DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cifte1

cifte1 (cif-té) sm ciftedz (cif-tédzĭ) – parei di dauã lucri tsi suntu di-unã soi (ca, bunãoarã, dauã lãpudz, dauã pãputsã, etc.) shi s-aflã di-aradã deadun; parei di dauã lucri tsi nu suntu di-unã soi ma s-aflã di-aradã deadun (ca, bunãoarã, un bãrbat cu vruta i nicuchira-a lui); tsi s-aflã mpãrtsãts tu parei di doi cãti doi; ashi cum easti un lucru fatsã di-alantu lucru dit unã parei di doauã lucri; ashi cum easti sotslu-a unui lucru fatsã di-un altu lucru cu cari s-aflã deadun; pãreaclji, preaclji, zivgari, giugii, jugii;
(expr: cifte (ca adg, adv) = tsi easti cu sots; tsi nu easti tecã)
{ro: pereche}
{fr: paire, couple}
{en: pair, couple}
ex: tsintsi nu easti numir cu cifte (cu preaclji, cu sots); cifte i tecã?
(expr: cu sots i fãrã sots?)

§ ciftei/ciftee (cif-té-i) sf ciftei (cif-téĭ) – (unã cu cifte1)
ex: lj-ahãrzi unã ciftei (pãreaclji) di pishtolj

§ cifte2 (cif-té) sm ciftedz (cif-tédzĭ) – tufechi ti chiniyi (ti-avinari agruprici) cu dauã glupuri (unã ciftei, unã preaclji di sulinari prit cari trec curshunjli); tufechi
{ro: puşcă de vânătoare cu două ţevi}
{fr: fusil de chasse à deux canons}
{en: hunting rifle with two barrels}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cundachi/cundache

cundachi/cundache (cun-dá-chi) sf cundãchi (cun-dắchĭ) – partea di lemnu cu cari sã ndrupashti tufechea (di umirlu-a omlui) cãndu easti aminatã; partea di dinãpoi a cumburãljei pi cari easti astãsit gluplu shi cearcul; cundac, strat
{ro: pat de puşcă}
{fr: monture de fusil; crosse d’un fusil}
{en: butt of rifle or hand gun}

§ cundac2 (cun-dácŭ) sn cundatsi/cundatse (cun-dá-tsi) – (unã cu cundachi)
ex: avea pishtolã cu cundaclu di-asimi

§ cundã-cheauã (cun-dã-chĭa-ŭã) sf cundãchei (cun-dã-chĭéĭ) – goadã (aguditura) faptã cu cundaclu di tufechi i cu cumbura
{ro: lovitură cu patul de puşcă}
{fr: coup de crosse de fusil}
{en: blow with a rifle butt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

glãcã

glãcã (glắ-cã) sf fãrã pl – partea di nuntru (ca unã sulinã) a gru-madzlui shi a cheptului di om prit cari treatsi mãcarea ngljitatã, dit gurã tu stumahi;
(expr: cãtã lj-arucã tu glãcã! = cãtã mãcari u-arucuteashti prit gãrgãlan, tsi ljuftã easti!)
{ro: esofag}
{fr: oesophage}
{en: esophagus}

§ glãcãescu (glã-cã-ĭés-cu) vb IV glãcãii (glã-cã-íĭ), glãcãeam (glã-cã-ĭámŭ), glãcãitã (glã-cã-í-tã), glãcãiri/glãcãire (glã-cã-í-ri) – mãc cu multã limãryii, ca un lup, fãrã s-ljau anasã; angljit (arucutescu prit gãrgãlan) cu-agunjii sh-fãrã s-ameastic multu mãcarea; glãpuescu, glupuescu, hlãpuescu, hãpuescu, bucusescu, angljit, ascapit
{ro: înghiţi pe nerăsuflate, înfulica, hăpăi, devora}
{fr: avaler hâtivement (avidement) comme un loup}
{en: swallow, devour, gulp down like a wolf}
ex: lu glãcui merlu (lu-ascãpitã, lu-arucuti prit gãrgãlan) unãshunã

§ glãcãit (glã-cã-ítŭ) adg glãcãitã (glã-cã-í-tã), glãcãits (glã-cã-ítsĭ), glãcãi-ti/glãcãite (glã-cã-í-ti) – (lucru) tsi easti ngljitat cu agunjii sh-fãrã anasã; glãpuit, glupuit, hlãpuit, hãpuit, bucusit, angljitat, ascãpitat
{ro: înghiţit pe nerăsuflate, înfulicat, hăpăit, devorat}
{fr: avalé hâtivement (avidement)}
{en: swallowed, devoured, gulped down}

§ glãcãiri/glãcãire (glã-cã-í-ri) sf glãcãiri (glã-cã-írĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi glãcãeashti tsiva; glãpuiri, glupuiri, hlãpuiri, hãpuiri, bucusiri, angljitari, ascãpitari
{ro: acţiunea de a înghiţi pe nerăsuflate, de a înfulica, de a hăpăi, de a devora; înghiţire, înfulicare, hăpăire, devorare}
{fr: action d’avaler hâtivement (avi-dement)}
{en: action of swallowing, of devouring, of gulping down}

§ glãpuescu (glã-pu-ĭés-cu) vb IV glãpuii (glã-pu-íĭ), glãpueam (glã-pu-ĭámŭ), glãpuitã (glã-pu-í-tã), glãpuiri/glãpuire (glã-pu-í-ri) – (unã cu glãcãescu)
ex: glãpui njarea di prisuprã; li glãpui pãn di unã, shasi cireapuri di pãnj; s-lji hirbem astarã shi s-lji glãpuim

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

glup

glup (glúpŭ) sn glupuri (glú-purĭ)
1: sulina prit cari treatsi curshumea cãndu easti aminatã tufechea i pishtolea; lãmnii, lãmnjii, nãmlii;
2: vearga cu cari si ncarcã tufechea i arãvolea; hãrbii, arbii, cãsii
{ro: ţeava de puşcă; arbiu}
{fr: canon de fusil; baguette pour charger les fusils}
{en: gun barrel; rod to clean or charge rifles}
ex: acãtsãndalui arma di glup (lãmnii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã