DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

glindisescu

glindisescu (glin-di-sés-cu) vb IV glindisii (glin-di-síĭ), glindi-seam (glin-di-seámŭ), glindisitã (glin-di-sí-tã), glindisiri/glindisire (glin-di-sí-ri) – fac siryeani (siri, siiri); nj-aruc ocljul pri tsiva tra sã-nj treacã oara; fac chefi (mutrindalui); glindipsescu; siryinsescu
{ro: se distra (cu privirea)}
{fr: se divertir, se distraire (en regardant)}
{en: be entertained (by watching)}
ex: cãnta sh-glindisea cu cãciula scoasã!

§ glindisit (glin-di-sítŭ) adg glindisitã (glin-di-sí-tã), glindisits (glin-di-sítsĭ), glindisiti/glindisite (glin-di-sí-ti) – tsi fatsi (ari faptã) siryeani; tsi lj-ari tricutã oara, ari faptã chefi cu mutrita; glindipsit; siryinsit
{ro: distrat}
{fr: distrait}
{en: entertained}

§ glindisiri/glindisire (glin-di-sí-ri) sf glindisiri (glin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva glindiseashti; glindipsiri, siryinsiri
{ro: acţiunea de a se distra}
{fr: action de se diverti, de se distraire}
{en: action of being entertained}

§ glindipsescu (glin-dip-sés-cu) vb IV glindipsii (glin-dip-síĭ), glindipseam (glin-dip-seámŭ), glindipsitã (glin-dip-sí-tã), glindipsiri/glindipsire (glin-dip-sí-ri) – (unã cu glindisescu)

§ glindipsit (glin-dip-sítŭ) adg glindipsitã (glin-dip-sí-tã), glindipsits (glin-dip-sítsĭ), glindipsiti/glindipsite (glin-dip-sí-ti) – (unã cu glindisit)

§ glindipsiri/glindipsire (glin-dip-sí-ri) sf glindipsiri (glin-dip-sírĭ) – (unã cu glindisiri)

§ glinge (glin-gé) sf glingedz (glin-gédzĭ) – chefea tsi sh-u fatsi cariva cu mutrita (glindisirea, siryeanea); chefea tsi sh-u-ari un cãndu sh-treatsi oara (s-njirã) shi mutreashti locurli pri iu alagã; siri, siryeani
{ro: desfătare}
{fr: distraction, divertissement, passe-temps}
{en: amuse-ment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ardu

ardu (ár-du) vb III shi II arshu (ár-shĭu), ardeam (ar-deámŭ), arsã (ár-sã), ardiri/ardire (ár-di-ri) shi ardeari/ardeare (ar-deá-ri) – aprindu foclu sh-lu fac un lucru si sta apres; hiu apres sh-foclu mi hunipseashti;
(expr:
1: lj-ardi truplu = truplu lj-easti multu ma caldu ca di-aradã; ari pirito (ari cãlduri, cã easti lãndzit);
2: lu ardu (cireaplu) = aprindu foclu sh-lu ncãldzãscu multu cireaplu tra s-coc pãnea i pita;
3: u ardu = (i) glindisescu, beau arãchii (yin) sh-mi mbet ghini; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.); (ii) u-arãd cu minciunj; u plãnãsescu; u-ancaltsu; lj-u bag (trag) cãlupea (cuvata, sãmarlu, shaua, tastrul di gushi, etc.);
4: s-ardi (di soari, cãldurã) = (i) (earbã, lilici, etc.) mãrãnghiseashti, pãleashti, vishtidzashti, s-usucã, etc.; (ii) (chealea-a omlui) tsi s-pãleashti, s-pãrjileashti, s-dugureashti, arushashti di shideari multã tu soari;
5: ti ardi (tu mãcari) = tsi ari un gustu ntsãpãtor cãndu u badz ãn gurã sh-ti fatsi s-ti usturã limba sh-gura; easti foc (tu mãcari);
6: nj-ardi (s-fac tsiva); ardu trã tsiva; ardu dupã tsiva; ardu di dor = am mari mirachi (s-fac tsiva, s-am tsiva), mor (dupã tsiva);
7: mi-ardi tu hicati = mi nvirineadzã multu;
8: va ts-ardu unã = va tsã dau unã pliscutã)
{ro: arde; încălzi}
{fr: brûler, incendier}
{en: burn}
ex: suntu doi frats vruts, ardu di dor
(expr: au mari mirachi) si s-veadã, ma un munti ãlj disparti (angucitoari: ocljilj); cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito; hiu nvirinat), sh-a lui lj-ardi
(expr: sh-el ari mirachi) di-agioc; s-arsi casa-al Cola; nica ardi (easti apreasã) lampa; andartsilj arsirã (deadirã foc ali) Avdela tu 1905; nj-cãdzu tsearã pri mãnã sh-mi arsi; ardi ca foclu; nu-lj bãgai oarã sh-mãcarea s-arsi pri foc; fudz cã va ts-ardu unã!
(expr: va tsã dau unã pliscutã); muljarea lu-arsi cireaplu
(expr: lu ngãldzã trã cutseari pãni i pitã); arsirã apoi cireaplu di noauã ori; s-u-ardu
(expr: s-glindisescu, s-mi mbet) astãsearã; earba s-arsi
(expr: mãrãnghisi) di cãldurã; ghela-aestã ardi
(expr: ti usturã tu gurã cãndu u mãts); pipiryeili-aesti ardu multu
(expr: suntu foc, ti usturã limba cãndu li mãts); ahurhi s-lu ardã tu inimã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curdisescu

curdisescu (cur-di-sés-cu) (mi) vb IV curdisii (cur-di-síĭ), cur-diseam (cur-di-seámŭ), curdisitã (cur-di-sí-tã), curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) – mi bag si stau (mi ashternu) iuva (la unã measã, tu-unã hoarã, tu-un crat, etc.); bag un lucru si sta tu-un loc; astãsescu tu-un loc (scol, analtsu) un lucru (unã machinã, casã, etc.); glindisescu (fac chefi) la vãrã gimbusi; lu ndreg un lucru tra si s-uidiseascã ghini; imnu sh-mi cãmãrusescu; tornu (ndreg) orniclu (uruloyea, sãhatea) tra s-aspunã ghini (ndreptu) tsi oarã easti; li ndreg (li tindu, li ncurdedz) cordzãli di la unã avyiulii (chimanei, chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) tra s-asunã cum lipseashti cãndu suntu bãtuti; crutsescu, curdusescu, ncurdusescu, astãsescu, stãsescu, stisescu, stãlãescu, analtsu, scol, uidisescu, cãmãrusescu, fudulescu, mi-ashternu
{ro: (se) aşeza, (se) instala, aranja, pune, construi; (se) distra; întoarce (ceasul), acorda (vioara, pianul)}
{fr: (s’)asseoir, (s’)installer, arranger, élever, faire bâtir, poser; se divertir; monter (montre, pendule), accorder (violon); se pavaner}
{en: seat, install, arrange, erect, construct, put; amuse oneself; wind (watch, clock), tune (violin, piano); strut}
ex: ca ghini vã curdisits (vã ashtirnut, stats) la beari; mi curdisii ghini la measã; lj-avea curdisitã nã chefi!; nã curdisim (fãtsem chefi, nã ashtirnem) ca la numtã; curdisea-nj oara; scãndilii ma s-curdiseshti (s-badz, astãseshti)

§ curdisit (cur-di-sítŭ) adg curdi-sitã (cur-di-sí-tã), curdisits (cur-di-sítsĭ), curdisiti/curdisite (cur-di-sí-ti) – tsi s-ari ashtirnutã (astãsitã, stãlãitã crutsitã, etc.); curdusit, ncurdusit, crutsit, astãsit, stãsit, stisit, stãlãit, uidisit, cãmãrusit, fudulit, ashtirnut
{ro: aşezat, instalat, aranjat; distrat; întors (ceasul), acordat (vioara, pianul)}
{fr: assis, installé, arrangé, élevé, bâti, posé; diverti; monté (montre, pendule), accordé (violon)}
{en: seated, installed, arranged; amused oneself; wound (watch, clock), tuned (violin, piano)}
ex: shidea curdisit tu cohi, ca un afendu

§ curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) sf curdisiri (cur-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-curdiseashti; curdusiri, ncurdusiri, crutsiri, astãsiri, stãsiri, stisiri, stãlãiri, uidisiri, cãmãrusiri, fuduliri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a aşeza, de a instala, de a aranja; de a distra; de a întoarce (ceasul), de a acorda (vioara, pianul)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njir2

njir2 (njir) (mi) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – tra s-nu shed, fac tsiva tra s-nji treacã chirolu; nj-trec (cher) oara; glindisescu, fac chefi, shuitescu, shuntescu; shintescu
{ro: (se) distra; pierde timpul}
{fr: (se) distraire; tuer le temps}
{en: amuse oneself; kill time}
ex: cu tsi ti njiri? (tsã trets chirolu?); njitslji s-njirã (glindisescu, fac chefi); tini njirã-ti (s-tsã trets oara) tu udã; pangul sta di s-njirã (di sh-treatsi oara) tu un cornu; tuti s-njirã (s-u facã s-glindiseascã) feata; njirãnda-si (fãcãnda chefi) pri unã, pri altã, lj-acãtsã noaptea; tsi ti njiri! (tsi tsã trets oara! tsi glindiseshti!); shi si s-njirã (s-lã treacã oara; icã s-apuriseascã) tuts; tsal Tega s-njira (lj-tritsea oara; icã s-ciudisea); s-njirã ncoa, nclo (mutreashti, hascã ocljilj di-unã parti sh-di-alantã)

§ njirat2 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njirati/njirate (nji-rá-ti) – tsi ari faptã tsiva ca sã-lj treacã chirolu; tsi ari faptã chefi; tsi-sh tricu oara; glindisit, shuitit, shuntit; shintit
{ro: distrat; care şi-a pierdut timpul}
{fr: distrait; qui a tué le temps}
{en: amused oneself; who has killed time}

§ njirari2/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi chefi i s-njirã tra s-lji treacã oara; tritseari oara; glindisiri, shuitiri, shuntiri, shintiri
{ro: acţiunea de a se distra; de a-şi pierde timpul}
{fr: action de se distraire; de tuer le temps}
{en: action of amusing oneself; of killing time}

§ njirãturã (nji-rã-tú-rã) sf njirãturi (nji-rã-túrĭ) – atseali tsi fatsi dunjaea tra s-lã treacã oara, s-glindiseascã, s-facã chefi, etc.; njirari
{ro: distracţie}
{fr: distraction, divertissement}
{en: distraction, divertissement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã