|
|
glarecicu
glarecicu (gla-réci-cu) sm, sf, adg – vedz tu glar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: glarastrag
astrag (as-trágŭ) (mi) vb III shi II astrapshu (as-tráp-shĭu), as-trãdzeam (as-trã-dzeámŭ), astraptã (as-tráp-tã), astradzi-ri/astradzire (as-trá-dzi-ri) shi astrãdzeari/astrãdzeare (as-trã-dzeá-ri) – dipãrtedz tsiva (i cariva) di ningã mini cu arcarea tsi lj-u fac; aruc, amin, azvãrlu, azvãrlescu; fac s-minã un lucru cu acãtsarea i pindzearea tsi lj-u fac tra si s-aflã tu-un altu loc tsi-l voi mini; trag, mpingu; (mi-)aruc cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; hiumusescu, himusescu, nhiumusescu, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu;
(expr:
1: lj-astrag unã = lj-dau unã pliscutã, bush;
2: mi-astrag pri cicior = ansar dinãoarã mprostu, mi ntreb cu fricã tsi s-fatsi)
{ro: trage, arunca, repezi}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, rejeter, (sur)sauter}
{en: throw, hurl, fling}
ex: trei ficiori tsi astrãdzea cu (aruca) chetrili; lj-astrapsi (lj-arcã, li pimsi) naparti; si s-astragã (si s-hiumuseascã) truoarã; s-astrapsi (ansãri) cumbarlu unãshunã mprostu; sh-astradzi cãmeasha di pi el (s-aleapidã di cãmeashi, sh-u scoati); s-astradzi (s-arucã) tu-arãu dinãcali; mi-astrapshu (ansãrii, mi hiumusii) nclo, ca unã fandazmã; pi mama u-astradzi (u tradzi, mpindzi) dorlu; mi-astradzi loclu (mi-arucã naparti, nu mi va, nu mi-aravdã); lj-astrapsi unã
(expr: lj-deadi unã plicutã) sh-bunã; cum avdzãrã tufechea, furlji s-astrapsirã pri cicior
(expr: ansãrirã mproshtsã)
§ astraptu (as-tráp-tu) adg astraptã (as-tráp-tã), astraptsã (as-tráp-tsã), astrapti/astrapte (as-tráp-ti) –
1: arucat, arcat, aminat, azvãrlit, traptu, pimtu, hiumusit, himusit, nhiumusit, alipidat, lipidat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit; (fig:
1: astraptu = (i) arãchit, agunjisit, glarecicu; (ii) burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)
{ro: tras, aruncat, repezit}
{fr: jeté, lancé, rejeté, (sur)sauté}
{en: thrown, hurled, flung}
ex: shi cerga tut astraptã (arcatã di-unã parti); om astraptu (fig: agunjisit, glarecicu, tsi nu s-mindueashti ninti ca s-facã un lucru); earam ficior astraptu (fig: burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)
§ astradziri/astradzire (as-trá-dzi-ri) sf astradziri (as-tra-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astradzi tsiva i cariva; arucari, aminari, azvãrliri, trãdzeari, pindzeari, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
fuljor
fuljor (fu-ljĭórŭ) sn fuljoari/fuljoare (fu-ljĭŭá-ri) – mãnuclju di lãnã (cãnipã, ljin, etc.) curatã sh-faptã etimã tra s-hibã bãgatã pri furcã trã turtseari; fuior, cair, piciur, pitrichi, pitricã; (fig:
1: fuljor = (i) albu ca fuljorlu; (ii) peri lundzi (perci, pleati) sh-mushats tsi spindzurã ca fuljorlu; expr:
2: nu-ari fuljor ãn cap = nu-ari minti, easti lishurac, glarecicu, lishor;
3: agiungu la fuljor = si ncaci, s-acatsã di peri, si ncãrligheadzã, si nciupã)
{ro: fuior, caier}
{fr: filasse, quenouillée blanche, étouppe blanche}
{en: tow, bundle (hemp)}
ex: fuljorlu (lãna) dit furcã; cãti trei fuljoari (cairi) toartsi pri dzuã; cãndusha albã ca fuljorlu (cairlu); fã-nj-tsã coada-a ta fuljor; cu-a lui coadã n sus, fuljor (fig: ca fuljorlu); perlji lã giuca pri pãltãri ca fuljoari; aush cu fuljoari (fig: peri, pleati) albi ca cairlu; di zbor, zbor, agiumsirã la fuljor
(expr: s-acãtsarã di peri); s-featsi perlu ca fuljor (fig: lj-alghi perlu, s-featsi perlu albu ca fuljorlu, ca cairlu)
§ fuior (fu-ĭórŭ) sn fuioari/fuioare (fu-ĭŭá-ri) – (unã cu fuljor)
ex: patru fuioari torshu
§ nfuljor (nfu-ljĭórŭ) vb I nfuljurai (nfu-ljĭu-ráĭ), nfuljuram (nfu-ljĭu-rámŭ), nfuljuratã (nfu-ljĭu-rá-tã), nfuljurari/nfuljurare (nfu-ljĭu-rá-ri) – u cur sh-u ndreg lãna (cãnipa, ljinlu, mitasea, etc.) tu mãnuclji tra s-hibã etimã trã bãgari pri furcã sh-turtseari; fac fuljoari dit lãnã (cãnavi, ljin, etc.); mpiciur
{ro: face fuioari}
{fr: faire de la filasse}
{en: make tows, bundles}
ex: ma nfuljura (u fãtsea fuljoari) cãnipa
§ nfuljuredz (nfu-ljĭu-rédzŭ) vb I nfuljurai (nfu-ljĭu-ráĭ), nfuljuram (nfu-ljĭu-rámŭ), nfuljuratã (nfu-ljĭu-rá-tã), nfuljura-ri/nfuljurare (nfu-ljĭu-rá-ri) – (unã cu nfuljor)
§ nfuljurat (nfu-ljĭu-rátŭ) adg nfuljuratã (nfu-ljĭu-rá-tã), nfuljurats (nfu-ljĭu-rátsĭ), nfuljurati/nfuljurate (nfu-ljĭu-rá-ti) – (lãna, cãnipa, etc.) tsi easti faptã fuljor; mpiciurat
{ro: (lână) facută fuior}
{fr: (laine) faite filasse}
{en: (wool) made into tows, bundles}
glar
glar (glárŭ) sm, sf, adg glarã (glá-rã), glari (glárĭ), glari/glare (glá-ri) – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i fapti; (om) tsi easti zurlu di minti, tsi ari glãritã di minti, tsi lj-ari fudzitã mintea; ahmac, anoit, cshura, ciulja, dabolja, divanã, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, ntreshcu, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, manglar, tabolja, shapshal, shabsha, shamandur, ta-o-to, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prost; nebun}
{fr: niais, bête, sot; fou}
{en: fool; mad, insane}
ex: tsi glar (hazo) hii!; cu glarlj-atselj ashitsi lipseashti s-ti portsã; tini eshti Costi ali Cati-atsea glara; glarlu aushashti trã minduirea-a altui; un glar aruncã nã cheatrã tu-amari, sh-unã njilji di mintiosh nu pot s-u scoatã; glarlu nu poartã coarni si s-cunoascã, cuvenda-l da di padi; pãnã s-mindueascã mintioshlji, glarlji sh-u tricurã bana; ts-bãgash mintea cu glarlji, ma glar di elj va ti fats; shi glarlu scoati (paradz), ma nu shtii s-lji tsãnã; a glarlui, tini lj-aspunj calea sh-el lj-u da valea!
§ glaru-lishor (glá-ru-li-shĭórŭ) sm, sf, adg glaru-lishoarã (glá-ru-li-shĭŭá-rã), glaru-lishori (glá-ru-li-shĭórĭ), glaru-lishoari/glaru-lishoare (glá-ru-li-shĭŭá-ri) – tsi easti ca glar sh-li fatsi lucrili fãrã tra si s-mindueascã multu; glar, lishor
{ro: uşu-ratic}
{fr: frivole, niais}
{en: light-minded, frivolous, careless}
ex: muljarea-aestã eara glaru-lishoarã
§ glarecicu (gla-réci-cu) sm, sf, adg glarecicã (gla-réci-cã), glarecitsã (gla-réci-tsã), glareciti/gla-recite (gla-réci-ti) – (unã cu glar)
§ glareshcu (gla-résh-cu) sm, sf, adg glareshcã (gla-résh-cã), glareshtsã (gla-résh-tsã), glaresh-ti/glareshte (gla-résh-ti) – (unã cu glar)
§ glãrushcu (glã-rúsh-cu) sm, sf, adg glãrushcã (glã-rúsh-cã), glãrushtsã (glã-rúsh-tsã), glãrushti/glãrushte (glã-rúsh-ti) – (unã cu glar)
lishor1
lishor1 (li-shĭórŭ) adg lishoarã (li-shĭŭá-rã), lishori (li-shĭórĭ), lishoari/lishoare (li-shĭŭá-ri) – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; tsi mizi s-avdi; ljishor, ljushor, nishor, njishor, efcul;
(expr:
1: lishor (di minti); glaru-lishor = (om) tsi easti lipsit di minti, fãrã giudicatã; tsi ari glãritã di minti; glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, etc.;
2: easti (u bãgã) tu lishoara = zburashti glãrinj, nu para zburashti cu tutã mintea, easti niheamã ca glar;
3: sãrbãtoari lishoarã = sãrbãtoari tsi nu s-tsãni)
{ro: uşor, prost, nebun}
{fr: léger, facile, sot, fou}
{en: light, slight, easy, fool, stupid}
ex: un nior lishor; apã lishoarã (lishor trã beari); oaspili nu-i di lishorlji
(expr: lishorlji di minti, glarlji); tu lishoara easti
(expr: easti ca glar); u bãgã tu lishoara
(expr: zburashti glãrinj, nu u-ari tutã mintea cãndu zburashti); ca lishor di minti
(expr: glar) tsi eara, scoasi cãciula s-lji tragã unã; scoalã hilja di amirã shi s-dutsi la omlu lishor
(expr: glar); muljarea aestã eara glaru-lishoarã; lishoarã-minutã ca nã fliturã
§ lishor2 (li-shĭórŭ) adv – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; tsi mizi s-avdi; efcula, culai, etc.
{ro: uşor}
{fr: légerement, aisément, facilement}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: lucrul tsi fac easti lishor ti fãtseari; calcã lishor; greu s-adari, lishor s-aspardzi; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; ahtari buneatsã nu s-discumpãrã lishor (efcula) cu unã cu doauã; lishor-lishor nu s-tritsea amarea cu unã cu doauã; trapsi un vimtu lishor-lishor
§ licshor1 (lic-shĭórŭ) adg licshoarã (lic-shĭŭá-rã), licshori (lic-shĭórĭ), licshoari/licshoare (lic-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1)
§ licshor2 (lic-shĭórŭ) adv – (unã cu lishor2)
§ lishuredz (li-shĭu-rédzŭ) vb I lishurai (li-shĭu-ráĭ), lishuram (li-shĭu-rámŭ), lishuratã (li-shĭu-rá-tã), lishurari/lishurare (li-shĭu-rá-ri) – fac tsiva sã ngreacã ma putsãn, s-hibã ma lishor; scad griutatea-a unui lucru; ljishuredz, nishuredz, njishuredz, efculipsescu, ifculipsescu; (fig: lishuredz = ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; ãnj cher mintea, glãrescu, hutsãscu, hãzusescu)
mangu
mangu (mán-gu) sm manganj (mán-gánjĭ) – bãrbat mari la trup sh-niheamã ca glarecicu
{ro: măgădău, bărbat mari la trup şi cam prostuţ}
{fr: gros homme et un peu stupide}
{en: big man and a little stupid}
ex: Coli, ashi-l cljima mangul
§ mangã (mán-gã) sm manganj (mán-ganjĭ) – om tsi caftã s-lj-arãdã cu minciunj pri altsã; fur, bãtãhci
{ro: şnapan}
{fr: chenapan, vaurien}
{en: scoundrel}
§ manglar (mán-glarŭ icã man-glárŭ) adg manglarã (mán-gla-rã icã man-glá-rã), manglari (mán-glarĭ icã man-glárĭ), manglari/manglare (mán-gla-ri icã man-glá-ri) – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i fapti; glar, hazo, hazuscu, ahmac, anoit, cshura, ciulja, hasca, hahã, lishor, etc., etc.
{ro: prost; nebun}
{fr: niais, bête, sot; fou}
{en: fool; mad, insane}
§ mangusar (man-gu-sárŭ) sm, sf, adg mangusarã (man-gu-sá-rã), mangusari (man-gu-sárĭ), mangusari/mangusare (man-gu-sá-ri) – mangã, mangufã, manglar, tihilai, andihristu, chirãtã, linãvos, etc.
{ro: netrebnic, ticălos, prost, leneş}
{fr: misérable, grand dadais, vaurien, paresseux}
{en: miserable, goof, stupid, despicable, lazy}
ex: tsi ftixescu, mangusara-nj (tihilaea-nj)?
§ mangufã (man-gú-fã) sm mangufeanj (man-gú-feánjĭ) – (unã cu mangusar)
schizedz
schizedz (schi-zédzŭ) vb I schizai (schi-záĭ), schizam (schi-zámŭ), schizatã (schi-zá-tã), schizari/schizare (schi-zá-ri) – talj (di-aradã cu-unã singurã aguditurã) unã cumatã dit un lucru (trup di om, alumãchi dit-un arburi, etc.); talj, disic, hrãshtuescu (caplu), shcurtedz (caplu-a unui om)
{ro: reteza}
{fr: couper, trancher}
{en: cut off, sever}
ex: nã frãmturã di ghiulea lj-ari schizatã ciciorlu
§ schizat (schi-zátŭ) adg schizatã (schi-zá-tã), schizats (schi-zátsĭ), schizati/schizate (schi-zá-ti) – tsi easti disicat tu cumãts; tsi-lj s-ari tãljatã unã cumatã (di-aradã cu-unã singurã aguditurã); tãljat, disicat
{ro: retezat}
{fr: coupé, tranché}
{en: cut off, severed}
ex: arburlji furã schizats (aruptsã, disicats) di la-arãdãtsinã di furtunã
§ schizari1/schizare (schi-zá-ri) sf schizãri (schi-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã schizeadzã un lucru; tãljari, disicari
{ro: acţiunea de a reteza; retezare}
{fr: action de couper, de trancher}
{en: action of cutting off, of severing}
§ schizari2/schizare (schi-zá-ri) sf schizãri (schi-zắrĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari schizatã (disicatã, bunãoarã, ca lemnul); ashclji, anghidã, surtsel, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi; (fig: schizari = om tsi lu-ari caplu greu, tsi nu-aducheashti lishor, glarecicu, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi, badzarã)
{ro: aşchie}
{fr: copeau, morceau de boi fendu}
{en: splinter, chip}
ex: apreasim foclu cu schizãri (luschidz) di chin; sh-easti multu schizari (badzarã)
yearachin
yearachin (yĭa-ra-chín) sm, sf yearachinã (yĭa-ra-chí-nã), yeara-chinj (yĭa-ra-chínjĭ), yearachini/yearachine (yĭa-ra-chí-ni) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) ma njits; ahmageai, yirãchin, yirachin, hirãchin, ghirãchin, gãrãchin, fitu-rishchi, hutã, hutcã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, pitrit; (fig: yearachin = (i) gambro i nveastã nauã (ii) un tsi easti gioni ca un yearachin; (iii) un tsi easti niheamã ca glar)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: gusha ca di yearachinã
§ yerãchin (ye-rã-chín) sm, sf, adg yerãchinã (ye-rã-chí-nã), yerãchinj (ye-rã-chínjĭ), yerãchini/yerãchine (ye-rã-chí-ni) – (unã cu yearachin)
§ yirachin (yi-ra-chín) sm, sf yirachinã (yi-ra-chí-nã), yirachinj (yi-ra-chínjĭ), yirachini/yirachine (yi-ra-chí-ni) – (unã cu yearachin)
ex: ari nari di yirachinã
§ yirãchin (yi-rã-chín) sm, sf yirãchinã (yi-rã-chí-nã), yirãchinj (yi-rã-chínjĭ), yirãchini/yi-rãchine (yi-rã-chí-ni) – (unã cu yearachin)
ex: nã vinji yirãchina (fig: nveasta-atsea naua) n casã
§ hirãchinã (hi-rã-chí-nã) sf hirãchinj (hi-rã-chínjĭ) – (unã cu yearachin)
ex: cã-nj ts-adutsi hirãchinã, hirãchinã (fig: nveastã nauã), casã mplinã
§ ghirãchin (ghi-rã-chín) sm, sf ghirãchinã (ghi-rã-chí-nã) sf ghirãchinj (ghi-rã-chínjĭ) ghirãchini/ghirãchine (ghi-rã-chí-ni) – (unã cu yeara-chin)
ex: si-lj cãntã nã ghirãchinã; nveasta nauã, ghirãchina; l-vidzush ghirãchinlu? (fig: glarecicul?)
§ gãrãchin (gã-rã-chínŭ) sm, sf gãrãchinã (gã-rã-chí-nã), gãrãchinj (gã-rã-chínjĭ) shi gãrãchini/gãrãchine (gã-rã-chí-ni) – (unã cu yearachin)
ex: mori, oclju di gãrãchinã!
§ yearacumit (yĭa-ra-cu-mítŭ) adg yea-racumitã (yĭa-ra-cu-mí-tã), yearacumits (yĭa-ra-cu-mítsĭ), yea-racumiti/yearacumite (yĭa-ra-cu-mí-ti) – tsi ari unã nari ca di shain, ca di yirãchinã; (fig: yearacumit = tsi easti lemargu, guli-man, sh-caftã s-lja cãt poati di la tutã dunjaea)