DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãpshunã

cãpshunã (cãp-shĭú-nã) sf cãpshuni/cãpshune (cãp-shĭú-ni) – plantã njicã, cu trup shcurtu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu frãndzã mãri (fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã), cari fatsi lãludz albi, tsi easti criscutã di om trã yimishili-a ljei aroshi, cãrnoasi, cu multi simintsã nuntru, cu mushatã anjurizmã shi dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, lulustrufã, lilishtrufã, gljurã
{ro: fragă, căpşună}
{fr: fraise}
{en: strawberry}

§ cãpshanã (cãp-shĭá-nã) sf cãpshani/cãpshane (cãp-shĭá-ni) – (unã cu cãpshunã)

§ cãrpãshinã (cãr-pã-shí-nã) sf cãrpãshinj (cãr-pã-shínjĭ) – (unã cu cãpshunã)

§ cãpu-shi2/cãpushe (cã-pú-shi) sf cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – (unã cu cãpshunã)
ex: tu muntsãlj a noshtri crescu multi cãpushi (afrandzã); adunai cãpushi sh-feci glico

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chisali/chisale

chisali/chisale (chi-sá-li) sf chisãlj (chi-sắljĭ) – vas njic di yilii (crustal, furfãriu) tu cari s-tsãn dultsenjli, glicolu, etc.
{ro: chesea, borcan (de dulceaţă)}
{fr: pot (de cristal) pour les confitures}
{en: jar for preserves, jam}
ex: avum patru chisãlj mplini di dultsenj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chitru

chitru (chí-tru) sm chitri (chí-tri) – pom dit Asii tsi fatsi unã yimishi (chitra) tsi sh-u-adutsi cu-unã limoni mari
{ro: chitru}
{fr: citronnier}
{en: lemon tree}

§ chitrã (chí-trã) sf chitri/chitre (chí-tri) – yimisha faptã di pomlu chitru, cu unã coaji groasã sh-mushat anjurzitoari, cu cari s-fatsi unã dultseatsã (glico) bunã
{ro: chitră}
{fr: cédrat}
{en: citron}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dultsi1

dultsi1 (dúl-tsi) adg dultsi/dultse (dúl-tsi), dultsi (dúl-tsi), dul-tsi/dultse (dúl-tsi) – tsi ari un gustu ca-atsel dat di njari i zahari; (fig:
1: dultsi = tsi ti-ariseashti cã sh-u-adutsi la videari (avdzãri, vreari, zburãri, etc.) cu dultseamea shi nustimada di njari; expr:
2: Dultsea-a Loclui = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor, etc.)
{ro: dulce}
{fr: doux}
{en: sweet}
ex: multu dultsi easti aua aestu an cã nu deadi ploai multã; mi-ariseashti laptili dultsi; nj-zburã dultsi (fig: cu zboarã di vreari, diznjirdãtoari); bana-i dultsi (fig: ca njarea), moartea-arauã; limba dultsi (fig: ca gustul di njari), multi buni adutsi; doi oclji dultsi (fig: ca gustul di njari); zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; u-apucã somnul! shi Dultsea-a Loclui (Mushata-a Loclui) durnji

§ dultsi2 (dúl-tsi) sm fãrã pl – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã dultsi; lucru (mãcari, dultseatsã, bãclãvã, etc.) tsi easti dultsi; dultseami, dultseatsã;
(expr: lja-l cu dultsili = lja-l cu bunlu, caftã cu zboarã buni, dultsi tra s-ts-agiundzi scupolu)
{ro: dulciu, dul-ceaţă}
{fr: douceur, confiture, gateau}
{en: sweetness, jam (fruits), pastry}
ex: dada-nj deadi dultsi di gutunji (dultseatsã faptã di gutunji hearti tu siropi di zahari); va bagã fãrmac tu dultsili (lucrul dultsi) tsi-nj da; s-lã dãm cãti un dultsi (tsiva dultsi); lja-l cu dultsili
(expr: cu bunlu), ma s-vrei s-ti-ascultã

§ dultsishor (dul-tsi-shĭórŭ) adg dultsishoarã (dul-tsi-shĭŭá-rã), dultsishori (dul-tsi-shĭórĭ), dultsishoari/dultsishoare (dul-tsi-shĭŭá-ri) – tsi nu easti multu dultsi; tsi da niheamã ca pri dultsi
{ro: dulceag}
{fr: douceâtre}
{en: sweetish}
ex: yini niheamã ca dultsishor

§ dultseami/dultseame (dul-tseá-mi) sf dultsenj (dul-tsénjĭ) – gustul a mãcãrlor shi a biuturlor dultsi icã ndultsiti; harea-a unui lucru tsi-l fatsi s-hibã dultsi; un lucru (mãcari) tsi easti dultsi; dultseatsã
{ro: dulceaţă, prăjituri}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãvãnos

gãvãnos (gã-vã-nósŭ) sn gãvãnoasi/gãvãnoase (gã-vã-nŭási) –
1: vas tu cari s-crescu shi s-tsãn lilici; glastrã, ljastrã, ghiuveci, ghiveci, ponjitsã, pointsã;
2: vas njic di casã, di yilii (di-aradã ca un chelindru), tu cari s-tsãni glico (turshii, masini, etc.)
{ro: gavanos, ghiveci de flori; borcan}
{fr: pot à fleurs; pot (à marmelade, olives, etc.), bocal}
{en: flower-pot; jar}
ex: avea gãvãnoasi cu flori tu balconi; nj-deadi un gãvãnos mplin di aznjurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

glico

glico (ghli-có) sm glicadz (ghli-cádzĭ) – poami hearti tu siropi groasã di zahari (tsi s-tsãni multu chiro tu burcani shi s-chirni-seashti deadun cu cafelu la oaspits); dultsi, dultseatsã, dultseami
{ro: dulceaţă}
{fr: confiture}
{en: jam (fruits)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gutunj

gutunj (gu-túnjĭŭ) sm gutunj (gu-túnjĭ) – pom tsi nu creashti multu analtu, cu frãndzãli mãri sh-groasi, cari fatsi primuveara lilici albi-trandafiljii shi veara yimishi ca meari mãri, galbini, anvãliti cu puh, niheamã ca acri tu mãcari; gãtunj
{ro: gutui}
{fr: cognassier}
{en: quince tree}
ex: aveam multsã gutunj ma-lj tãljem cã avea sicatã

§ gãtunj (gã-túnjĭŭ) sm gãtunj (gã-túnjĭ) – (unã cu gutunj)

§ gutunji/gutunje (gu-tú-nji) sf gutunji/gutunje (gu-tú-nji) – yimisha di gutunj, di-aradã ma mari ca merlu, cu peri pri coaji, cu-un gustu ca acru tsi strãndzi gura cãndu s-mãcã crudã, sh-tr-atsea, s-mãcã ma multu coaptã, heartã tu mãcari cu carni, icã s-fatsi dultseami (glico);
(expr: (featã) ca unã gutunji = (featã) durdã, mplinã la fatsã, grãsulicã)
{ro: gutuie}
{fr: coing}
{en: quince}
ex: gutunjili suntu multu gustoasi; feata-lj easti ca unã gutunji
(expr: durdã, niheamã ca grasã); mi-arãsescu multu gutunjili fripti

§ gãtunji/gãtunje (gã-tú-nji) sf gãtunji/gãtunje (gã-tú-nji) – (unã cu gutunji)

§ gutunjitsã (gu-tu-njí-tsã) sf gutunjitsã (gu-tu-njí-tsã) – gutunji njicã; (fig: gutunjitsã = zbor cu cari un gioni sh-hãidipseashti vruta-lj, feata tsi u-ari tu mirachi, trã cari moari sh-cheari, etc.)
{ro: gutuie}
{fr: coing}
{en: quince}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mescu

mescu (més-cu) vb III shi II miscui (mis-cúĭ), mishteam (mish-teámŭ), miscutã (mis-cú-tã), meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) shi mishteari/mishteare (mish-teá-ri) – dau (fac doarã) unã flurii a nveastãljei nauã; chirãsescu n casã (cafinei, hani, etc.) un oaspi cu unã cafei (putir cu apã-aratsi, putir di yin i arãchii, etc.); dau unã bãhcishi a atsilui tsi nj-adutsi unã hãbari bunã; dau bãhcishi-a ghiftsãlor tsi-nj cãntã mushat; fac unã doarã; chirãsescu; ghirnuescu
{ro: cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; da un bacşiş}
{fr: préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); donner un pourboire}
{en: treat somebody with a drink (coffee, wine, etc.); tip}
ex: nã miscurã (chirãsirã) un glico sh-cãti un yin; meashti, scumpã, meashti, meashti sh-mãnjli bashi; yinu, bashi-nj mãna si-nj ti mescu (s-tsã dau tsiva, unã lirã, unã doarã…); vrutã, tindi mãna ca s-ti mescu; cari s-meascã ghiftsãlj cu flurii; meshti (dã-nj nã sihãriclji) Zorã: tilegraf di la Tsulicã; nã venetcã, nunlu meashti; meashti-mi unã arãchii; miscui nveasta unã flurii; sh-la numtã sh-la pãtedz mi miscurã cumnatslji; lu miscu cu dauã liri ca s-lji da a lui dichi

§ miscut (mis-cútŭ) adg miscutã (mis-cú-tã), miscuts (mis-cútsĭ), miscuti/miscute (mis-cú-ti) – tsi-lj s-ari datã unã doarã (bãhcishi, sihãriclji, etc.) trã lucrul tsi lu-ari faptã; tsi fu chirãsit cu unã cafei (yin, arãchii, etc.) ca semnu di uspitsãlji; chirãsit, ghirnuit
{ro: cinstit (tratat) cu o băutură; căruia i s-a dat un bacşiş}
{fr: qui a été servi un breuvage (boisson, café, etc.); a qui on a donné un pourboire}
{en: treated with a drink (coffee, wine, etc.); tipped}
ex: fum miscuts (chirãsits) cu cãti-un yin

§ meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) sf meashtiri (meásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-meashti cariva; chirãsiri; ghirnuiri
{ro: acţiunea de a cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; de a da un bacşiş; cinstire (tratare)}
{fr: action de préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); de donner un pourboire}
{en: action of treating somebody with a drink (coffee, wine, etc.); of tipping; tip}
ex: meashtiri (chirãsea!): dzatsi oi vindush!; di la meashtiri avea adunatã vãrã sutã di flurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn