidi; curat; (fig: = lãgãros = lãyii, yilii, di curat, di limpidi tsi easti)
{ro: limpede, clar}
{fr: clair, limpide}
{en: clear}
ex: arãuri lãgãroasi (limpidi)

§ lãgarã (lã-gá-rã) adg invar – (unã cu lãgãros)
ex: apã lãgarã (limpidi, curatã); tserlu easti lãgarã (sirin); arãurli suntu lãgarã (limpidz); asimi lãgarã (curatã); arnim, u-adrãm lãgarã casa (fig: u-adrãm yilii, lãyii di curatã tsi s-featsi); scoalã di cu noapti un vimtu di tsã-lj curã tserlu sirin-lãgarã (limpidi)

§ lãgãrsescu (lã-gãr-sés-cu) (mi) vb IV lãgãrsii (lã-gãr-síĭ), lãgãrseam (lã-gãr-seámŭ), lãgãrsitã (lã-gãr-sí-tã), lãgãrsiri/lã-gãrsire (lã-gãr-sí-ri) – u cur sh-u fac limpidi (apa, shpirtul, fãn-tãna, etc.); (tserlu) s-gãleashti, si nsirineadzã; limpidzãscu, dizlã-cescu, nyiuredz, cur; (fig: = (i) fac unã boatsi, un vrondu tra si s-avdã ghini; (ii) grãescu un zbor tra si s-avdã ghini, s-hibã lishor si-lj s-aducheascã noima; limpidzãscu, dizlãcescu, nyiuredz, cur
{ro: limpezi, clarifica}
{fr: clarifier, rendre limpide}
{en: clear, clarify}
ex: tutã mintitura s-lãgãrsi (s-limpidzã); s-lãgãrsi (limpidzã, s-dizlãci) apa

§ lãgãrsit (lã-gãr-sítŭ) adg lãgãrsitã (lã-gãr-sí-tã), lãgãrsits (lã-gãr-sítsĭ), lãgãrsiti/lãgãrsite (lã-gãr-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã limpid (curat, lãgãros, nsirinat, etc.); limpidzãt, dizlãcit, nyiurat, curat
{ro: limpezit, clarificat}
{fr: clarifié, rendu limpide}
{en: cleared, clarified}
ex: arãu mushat shi lãgãrsit (limpidzãt, dizlãcit)

§ lãgãrsiri/lãgãrsire (lã-gãr-sí-ri) sf lãgãrsiri (lã-gãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-lãgãrseashti; limpidzãri, dizlãciri, nyiurari, curari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limbã

limbã (lím-bã) sf limbi/limbe (lím-bi) –
1: mãdular dit gura-a omlui tsi lu-agiutã s-measticã shi s-u ngljitã mãcarea din gurã, cu cari aducheashti nustimada-a mãcãrlor shi cu cari zburashti;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti aduchit di-alantsã oaminj; grailu (cu tuti zboarãli a lui) zburãt di tuts oaminjlji a unui popul; grai, zburãri; (fig:
1: limbã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu limba dit gura-a omlui (tu videari i tu lucrul tsi-l fatsi) ca bunãoarã: (i) limbã di foc (pirã lungã shi suptsãri), (ii) limbã di pãputsã (tsi-agiutã la bãgarea-a pãputsãlor, (iii) limba di cãntari, di zigã, etc. (iv) limba di sãhati, (v) limba di cloput, etc.; expr:
2: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
3: scot limbi di foc = (yin) alãgãndalui; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit;
4: nu-am limbã = tac, nu dzãc un zbor;
5: lj-bag piper tu limbã = l-fac s-tacã, s-nu scoatã un zbor;
6: nj-leg limba (cu giurat) = giur cã nu va scot un zbor;
7: nj-dizleg limba (di giurat) = pot (am izini) sã zburãscu tora cã mi dizleg di giuratlu faptu ca s-nu dzãc un zbor; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
8: nj-si dishcljidi limba = nchisescu sã zburãscu, di-aclo iu nu dzãtseam un zbor;
9: nj-sta icã lu-am (zborlu) pri limbã = lu shtiu ghini zborlu (dip canda lu am pri limbã) sh-va-nj lu-aduc aminti unãshunã, ma trã tora di oarã nj-ascapã;
10: l-trag di limbã = lj-bag ntribãri, l-discos, l-discurfusescu, tra s-aflu tsi mindueashti, tsi misticadz ascumtsã ari tu minti;
11: mãshcã-ts limba; tsãni-ts limba = astãmãtsea, tats, s-nu zburãshti (tsi nu lipseashti); s-tsã parã-arãu cã zburãsh, s-tsã parã-arãu di zboarãli tsi scoasish din gurã;
12: mi mãcã limba = mi pindzi tsiva (mizi pot s-ashteptu) tra s-lu dzãc un zbor; nu pot s-tsãn un mistico;
13: am limba scrumatã = hiu multu cãnjisit, nvirinat;
14: lj-scot limba = nj-arãd, lu shupãr, nj-mi pizuescu di cariva;
15: ari limbã arauã (di nipãrticã) = dzãtsi mash lãets cãndu zburashti; bagã muzavirlãchi;
16: ari njari pri limbã = zburashti dultsi, canda ari njari n gurã;
17: nj-alasã limba apã = zilipsescu multu, nj-curgu balili din gurã;
18: (zbor dzãs) cu limbã di moarti = (zborlu alãsat ca unã dhyeatã) tu oara tsi moari omlu;
19: nji s-acatsã limba = mi ncheadic tu zboarã cãndu grãescu; am stepsu trã u lucru; dzãc minciunj;
20: cu limba oaspi = easti oaspi mash cu gura ma nu sh-cu inima;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn