DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apãr

apãr (a-pãrŭ) (mi) vb I apãrai (a-pã-ráĭ), apãram (a-pã-rámŭ), apãratã (a-pã-rá-tã), apãrari/apãrare (a-pã-rá-ri) – dau agiutor a unui tra si s-aveaglji di-arãulu tsi poati sã-lj si facã tu-unã alumtã; lu-aveglju pri cariva di aguditurli tsi poati sã-lj li da cariva; lj-dau un apanghiu tra s-nu patã tsiva; aveglju unã hoarã (pulitii, etc.) di piricljul tsi-l pãrãstiseashti unã oasti dushmanã; afirescu, aveglju, etc.
{ro: apăra, proteja, păzi, feri}
{fr: défendre, protéger, garder}
{en: defend, protect, guard}
ex: s-apãrãm az limba sh-fara; cu-unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã; ca si-apãrã (s-ti-afireascã) Dumnidzã; s-apãrã loclu; n-apãrãm (n-afirim, n-avigljem) di furi; mini singur lu-apãrai; apãrã (afirea-l) natlu di mushti

§ apãrat (a-pã-rátŭ) adg apãratã (a-pã-rá-tã), apãrats (a-pã-rátsĭ), apãrati/apã-rate (a-pã-rá-ti) – tsi-lj si da agiutor tra s-afireascã di lãetsli tsi poati sã-lj li facã un dushman; afirit, avigljat, etc.
{ro: apărat, protejat, păzit, ferit}
{fr: défendu, protégé, gardé}
{en: defended, protected, guarded}

§ apãrari/apãrare (a-pã-rá-ri) sf apãrãri (a-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apãrã i easti apãrat; afiriri, avigljari, etc.
{ro: acţiunea de a apăra, de a proteja, de a păzi, de a feri; apărare, protejare, protecţie, pază}
{fr: action de défendre, de protéger, de garder; défense, protection, garde}
{en: action of defending, of protecting, of guarding; defense, protection, guarde}
ex: giuneatsa-a apãrariljei sh-u-aspusi

§ neapãrat (nea-pã-rátŭ) adg neapãratã (nea-pã-rá-tã), neapãrats (nea-pã-rátsĭ), neapãrati/neapãrate (nea-pã-rá-ti) – tsi nu easti apãrat; tsi nu easti avigljat; neafirit, neavigljat
{ro: neapărat, neprotejat}
{fr: qui n’est pas défendu, n’est pas protégé}
{en: who is not defended, not protected}

§ neapãrari/neapãrare (nea-pã-rá-ri) sf neapãrãri (nea-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-apãrã i nu easti apãrat (avigljat); neafiriri, neavigljari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aveglju

aveglju (a-vé-gljĭu) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – l-pãzescu un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l furã, s-nu s-aspargã, s-nu chearã, etc.); nj-bag ghini mintea cãndu mutrescu un lucru; u trec noaptea dishtiptat la un mortu; stau dishtiptat (di-aradã noaptea) la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); mi-afirescu di tsiva; mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; avigljedz, vigljedz, veglju, priveglju, pizescu, pãzescu, pãdzescu, mi-afirescu, mi firescu
{ro: veghea, păzi}
{fr: veiller, garder}
{en: guard, watch, watch over}
ex: elj aveaglji tu coacã; meslu-aestu aveaglji-ti (ai-tsã mintea, afirea-ti); cãtse s-nu-aveglji?; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; eara lãndzit arãu, avigljem tutã noaptea (shidzum dishtiptats la caplu-a lui); cãnili aveaglji casa (pãdzeashti casa); aveaglji-l (mutrea-l) s-nu cadã; vor s-lu vatãmã ma s-aveaglji (s-afireashti); s-nu s-avea avigljatã putsãn (s-nu s-avea afiritã) va lu-agudea n cap; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji (s-ti-afireshti) di nãsh; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?

§ avigljedz (a-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), aviglja-ri/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ avigljat (a-vi-gljĭátŭ) adg avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljats (a-vi-gljĭátsĭ), aviglja-ti/avigljate (a-vi-gljĭá-ti) – (lucru) tsi easti pãzit; (om) tsi-lj sta noaptea cariva la cap s-lu-aveaglji, s-lu mutreascã; tsi easti afirit; vigljat, privigljat, pizit, pãzit, pãdzit, afirit, firit
{ro: vegheat, păzit}
{fr: veillé, gardé}
{en: guarded, watched, watched over}

§ avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) sf avigljeri (a-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aveaglji tsiva; vigljari, privigljari, piziri, pãziri, pãdziri, afiriri, firiri
{ro: acţiunea de a veghea, de a păzi; veghere, păzire; veghe, pază}
{fr: action de veiller, de garder}
{en: action of guarding, of watching, of watching over}

§ veglju (vé-gljĭu) (mi) vb I vigljai (vi-gljĭáĭ), vigljam (vi-gljĭámŭ), vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bush

bush (búshĭŭ) sm bush (búshĭ) shi sn bushi/bushe (bú-shi) – palma ncljisã stres cu deadzitli adunati pristi ea; aguditura faptã cu palma ncljisã stres; bushtu, bushur, shub, suplu, shuplu;
(expr:
1: adunat bush = adunat stog (gljem) ca un bush;
2: bushi pri trup xen nu ti dor = nu ti mealã atseali tsi pati un xen; atseali tsi pati un altu nu ti dor ahãt cãt va ti durea ma s-li pãtsai tini insuts)
{ro: pumn; lovitură de pumn}
{fr: poing}
{en: fist; punch with the fist}
ex: tsi easti: un aush adunat bush? (angucitoari: verdzul); sta adunatã bush
(expr: stog); lu-agudii cu bushlu; bati cu bushlu; ari bushlu njic; sh-u deadi n cheptu cu bushlu; pi cheptu sh-da cu bushi; unã cãstãnji cãt un bush; u featsi mãna bush; ca s-nu lu-apcam cu-un bush tu chept; bushlu di la injoarã nu ti lipseashti

§ bushtu (búsh-tu) sn bushti/bushte (búsh-ti) – (unã cu bush)
ex: ãnj deadirã cu bushtili (bushlji) tru pãltãri

§ bushur (bú-shĭurŭ) sm bushuri (bú-shĭurĭ) – (unã cu bush)
ex: u featsi mãna bushur (bush); lj-ded doi bushuri

§ bushat (bu-shĭátŭ) sn bushati/bushate (bu-shĭá-ti) – (unã cu bush)
ex: nj-deadi dauã bushati; ari bushatlu greu, cãndu da, ti seacã

§ bushescu (bu-shĭés-cu) vb IV bushii (bu-shíĭ), busham (bu-shĭámŭ), bushitã (bu-shí-tã), bushiri/bushire (bu-shí-ri) – agudescu cu bushlu; lj-dau un bush
{ro: lovi cu pumnul}
{fr: donner un coup de poing}
{en: punch with the fist}
ex: l-bushii ghini, mushat

§ bushit (bu-shítŭ) adg bushitã (bu-shí-tã), bushits (bu-shítsĭ), bushiti/bushite (bu-shí-ti) – tsi easti agudit cu bushlu
{ro: lovit cu pumnul}
{fr: frappé d’un coup de poing}
{en: punched with the fist}

§ bushi-ri/bushire (bu-shí-ri) sf bushiri (bu-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit cu bushlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheadin

cheadin (chĭá-dinŭ) sn cheadini/cheadine (chĭá-di-ni) – hiri ghini toarsi shi suptsãri di lãnã (tortu) cu cari s-cos di-aradã stranjili di lãnã; gljem (crunã, etc.) di-ahtãri hiri; chedin, tortu
{ro: tort}
{fr: laine bien filée qui sert à coudre les vêtements de laine}
{en: spun yarn}
ex: ca cheadin cãndu-l deapinj; unã cãrutsã (amaxi) cu cheadini (gljami); cheadinlu-l turtsem di lãna-atsea ma buna, di sumã; cheadin trã cuseari; am cheadin sh-trã tãmbarea-a ta; adu-nj din pãzari cheadini aroshi, lãi shi verdzã; adush cheadin trã lãpudz

§ chedin (chĭé-dinŭ) sn chedini/chedine (chĭé-di-ni) – (unã cu cheadin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crunã2

crunã2 (crú-nã) sf cruni/crune (crú-ni) shi crunj (crúnjĭ) – hiri di lãnã (bumbac, mitasi, etc.) adunati ca unã cãrunã (trã tsãneari sh-lucrari); cãrunã, curunã, jireaglji, jurebi, gãrchinã, hintic
{ro: jurubiţă}
{fr: écheveau, cerceau du peloton}
{en: hank, skein of yarn}
ex: dã-nj unã crunã (jireaglji) di gljemlu albu

§ cãrunã2 (cã-rú-nã) sf cãruni/cãrune (cã-rú-ni) shi cãrunj (cã-rúnjĭ) – (unã cu crunã2)

§ curunã2 (cu-rú-nã) sf curuni/curune (cu-rú-ni) shi curunj (cu-rúnjĭ) – (unã cu crunã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuculescu

cuculescu (cu-cu-lés-cu) (mi) vb IV cuculii (cu-cu-líĭ), cuculeam (cu-cu-leámŭ), cuculitã (cu-cu-lí-tã), cuculiri/cuculire (cu-cu-lí-ri) – mi-adun (mi fac) stog ca un guzmolj (gljem); nguzmuljedz, nstog (fig: cuculescu = hãidipsescu, diznjerdu multu)
{ro: (se) cocoloşi, (se) mototoli, (se) ghemui}
{fr: (se) pelotonner, mettre en tapon, froisser en boule; friper}
{en: make something into a ball; curl up (into a ball)}
ex: nu-l cuculea (nu-l fã guzmolj; icã fig: nu-l hãidip-sea); l-cuculeam (fig: l-hãidipseam multu) cãndu eara njic, tr-atsea tora l-chishi moashili truoarã; tsi-l cuculeshti (lu nveshti guzmolj) tu-ahãti stranji?

§ cuculit (cu-cu-lítŭ) adg cuculitã (cu-cu-lí-tã), cuculits (cu-cu-lítsĭ), cuculiti/cuculite (cu-cu-lí-ti) – tsi easti adunat stog ca un guzmolj; nguzmuljat, nstugat
{ro: cocoloşit, mototolit, ghemuit}
{fr: pelotonné, mis en tapon, froissé en boule; fripé}
{en: made into a ball; curled up (into a ball)}
ex: treili moashi shidea cuculiti (fapti stog, guzmolj) pi shidzut; pri tsi shidets ashi cuculiti? (adunati stog?); stã cuculit (adunat gljem) piningã vatrã

§ cuculiri/cuculire (cu-cu-lí-ri) sf cuculiri (cu-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cuculeashti; nguzmuljari, nstugari
{ro: acţiunea de a (se) cocoloşi, de a (se) mototoli, de a (se) ghemui; cocoloşire, mototolire, ghemuire}
{fr: action de (se) pelotonner, de mettre en tapon, de froisser en boule; de friper}
{en: action of making something into a ball; of curling up (into a ball)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culac

culac (cu-lácŭ) sn culatsi/culatse (cu-lá-tsi) – unã soi di pãni faptã ca un nel, tsi s-mãcã icã s-fatsi doarã la oaspits shi soi, tu dzãli pisimi (numtsã, sãrbãtori, etc.); clurã, cãniscu, cuniscu, culãcush; (fig:
1: culac = (i) ca un culac, nel, diplã; (ii) loc tsi ari forma di nel; expr:
2: mi fac (mi-adar, mi-adun) culac = mi nguzmuledz ca un nel, ca un culac; mi-adar guzmolj; mi-adun stog; mi fac gljem; etc.)
{ro: colac, covrig}
{fr: pain spécial ayant la forme d’un anneau et qu’on mange ou qu’on offre à l’occasion de grands jours (fêtes, noces, etc.)}
{en: loaf of bread made in the form of a ring, that people eat or bring it as a present to friends or relatives, during holidays or special occasions (weddings, baptisms, etc.)}
ex: adar un culac trã ficiori shi un culac (cuniscu) trã numtã, cama bun; coatsi-nj dauã culatsi tu tãpsii i tu vatrã; lu-adunã n gepi culac
(expr: lu-adunã stog n gepi); fã-ti culac!
(expr: adunã-ti stog!); featsim culats (culãcush) trã culindi; acumpãrai un culac (clurã, colindu); tricurã cu culaclu (cuniscul) la numtã; s-featsi tu cohi culac
(expr: s-adunã stog ca un culac); cãndu ea culac s-adarã expr: s-adunã stog), ngljatsã inima-nj truoarã

§ culãcush (cu-lã-cúshĭŭ) sn culãcushi/culãcushe (cu-lã-cú-shi) – culac njic; culucush
{ro: colac mic, covrig}
{fr: petit “culac”}
{en: small “culac”}
ex: nipãrticã, nipãrticush, fã-ti culãcush

§ culucush (cu-lu-cúshĭŭ) sn culucushi/culucushe (cu-lu-cú-shi) – (unã cu culãcush)

§ cuniscu (cu-nís-cu) sn cuniscuri (cu-nís-curĭ) – culac adrat maxus tra si s-ducã la unã numtã, prota i andaua searã dupã ncurunari; culac adus la oaspits i soi la numtã, pãtedz, fudzirea tu xeani, etc. (multi ori deadun cu-un tãvã di pescu, di bãclãvã, i cu-unã botsã di yin); cãniscu
{ro: colac de nuntă}
{fr: don (anneau, galette, pain d’épices) de noce}
{en: “culac” brought as a wedding (baptism, etc.) present}
ex: va s-yinim cu cuniscu (culac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuvari/cuvare

cuvari/cuvare (cu-vá-ri) sf cuvãri (cu-vắrĭ) – hir (disfaptu, dizmisticat di cioarã) anvãrtit deavãrliga di-un lucru (limnic) i di el insush tra s-hibã adunat tu-un loc; cuvalistrã, gljem, gljom
{ro: ghem}
{fr: peloton}
{en: ball (of thread)}

§ cuvalistrã (cu-va-lís-trã) sf cuvalistri/cuvalistre (cu-va-lís-tri) – (unã cu cuvari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã