DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cale

cale (ca-lé) sm caledz (ca-lédzĭ) – loc (casã, culã, hoarã, tsitati, etc.) tsi easti multu nvãrtushat (cu stiznji analti shi vãrtoasi) tra s-poatã s-dãnãseascã tu-alumtã, cãndu loclu easti anvãrligat shi agudit di tuti pãrtsãli di dushmanj; culã, castru, cãstrii, tsitati, grãditã
{ro: fortăreaţă, fort}
{fr: forteresse, citadelle}
{en: fortress, citadel, fort}
ex: aspardzi cale (castru) tra s-facã hale

§ culã2 (cú-lã) sf culi/cule (cú-li) – (unã cu cale)
ex: shapti dzãli s-bãturã dit culã (cale, castru) cu hãznji di trei ori ma multsã; casa-aestã canda easti culã (cale)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

castru

castru (cás-tru) sn castri/castre (cás-tri) – loc (casã, culã, cale, hoarã, tsitati, etc.) tsi easti multu nvãrtushat (cu stiznji analti shi vãrtoasi) tra s-poatã s-dãnãseascã tu-alumtã cãndu easti anvãrligat shi agudit di tuti pãrtsãli di dushmanj; cãstrii, cale, tsitati, grãditã;
(expr: cu castrul = agioc di ficiurits)
{ro: fortăreaţă, fort, cetate}
{fr: forteresse, citadelle, camp, campement}
{en: fortress, citadel, fort}
ex: tsitati cu castru (cu stiznj-analti sh-vãrtoasi); castrul (calelu) easti pri dzeanã; castrili a ljei; easti-anvãrligat cãsãbãlu cu castri; mi-alinai pãnã la castru (stizma-a calelui); u tsãnea feata ncljisã tu-un castru (cale); njitslji s-agiuca n cali cu castrul
(expr: un agioc di ficiurits)

§ cãstrii/cãstrie (cãs-trí-i) sf cãstrii (cãs-tríĭ) – (unã cu castru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gardu

gardu (gár-du) sn garduri (gár-durĭ) – adãrãmintu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) sculat di-un nicuchir deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alasã prãvdzãli i oaminjlji s-intrã i s-easã di-aclo fãrã izini; ngãrditurã, ploc, tãracã
(expr: am gardu s-ansar = am unã cheadicã, ambodyiu tra s-trec)
{ro: gard}
{fr: clôture. haie}
{en: fence}
ex: feci la-ayinji un gardu di schinj, acasã di tãrãts; aflãm mãrata-nã featã tu culupani aspindzuratã di gardu; u lo di un cicior s-u-arucã pristi gardu, n vali; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã; gardul ari oclji, murlu ari ureclji; s-trapsi pãnã ningã gardu; di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã; lu-arsãri gardul (tricu pristi gardu; icã expr: tricu pristi cheadicã, ambodyiu); nica un gardu avea s-antrisarã;
(expr: avea ninga unã cheadicã s-treacã)

§ ngãrdescu (ngãr-dés-cu) vb IV ngãrdii (ngãr-díĭ), ngãrdeam (ngãr-deámŭ), ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) – analtsu un gardu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alas prãvdzã i oaminj s-intrã i s-easã fãrã izini; ncljid cu-un gardu un loc; ntãrac
{ro: îngrădi}
{fr: clôturer, enclore}
{en: fence in; enclose}
ex: ngãrdeam grãdina; ngãrdii un loc trã grãdinã

§ ngãrdit (ngãr-dítŭ) adg ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdits (ngãr-dítsĭ), ngãrditi/ngãrdite (ngãr-dí-ti) – (loc, gãrdinã, ubor, etc.) tsi easti ncljis cu-un gardu; ntãrãcat
{ro: îngrădit}
{fr: clôturé, enclos}
{en: fenced in; enclosed}

§ ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) sf ngãrdiri (ngãr-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ngãrdeashti un loc; ntãrãcari
{ro: acţiunea de a îngrădi; îngrădire}
{fr: action de clôturer, d’enclore; enclos}
{en: action of fencing in; of enclosing; enclosure}

§ ngãrditurã (ngãr-di-tú-rã) sf ngãrdituri (ngãr-di-túrĭ) – gardul cu cari si ncljidi un loc (ubor, gãrdinã, etc.); ngãrdiri; gardu, tãracã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grãditã

grãditã (grã-dí-tã) sf grãditi/grãdite (grã-dí-ti) – cãsãbã nvãrtushat cu stiznji analti shi vãrtoasi anãltsati tra si s-apãrã ma lishor di dushmanj; cãsãbã, tsitati, pulitii, castru, cãstrii, cale
{ro: cetate, oraş, fort}
{fr: cité, forteresse}
{en: city, fortress, fort}
ex: mi dush ãn grãditã (tsitati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsitati/tsitate

tsitati/tsitate (tsi-tá-ti) sf tsitãts (tsi-tắtsĭ) – cãsãbã nvãrtushat cu stiznji analti shi vãrtoasi (ca dit chirolu veclju), trã apãrari contra-a dushmanjlor; stizmã-analtã anãltsatã maxus deavãrliga di-un cãsãbã trã apãrari; cãsãbã, grãditã, pulitii, castru, cãstrii, cale
{ro: cetate, oraş, fort}
{fr: cité, forteresse}
{en: city, fortress, fort}
ex: nu dipunets ditru tsitati (grãditã); Dumnidzã ditru tsitati (grãditã); la murlu di tsitati aflã nã moashi; nolgicã din tsitati adãrarã unã bisearicã; tricum pri poarta-a tsitatiljei (a stiznjlor di deavãrliga-a cãsãbãlui); casa-a lui easti-unã tsitati (nvãrtushatã ca unã tsitati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã