DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

fãrnu

fãrnu (fắr-nu) sn fãrni/fãrne (fắr-ni) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); frãn, ghemi, aghemi, afãr, cãtrãmã;
(expr: fãrnul a limbãljei = vrearea tsi u ari un tra s-tacã, s-nu spunã tsi ari tu minti, s-nu zburascã tsi nu lipseashti)
{ro: frâu}
{fr: frein, bride}
{en: rein, bridle}
ex: bagã-lj fãrnul a calui; tsãni-l fãrnul ghini; sunã fãrnul shi zãnghiili; s-disfeatsi a limbãljei fãrnu
(expr: nu tãcu sh-dzãsi tsi-avea tu minti)

§ frãn (frắnŭ) sn frãni/frãne (frắ-ni) – (unã cu fãrnu)
ex: calu nu-avea frãnlu bãgat; fãrã frãn nj-u fricã s-lu ncalic; pri-un cal albu nãs cãvalã, frãnlu-alasã, frãnlu scoalã

§ afãr (a-fắrŭ) sn afãri/afãre (a-fắ-ri) – (unã cu fãrnu)
ex: un cal cu afãr

§ nfãrnu (nfắr-nu) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – trag curãili-a fãrnului sh-lj-aspun a calui (gumarlui) s-astãmãtseascã icã iu si s-ducã; fac un lucru si sta tu-un loc i s-agãleascã di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; nfãrnedz
{ro: înfrâna, înstruni, reţine}
{fr: brider, retenir}
{en: bridle, restrain}
ex: nfãrnã-nj (tsãni-l s-nu s-minã) calu pãnã s-mi dipun; nu pot s-lu nfãrnu (s-lu tsãn, s-lu stãpuescu); shtiu mini s-lu nfãrnu (s-lu stãpuescu)

§ nfãrnedz (nfãr-nédzŭ) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – (unã cu nfãrnu)

§ nfãrnat (nfãr-nátŭ) adg nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnats (nfãr-nátsĭ), nfãrnati/nfãrnate (nfãr-ná-ti) – (calu) tsi ari fãrnu; (calu) tsi-lj s-ari dzãsã cu fãrnul s-astãmãtseascã icã si sh-alãxeascã calea; (omlu) tsi easti tsãnut nãpoi (astãmãtsit, stãpuit, agãlit) di la un lucru
{ro: înfrânat, înstrunit, reţinut}
{fr: bridé, retenu}
{en: bridled, restrained}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

geadiu

geadiu (gĭa-díŭ) adg geadii/geadie (gĭa-dí-i), geadii (gĭa-díĭ), geadii (gĭa-díĭ) – tsi easi durdur (cãrtilivos, tul, sharafura, avdalcu, etc.); cari dutsi unã banã di om tsi alagã mash dupã muljeri (bãrbats), paradz, beari, glindisiri, etc.; pushclju, pushtean, pushtan, pushtu
{ro: zvăpăiat, zăpăcit, desfrânat}
{fr: déréglé, folâtre, sans tenue, dépravé}
{en: scatter-brained, playful, depraved (morally)}
ex: geadia-lj (avdalca-lj, chiruta-lj) di niveastã eara ndreaptã; ti nã featã, nã geadii (nã sharafura, pushclji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

glindisescu

glindisescu (glin-di-sés-cu) vb IV glindisii (glin-di-síĭ), glindi-seam (glin-di-seámŭ), glindisitã (glin-di-sí-tã), glindisiri/glindisire (glin-di-sí-ri) – fac siryeani (siri, siiri); nj-aruc ocljul pri tsiva tra sã-nj treacã oara; fac chefi (mutrindalui); glindipsescu; siryinsescu
{ro: se distra (cu privirea)}
{fr: se divertir, se distraire (en regardant)}
{en: be entertained (by watching)}
ex: cãnta sh-glindisea cu cãciula scoasã!

§ glindisit (glin-di-sítŭ) adg glindisitã (glin-di-sí-tã), glindisits (glin-di-sítsĭ), glindisiti/glindisite (glin-di-sí-ti) – tsi fatsi (ari faptã) siryeani; tsi lj-ari tricutã oara, ari faptã chefi cu mutrita; glindipsit; siryinsit
{ro: distrat}
{fr: distrait}
{en: entertained}

§ glindisiri/glindisire (glin-di-sí-ri) sf glindisiri (glin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva glindiseashti; glindipsiri, siryinsiri
{ro: acţiunea de a se distra}
{fr: action de se diverti, de se distraire}
{en: action of being entertained}

§ glindipsescu (glin-dip-sés-cu) vb IV glindipsii (glin-dip-síĭ), glindipseam (glin-dip-seámŭ), glindipsitã (glin-dip-sí-tã), glindipsiri/glindipsire (glin-dip-sí-ri) – (unã cu glindisescu)

§ glindipsit (glin-dip-sítŭ) adg glindipsitã (glin-dip-sí-tã), glindipsits (glin-dip-sítsĭ), glindipsiti/glindipsite (glin-dip-sí-ti) – (unã cu glindisit)

§ glindipsiri/glindipsire (glin-dip-sí-ri) sf glindipsiri (glin-dip-sírĭ) – (unã cu glindisiri)

§ glinge (glin-gé) sf glingedz (glin-gédzĭ) – chefea tsi sh-u fatsi cariva cu mutrita (glindisirea, siryeanea); chefea tsi sh-u-ari un cãndu sh-treatsi oara (s-njirã) shi mutreashti locurli pri iu alagã; siri, siryeani
{ro: desfătare}
{fr: distraction, divertissement, passe-temps}
{en: amuse-ment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

njir2

njir2 (njir) (mi) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – tra s-nu shed, fac tsiva tra s-nji treacã chirolu; nj-trec (cher) oara; glindisescu, fac chefi, shuitescu, shuntescu; shintescu
{ro: (se) distra; pierde timpul}
{fr: (se) distraire; tuer le temps}
{en: amuse oneself; kill time}
ex: cu tsi ti njiri? (tsã trets chirolu?); njitslji s-njirã (glindisescu, fac chefi); tini njirã-ti (s-tsã trets oara) tu udã; pangul sta di s-njirã (di sh-treatsi oara) tu un cornu; tuti s-njirã (s-u facã s-glindiseascã) feata; njirãnda-si (fãcãnda chefi) pri unã, pri altã, lj-acãtsã noaptea; tsi ti njiri! (tsi tsã trets oara! tsi glindiseshti!); shi si s-njirã (s-lã treacã oara; icã s-apuriseascã) tuts; tsal Tega s-njira (lj-tritsea oara; icã s-ciudisea); s-njirã ncoa, nclo (mutreashti, hascã ocljilj di-unã parti sh-di-alantã)

§ njirat2 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njirati/njirate (nji-rá-ti) – tsi ari faptã tsiva ca sã-lj treacã chirolu; tsi ari faptã chefi; tsi-sh tricu oara; glindisit, shuitit, shuntit; shintit
{ro: distrat; care şi-a pierdut timpul}
{fr: distrait; qui a tué le temps}
{en: amused oneself; who has killed time}

§ njirari2/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi chefi i s-njirã tra s-lji treacã oara; tritseari oara; glindisiri, shuitiri, shuntiri, shintiri
{ro: acţiunea de a se distra; de a-şi pierde timpul}
{fr: action de se distraire; de tuer le temps}
{en: action of amusing oneself; of killing time}

§ njirãturã (nji-rã-tú-rã) sf njirãturi (nji-rã-túrĭ) – atseali tsi fatsi dunjaea tra s-lã treacã oara, s-glindiseascã, s-facã chefi, etc.; njirari
{ro: distracţie}
{fr: distraction, divertissement}
{en: distraction, divertissement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pushclju

pushclju (púsh-cljĭu) adg pushclji/pushclje (púsh-clji), pushclji (púsh-clji), pushclji/pushclje (púsh-clji) – tsi easti atim (tihilai, firaun, etc.) shi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi; pushtu, pushtean, pushtan, atim, pezevenghiu, firaon, firaun, andihristu, blãstimat, nihit, etc.
{ro: infam}
{fr: infâme}
{en: vile, infamous}

§ pushtu (púsh-tu) adg pushtã (púsh-tã), pushteanj (push-teánjĭ), pushteani/pushteane (push-teá-ni) – cari dutsi unã banã di om tsi alagã mash dupã muljeri (bãrbats, paradz, beari, glindisiri, etc.); om tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, etc.); pãnghios, pushtan, pushtean, pushclju, atim, pezevenghiu, firaon, firaun, andihristu, blãstimat, nihit, etc.
{ro: infam, desfrănat, stricat, nemernic}
{fr: infâme, débauché, libertin}
{en: vile, infamous, debauched, libertine}
ex: pi pushti (pãnghiosh) vãrã nu lj-aproachi n casã; nu-avdzã cucotslj-al pushtu (atim, pushclju) di-amirã cum cãntã?

§ pushtean (push-teánu) adg pushteanã (push-teá-nã), pushteanj (push-teánjĭ), pushteani/pushteane (push-teá-ni) – (unã cu pushtu)

§ pushtan (push-tánu) adg pushtanã (push-tá-nã), pushtanj (push-tánjĭ), pushtani/pushtane (push-tá-ni) – (unã cu pushtu)
ex: pushtane shi cap-di-cãni, tini ts-arãdz cu mini?

§ pushtuescu (push-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV pushtuii (push-tu-íĭ), pushtueam (push-tu-ĭámŭ), pushtuitã (push-tu-í-tã), pushtui-ri/pushtuire (push-tu-í-ri) – lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); mbrãtsitedz, mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambratsit, am-brats, angãljisescu, ncurpiljedz, hiritsescu, gugustedz
{ro: îmbră-ţişa}
{fr: embrasser}
{en: embrace}

§ pushtuit (push-tu-ítŭ) adg pushtuitã (push-tu-í-tã), pushtuits (push-tu-ítsĭ), pushtui-ti/pushtuite (push-tu-í-ti) – tsi easti acãtsat mbratsã (ãn bratsã) di cariva; mbrãtsitat, mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsitat, ambrãtsat, angãljisit, ncurpiljat, hiritsit, gugustat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

siri/sire

siri/sire (sí-ri) sf fãrã pl – mutrita tsi sh-u-arucã cariva tra s-veadã tsi s-fatsi (cã va sã shtibã, cã lu-ariseashti tsi veadi, etc.); catastasea sufliteascã tu cari s-aflã omlu tsi-arucã aestã mutritã; siiri, siryeani, videari, mutriri
{ro: contemplaţiune}
{fr: contemplation; action de regarder par curiosité ou par plaisir}
{en: contemplation; watching something for pleasure or curiosity}
ex: cu dulberea fatsi siri (mutreashti s-veadã tsi s-fatsi); shidea shi-lj fãtsea siri (sh-arca mutrita pri el, l-mutrea)

§ siiri/siire (si-í-ri) sf fãrã pl – (unã cu siri)
ex: dit munti, easti mushatã siirea la (mutrita tsi u-arcãm pri) cãsãbã; featsim siiri (glindisim cu mutrirea) la pihlivanj

§ siryeani/siryeane (sir-yĭá-ni) sf siryenj (sir-yĭénjĭ) – chefea (glindisirea, perieryia) tsi sh-u fatsi cariva cãndu mutreashti tsiva; shuitirea tsi sh-u fatsi cariva cu mutrita; priimnarea tsi u fatsi un tra si sh-treacã oarã (si s-njirã) shi s-li mutreascã locurli pri iu treatsi
{ro: distracţie (cu privirea), plimbare}
{fr: distraction en regardant, promenade}
{en: the amusement one has by watching, by walking}
ex: mi duc la siryeani; shedz shi fã siryeani (sh-mutrea)

§ siryinsescu (sir-yin-sés-cu) vb IV siryinsii (sir-yin-síĭ), siryinseam (sir-yin-seámŭ), siryinsitã (sir-yin-sí-tã), siryinsiri/siryinsire (sir-yin-sí-ri) – fac siryeani (siri, siiri); nj-aruc ocljul pri tsiva tra sã-nj treacã oara, s-fac chefi mutrindalui; glindipsescu, glindisescu
{ro: se distra cu privirea}
{fr: se distraire en regardant}
{en: be entertained by watching}
ex: s-duc tu misuhori la cafinei si siryinseascã (s-lã treacã oara, s-facã siryeani)

§ siryinsit (sir-yin-sítŭ) adg siryinsitã (sir-yin-sí-tã), siryinsits (sir-yin-sítsĭ), siryinsiti/siryinsite (sir-yin-sí-ti) – tsi fatsi (ari faptã) siryeani; tsi lj-ari tricutã oara, ari faptã chefi cu mutrita; glindipsit, glindisit
{ro: distrat cu privirea}
{fr: distrait en regardant}
{en: entertained by watching}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

uzun

uzun (u-zúnŭ) sm, sf, adg uzunã (u-zú-nã), uzunj (u-zúnjĭ), uzuni/uzune (u-zú-ni) – om lipsit di minti, fãrã giudicatã, tu zbor i fapti; uzunahmac, ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu
{ro: prost}
{fr: niais, sot}
{en: fool}

§ uzunahmac (u-zun-ah-mácŭ) sm, sf, adg uzunahmacã (u-zun-ah-má-cã), uzunahmats (u-zun-ah-mátsĭ), uzunahmatsi/uzunahmatsi (u-zun-ah-má-tsi) – (unã cu uzun)

§ uzungiova (u-zun-gĭó-va) adv – (glindisiri, ziafeti, etc.) tsi s-lun-dzeashti fãrã giudicatã, shi easti faptã s-tsãnã multu chiro
{ro: prelungit}
{fr: (divertissement) de longue durée}
{en: (party) made to last longtime}
ex: va u fatsim nã searã uzungiova (va glindisim multu, tutã seara)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã