glãcã (glắ-cã) sf fãrã pl – partea di nuntru (ca unã sulinã) a gru-madzlui shi a cheptului di om prit cari treatsi mãcarea ngljitatã, dit gurã tu stumahi;
(expr: cãtã lj-arucã tu glãcã! = cãtã mãcari u-arucuteashti prit gãrgãlan, tsi ljuftã easti!)
{ro: esofag}
{fr: oesophage}
{en: esophagus}
§ glãcãescu (glã-cã-ĭés-cu) vb IV glãcãii (glã-cã-íĭ), glãcãeam (glã-cã-ĭámŭ), glãcãitã (glã-cã-í-tã), glãcãiri/glãcãire (glã-cã-í-ri) – mãc cu multã limãryii, ca un lup, fãrã s-ljau anasã; angljit (arucutescu prit gãrgãlan) cu-agunjii sh-fãrã s-ameastic multu mãcarea; glãpuescu, glupuescu, hlãpuescu, hãpuescu, bucusescu, angljit, ascapit
{ro: înghiţi pe nerăsuflate, înfulica, hăpăi, devora}
{fr: avaler hâtivement (avidement) comme un loup}
{en: swallow, devour, gulp down like a wolf}
ex: lu glãcui merlu (lu-ascãpitã, lu-arucuti prit gãrgãlan) unãshunã
§ glãcãit (glã-cã-ítŭ) adg glãcãitã (glã-cã-í-tã), glãcãits (glã-cã-ítsĭ), glãcãi-ti/glãcãite (glã-cã-í-ti) – (lucru) tsi easti ngljitat cu agunjii sh-fãrã anasã; glãpuit, glupuit, hlãpuit, hãpuit, bucusit, angljitat, ascãpitat
{ro: înghiţit pe nerăsuflate, înfulicat, hăpăit, devorat}
{fr: avalé hâtivement (avidement)}
{en: swallowed, devoured, gulped down}
§ glãcãiri/glãcãire (glã-cã-í-ri) sf glãcãiri (glã-cã-írĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi glãcãeashti tsiva; glãpuiri, glupuiri, hlãpuiri, hãpuiri, bucusiri, angljitari, ascãpitari
{ro: acţiunea de a înghiţi pe nerăsuflate, de a înfulica, de a hăpăi, de a devora; înghiţire, înfulicare, hăpăire, devorare}
{fr: action d’avaler hâtivement (avi-dement)}
{en: action of swallowing, of devouring, of gulping down}
§ glãpuescu (glã-pu-ĭés-cu) vb IV glãpuii (glã-pu-íĭ), glãpueam (glã-pu-ĭámŭ), glãpuitã (glã-pu-í-tã), glãpuiri/glãpuire (glã-pu-í-ri) – (unã cu glãcãescu)
ex: glãpui njarea di prisuprã; li glãpui pãn di unã, shasi cireapuri di pãnj; s-lji hirbem astarã shi s-lji glãpuim
§ glãpuit (glã-pu-ítŭ) adg glãpuitã (glã-pu-í-tã), glãpuits (glã-pu-ítsĭ), glãpuiti/glãpuite (glã-pu-í-ti) – (unã cu glãcãit)
§ glãpuiri/glãpuire (glã-pu-í-ri) sf glãpuiri (glã-pu-írĭ) – (unã cu glãcãiri)
ex: cu dzãca sh-glãpuirea, u featsirã ghini, ma nu lj-arisi; vrei casã s-adrãm, casa nu s-adarã cu glãpuirea tut tsi s-aflãm
§ glupuescu (ghlu-pu-ĭés-cu) vb IV glupuii (ghlu-pu-íĭ), glupueam (ghlu-pu-ĭámŭ), glupuitã (ghlu-pu-í-tã), glupuiri/glu-puire (ghlu-pu-í-ri) – (unã cu glãcãescu)
ex: sh-glupui (sh-u-angljitã, sh-u mãcã, sh-u-asparsi) tutã avearea
§ glupuit (ghlu-pu-ítŭ) adg glupuitã (ghlu-pu-í-tã), glupuits (ghlu-pu-ítsĭ), glupui-ti/glupuite (ghlu-pu-í-ti) – (unã cu glãcãit)
§ glupuiri/glu-puire (ghlu-pu-í-ri) sf glupuiri (glu-pu-írĭ) – (unã cu glãcãiri)
§ hlãpuescu (hlã-pu-ĭés-cu) vb IV hlãpuii (hlã-pu-íĭ), hlãpueam (hlã-pu-ĭámŭ), hlãpuitã (hlã-pu-í-tã), hlãpuiri/hlãpuire (hlã-pu-í-ri) – (unã cu glãcãescu)
§ hlãpuit (hlã-pu-ítŭ) adg hlãpuitã (hlã-pu-í-tã), hlãpuits (hlã-pu-ítsĭ), hlãpuiti/hlãpuite (hlã-pu-í-ti) – (unã cu glãcãit)
§ hlãpuiri/hlãpuire (hlã-pu-í-ri) sf hlãpuiri (hlã-pu-írĭ) – (unã cu glãcãiri)
§ hãpuescu (hã-pu-ĭés-cu) vb IV hãpuii (hã-pu-íĭ), hãpueam (hã-pu-ĭámŭ), hãpuitã (hã-pu-í-tã), hãpuiri/hãpuire (hã-pu-í-ri) – (unã cu glãcãescu)
ex: nj-hãpui (nj-u mãcã) tutã avearea
§ hãpuit (hã-pu-ítŭ) adg hãpuitã (hã-pu-í-tã), hãpuits (hã-pu-ítsĭ), hãpuiti/hãpuite (hã-pu-í-ti) – (unã cu glãcãit)
§ hãpuiri/hãpuire (hã-pu-í-ri) sf hãpuiri (hã-pu-írĭ) – (unã cu glãcãiri)
§ haphi/haphe (háp-hi) sf hãphi (hắp-hi) – lucru njic (ca un nastur) cari ari tu el bãgatã unã yitrii (cari di-aradã sã ngljiti i s-tucheashti n gurã); hap, hapã, folã, sconã
{ro: pilulă}
{fr: pilule}
{en: pill}
ex: loai unã haphi di zulfat
§ hapã (há-pã) sf hapuri (há-purĭ) – (unã cu haphi)
§ hap1 (hápŭ) sn hapuri (há-purĭ) – (unã cu haphi)
ex: ljau hapuri trã sãnãtati
§ glap-glup! (glápŭ-glúpŭ) inter – zbor cari caftã s-aspunã vrondul tsi-l fatsi un om cãndu glupueashti tsiva cu agunjii, ca un cãni; hlap-hlup!
{ro: interjecţie care imită acţiunea de a înghiţi ceva cu viteză ca un câine}
{fr: interjection qui imite l’action d’avaler à la hâte comme un chien}
{en: interjection imitating the action of gulping down something like a dog}
ex: glap-glup! li glãpui tuti
§ hlap-hlup! (hláp-hlúpŭ) inter – (unã cu glap-glup!)
§ hrap-hrup! (hráp-hrúpŭ) inter – (unã cu glap-glup!)
§ hap-hup! (háp-húpŭ) inter – zbor tsi caftã s-aspunã atsea tsi fatsi un tsi hãpueashti tsiva, icã un cãni cãndu da s-lu mãshcã pri cariva; hap!
(expr: hap-hup! (ca sm) = om tsi mãcã, arucuteashti multã mãcari prit gãrgãlan)
{ro: interjecţie care imită acţiunea unui câine când vrea să-l muşte pe cineva}
{fr: interjection qui imite l’action de saisir violemment (en parlant de chiens)}
{en: interjection imitating the action of a dog trying to grab someone}
ex: hap-hup! lu-arucuti prit gãrgãlan; easti un hal-hup! (un tsi mãcã multu, un luftã)
§ hap2! (hápŭ) inter – (unã cu hap-hup!)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn