|
|
acãri/acãre
acãri/acãre (a-cắ-ri) sf acãri (a-cắrĭ) – loc ma-analtu neacupirit di pãduri; dzeanã goalishã (munti, ohtu, mãgulã fãrã arburi); golinã, golnã
{ro: loc pleşuv}
{fr: endroit plus élevé qui n’est pas couvert, qui est chauve; sommet ou colline chauve}
{en: bald terrain or mountain top}
ex: la bisearica dit acãri (di ndzeanã); luna pari tu acãri (golinã) ca tãpsii
cuculici1
cuculici1 (cu-cu-lícĭŭ) sn cuculici/cuculice (cu-cu-lí-ci) – yimishi di arburi tsi da arucinã (chin, brad, mãniclju, etc.), faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; cucuci, cãcuci, bushulii, mãrulã, aroabulã, aroabã;
(expr: cuculici (ca adgictiv fiminin) = gol, gulishan, goalish)
{ro: con (de brad, pin, etc.)}
{fr: cône (de pin, sapin, etc.)}
{en: (pine, spruce, fir, etc.) cone}
ex: cuculici veardi di mãniclju; adunã unã poalã di cuculici; veara, tu munti, pitili s-coc cu cuculici uscati; armasi cuculici (gulishan)
§ cucuci1 (cu-cúcĭŭ) sn cucuci/cucuce (cu-cú-ci) – (unã cu cuculici1)
§ cãcuci1 (cã-cúcĭŭ) sn cãcuci/cãcuce (cã-cú-ci) – (unã cu cuculici1)
§ guguci1 (gu-gúcĭŭ) sn guguci/guguce (gu-gú-ci) – (unã cu cuculici1)
ex: gugucili di chin
gol
gol (gólŭ) adg goalã (gŭá-lã), golj (góljĭ), goali/goale (gŭá-li) –
1: (lucru) tsi nu-ari tsiva nuntru; fãrã tsiva altu; mash el; el singur; etc.;
2: tsi nu-ari tsiva pri el (stranji pri om, frãndzã pri pom, arburi pri golinã, caduri pri stizmã, etc.); dispuljat, gulishan, goalish;
(expr:1: easti gol = easti ftohi, oarfãn;
2: gol ca tufechea = dip gulishan, tsi nu-ari dip tsiva pi el;
3: yin (fug, mi duc) cu mãna goalã = yin (fug, mi duc) fãrã s-aduc (s-ljau) tsiva cu mini;
4: talji (zboarã) goali = dzãtsi (talji) zboarã fãrã simasii, pãlavri, tsi nu vor s-dzãcã tsiva, papardeli, curcufeli, shahlamari;
5: nu-lj si mãcã goalã = easti om bun, gioni; nu easti om di-aradã ca s-pots s-ti-agiots cu el)
{ro: gol, despuiat; sărac; numai}
{fr: vide, creux; nu, à poil, dépouillé}
{en: empty; naked, bare}
ex: cap gol di (fãrã di, tsi nu-ari) minti; butsli suntu goali (nu-au tsiva nuntru); muntsãlj va s-armãnã golj (fãrã tsiva) shi ernji; suntu golj di (fãrã) turmi muntsãlj; dimneatsa goalã (dispuljatã, gulishanã) tut mi-aflam; am unã carti goalã (mash unã carti); chiupa di umtu nã u alãsarã goalã (fãrã tsiva nuntru); mash atsea casã goalã (singurã) avea; am tsi dzãts tini, mi-alãsã gol (fig: fãrã tsiva, ftohi, oarfãn), gulishan; goalã (fig: goalishi, fãrã tsiva, ftohi) s-ti ved!; un gol (mash un, el singur) tu shapti feati; ti pãni goalã l-dai ficiorlu? (mash trã pãni, fãrã tsiva altu, trã tsiva dip?); mãcã pãni, sh-goalã (fãrã tsiva altu) sh-fãr di cash; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; elj golj (mash elj, elj singuri) vinjirã; a tatã-tui, ljirtatlu, nu-lj si mãca goalã
(expr: eara om bun, gioni cu cari nu puteai s-ti-agiots); talji, zburashti multi goali
(expr: zboarã goali, papardeli)
§ gulescu (gu-lés-cu) vb IV gulii (gu-líĭ), guleam (gu-leámŭ), gulitã (gu-lí-tã), guliri/gulire (gu-lí-ri) –
1: scot dit un lucru (vas, buti, casã, etc.) tut tsi s-aflã nãuntru (sh-lu bag tu altu tsiva, icã lu-aruc); scot, dishertu, discarcu, versu;
2: ãlj ljau (ãl dispolj di) tut tsi ari sh-lu-alas fãrã dip tsiva; mprad
{ro: goli, despuia}
{fr: vider, dénuder, dévêtir, dépouiller}
{en: empty; bare, strip, drain}
ex: gulii cupa di yin (biui tut yinlu dit cupã); va s-gulescu chiupa; gulit (scoasit sh-biut tut tsi-avea tu) unã buti di yin; nj-si guli casa deanda fudzi; mi gulirã fari (nj-loarã tut, mi-alãsarã gol); furlji nã gulirã (mprãdarã, loarã tut tsi-avea) casa; s-ti guleshti (si scots di pri tini tut tsi ai shi s-hii) cum ti featsi mã-ta; gulea (aminta tut la cãrtsã, loa tuts pãradzlji tsi lj-avea alantsã) dipriunã
luncã
luncã (lún-cã) sf luntsi (lún-tsi) – cãmpu goalish, cu earbã shi fãrã ponj (multi ori la mardzinea di-arãu, pristi cari s-vearsã di-aradã arãulu cãndu yini cu apã multã); gulivragã
{ro: luncă}
{fr: vallée longue, large et herbeuse; prairie}
{en: long valley along rivers, wide and grassy, prairie}
ex: tu lunca-aestã suntu multi hori armãneshti
§ luncar (lun-cárŭ) adg luncarã (lun-cá-rã), luncari (lun-cárĭ), luncari/luncare (lun-cá-ri) – un tsi bãneadzã tu luncã
{ro: luncar}
{fr: habitant d’une “luncã”}
{en: inhabitant of a “luncã”}
ex: yin luncarlji
nvescu1
nvescu1 (nvés-cu) (mi) vb III shi II nviscui (nvis-cúĭ), nvish-team (nvish-teámŭ), nviscutã (nvis-cú-tã), nveashti-ri/nveashtire (nveásh-ti-ri) shi nvishteari/nvishteare (nvish-teá-ri) –
1: nj-bag stranjili pri mini; mi-alãxescu tu alti stranji;
2: acumpãr lucri di cari am ananghi trã mini (casã, ducheani, lucru, etc.); bag paradz tu-unã prãmãtii; vescu, anvescu, ãnvescu;
(expr:
1: nvescu = bag (mi nvescu cu) stranji curati, nali, mushati; mi stulsescu; bãtãljusescu; etc.;
2: nvescu lãili = bag stranji lãi, di jali; intru tu jali;
3: nvescu locuri = acoapir locuri)
{ro: (se) îmbrăca, cumpăra, procura, învesti}
{fr: vêtir, faire des emplettes, acheter, investir}
{en: dress, clothes, procure, invest}
ex: lu nviscui (lj-bãgai stranji, lu-alãxii) ghini; lã vinji la ureaclji hãbarea-a amirãlui sã nveascã lãili; deadi Dumnidzã sh-ari moasha di-iu s-mãcã shi sã nveascã; s-vã nveashtits (s-v-alãxits) tu stranji muljireshti; nu mi nviscui ninga; sã nviscu cu stranji arupti; niorlji nvescu dzenuri
(expr: acoapirã dzenuri); s-nã nvishtem (s-fãtsem pãzari trã, s-acumprãm) prãmãtii; namisa di pãnãyir iu nvishtea (iu-acumpãra) prãmãtii; tsi prãmãtii nviscu? lji nviscu paradzlji? (tu tsi prãmãtii lj-bãgã pãradzlji?); va sã nvishtem (va bãgãm paradz tu) tutunuri; frãmtea albã tra s-lj-u nvescu
(expr: s-lj-u stulsescu); datã la bãtãnji si nveascã
(expr: si bãtãljuseascã); nviscu duganea cu multã pãrmãtii
§ nviscut (nvis-cútŭ) adg nviscutã (nvis-cú-tã), nviscuts (nvis-cútsĭ), nviscuti/nviscute (nvis-cú-ti) – tsi ari bãgatã stranji pri el; tsi s-ari alãxitã; tsi easti alãxit tu stranji mushati; tsi (ari faptã pãzari shi) ari acumpratã prãmãtii; viscut, anviscut, ãnviscut
{ro: (bine) îmbrăcat, cumpărat, procurat, învestit}
{fr: (bien) vêtu, qui a fait des emplettes, acheté}
{en: clothed, (well) dressed, procured, invested}
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tutdiuna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; totna nviscut
(expr: nviscut ghini) s-ti ved; nviscutã ca (alãxitã tu stranji di) muljari; vidzu tu irnjii nã featã nviscutã tu stranji di-amiradz; lu poartã ghini sh-curat nviscut; soarili easti n prãndzu shi nãs nicã nu easti nviscut; casa lj-easti nviscutã
spãn
spãn (spắnŭ) sm, sf spãnã (spắ-nã), spãnj (spắnjĭ), spãni/spãne (spắ-ni) – (bãrbat) tsi nu-lj creashti barba (sh-nitsi mustãtsli); tsi easti cu grunjlu fãrã peri; spãnac, chiosi;
(expr: munti spãn = munti dispuljat (gulishan, goalish) di arburi; golinã, golnã, gulinã, acãri)
{ro: spân}
{fr: glabre, imberbe}
{en: glabrous, beardless}
ex: shi spãn shi bun nu s-fatsi; omlu spãn nu-ari ananghi di xurafi; tu-atsel munti spãn
(expr: goalish, dispuljat di arburi) sh-analtu; fatsa-atsea spãnã (fãrã peri); tuti lucrili si ndreg, mash barba-a spãnlui nu creashti; cãndu-l vidzurã, un picurar spãn; pots, tini spãne shi stai cu mãnjli n sin?; s-mi dutsets apoea la amirãlu, gri spãnlu; cãndu-l vidzurã, un picurar spãn
§ spãnac2 (spã-nácŭ) sm, sf spãnacã (spã-ná-cã), spãnats (spã-nátsĭ), spãnatsi/spãnatse (spã-ná-tsi) – spãn njic
{ro: spân micuţ}
{fr: petit glabre, petit imberbe}
{en: small glabrous, small beardless}
ex: dzãsi un spãnac; fatsã spãnacã
stirnos
stirnos (stir-nósŭ) adg stirnoasã (stir-nŭá-sã), stirnosh (stir-nóshĭ), stirnoasi/stirnoase (stir-nŭá-si) – (loc) sec sh-cu multi chetsrã, fãrã arburi sh-cu putsãnã earbã; chitros
{ro: pietros}
{fr: pierreux et aride}
{en: stony and barren}
ex: vãljurli stirnoasi (cu chetri sh-goalishi); la noi, multsã muntsã suntu stirnosh
struts
struts (strútsŭ) sm struts (strútsĭ) – pulj mari sh-analtu cãt omlu, tsi bãneadzã pi cãmpurli dit locurli caldi ali Africhii, cu cicioarli lundzi sh-vãrtoasã cu cari alagã multu-agonja, cu gusha lungã sh-goalishi, cu arpiti njits cu cari nu poati s-azboairã sh-cu peani mãri sh-multu mushati
{ro: struţ}
{fr: autruche}
{en: ostrich}
ex: strutslu, plin di harauã