DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azdisescu

azdisescu (az-di-sés-cu) vb IV azdisii (az-di-síĭ), azdiseam (az-di-seámŭ), azdisitã (az-di-sí-tã), azdisiri/azdisire (az-di-sí-ri) – aduchescu unã plãtseari mari a truplui icã a suflitlui; azgãnipsescu; glãrescu di minti
{ro: exalta, deveni voluptos, înnebuni (de voluptate, avere, dragoste, etc.)}
{fr: devenir volupteux; devenir fou (à cause de la volupté, amour, etc.); folâtrer}
{en: become sensual, crazy (of love, money, etc.)}
ex: nu eshti uricljatã di multu, ti-atsea azdisish (glãrish) ahãt

§ azdisit (az-di-sítŭ) adg azdisitã (az-di-sí-tã), azdisits (az-di-sítsĭ), azdisiti/azdisite (az-di-sí-ti) – (ficior, featã, cãntic, carti, etc.) cari ari hãri tsi fac pri cariva s-aducheascã unã plãtseari mari trupeascã i sufliteascã; (atsel) cari easti faptu s-aducheascã unã plãteari mari a truplui i a suflitlui; azgãnipsit, azgãn, (muljari) cahpei, glãrit
{ro: devenit voluptos, exaltat, pasionat}
{fr: exalté, volupteux, passionné, folâtre, tombé en lascivité}
{en: sensual, exalted, passioned, lewd, playful}

§ azdisiri/azdisire (az-di-sí-ri) sf azdisiri (az-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azdiseashti; azgãnipsiri; plãtsearea aduchitã di truplu-a unui om (di-aradã di bãrbat/muljari cãndu shadi alichit di vrutã/vrut); plãtseari mari sufliteascã cãndu omlu ascultã shi s-aprindi trã un cãntic i unã carti tsi lu-ariseashti multu; glãriri
{ro: acţiunea de a exalta, de a deveni voluptos, de a înnebuni}
{fr: action de devenir volupteux; de devenir fou; de folâtrer; lascivité, folâtrerie}
{en: action of becoming sensual or crazy; lewdness, playfulness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cher

cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicãrdisescu

cicãrdisescu (ci-cãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cicãrdisii (ci-cãr-di-síĭ), cicãrdiseam (ci-cãr-di-seámŭ), cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) – (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) fac ca un tsi glãri di minti; glãrescu di minti; nj-cher mintea; cicãnescu, ciushuescu, cictisescu, cicnescu, cihtisescu, cildisescu, cildãsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirtãsescu, cistisescu, tulescu, zãlsescu, shishirdisescu, shishtisescu
{ro: sminti, zăpăci, ului, buimăci}
{fr: troubler, faire perdre la tête, rendre fou, devenir (toqué, bizarre), étourdir, ahurir}
{en: drive mad, stun, daze, confuse}

§ cicãrdisit (ci-cãr-di-sítŭ) adg cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisits (ci-cãr-di-sítsĭ), cicãrdisiti/cicãrdisite (ci-cãr-di-sí-ti) – tsi s-poartã ca un tsi-ari glãritã di minti; glãrit di minti; tsi-ari chirutã mintea; tsi easti dat ãn cap; cicãnit, ciushuit, cictisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, ciurtuit, cirtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: smintit, zăpăcit, lovit cu leuca, uluit, buimăcit}
{fr: qui a l’esprit troublé, dérangé, toqué, étourdi, ahuri}
{en: deranged, mad, insane}
ex: ca cicãrdisit (glãrit) di minti

§ cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) sf cicãrdisiri (ci-cãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cicãrdiseashti (cari s-poartã ca glãrit di minti); cicãniri, ciushuiri, cictisiri, cicniri, cihtisiri, cildi-siri, cildãsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtãsiri, cistisiri, tuliri, zãlsiri, shishirdisiri, shishtisiri
{ro: acţiunea de a se zăpăci, de a se sminti, de a se ului, de a se buimăci; smintire, zăpăcire, uluire, buimăcire}
{fr: action de devenir fou, de faire perdre la tête, d’étourdir, d’ahurir; dérangement d’esprit, folie, toquade}
{en: action of driving someone crazy, of stunning, of dazing, of confusing; insanity, madness}

§ cistisescu (cis-ti-sés-cu) (mi) vb IV cistisii (cis-ti-síĭ), cistiseam (cis-ti-seámŭ), cistisitã (cis-ti-sí-tã), cistisiri/cistisire (cis-ti-sí-ri) – (unã cu cicãr-disescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumburã

cumburã (cum-bú-rã) sf cumburi/cumbure (cum-bú-ri) shi cumburi (cum-búrĭ) – armã di foc njicã tsi s-tsãni di-arada tu gepi i di bãrnu; gepea di la shauã tu cari s-tsãni unã cumburi; cumburi, cuburã, cuburi, cãburi, cãmbor, aruvoli, arãvoli, ruveli, pishtolã, pishtoalã, altipatlar, bishinãtoari;
(expr: u-ari cumburã = aljureadzã, easti cicãrdisit, glãrit di minti, etc.)
{ro: pistol}
{fr: pistolet}
{en: pistol, gun}
ex: am unã cumburã (pishtolã); l-vidzui cum alãga cu cumbura n brãn; lu ntribã, cãtse arcã pri cãni cu cumbura; scoati cumbura shi u-aprindi pri un cãni amirãrescu; lj-apreasi nã cumburã dupã cap; u-ari cumburã
(expr: easti chirut, cicãrdisit di minti, aljureadzã)

§ cumburi/cumbure (cum-bú-ri) sf cumburi (cum-búrĭ) – (unã cu cumburã) – (unã cu cumburã)

§ cuburã (cu-bú-rã) sf cuburi/cubure (cu-bú-ri) shi cuburi (cu-búrĭ) – (unã cu cumburã)
ex: foclu di tru cuburi insha

§ cuburi/cubure (cu-bú-ri) sf cuburi/cubure (cu-bú-ri) shi cuburi (cu-búrĭ) – (unã cu cumburã)
ex: arucã nã cuburi; ndreadzi cuburli di la shauã

§ cãburi/cãbure (cã-bú-ri) sf cãburi (cã-búrĭ) – (unã cu cumburã)

§ cãmbor (cãm-bórŭ) sn pl(?) – (unã cu cumburã)

§ cuburgi (cu-bur-gí) sm cuburgeadz (cu-bur-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cuburi
{ro: fabricant sau vânzător de pistol}
{fr: fabriquant ou vendeur de pistolets}
{en: gun maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

glar

glar (glárŭ) sm, sf, adg glarã (glá-rã), glari (glárĭ), glari/glare (glá-ri) – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i fapti; (om) tsi easti zurlu di minti, tsi ari glãritã di minti, tsi lj-ari fudzitã mintea; ahmac, anoit, cshura, ciulja, dabolja, divanã, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, ntreshcu, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, manglar, tabolja, shapshal, shabsha, shamandur, ta-o-to, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prost; nebun}
{fr: niais, bête, sot; fou}
{en: fool; mad, insane}
ex: tsi glar (hazo) hii!; cu glarlj-atselj ashitsi lipseashti s-ti portsã; tini eshti Costi ali Cati-atsea glara; glarlu aushashti trã minduirea-a altui; un glar aruncã nã cheatrã tu-amari, sh-unã njilji di mintiosh nu pot s-u scoatã; glarlu nu poartã coarni si s-cunoascã, cuvenda-l da di padi; pãnã s-mindueascã mintioshlji, glarlji sh-u tricurã bana; ts-bãgash mintea cu glarlji, ma glar di elj va ti fats; shi glarlu scoati (paradz), ma nu shtii s-lji tsãnã; a glarlui, tini lj-aspunj calea sh-el lj-u da valea!

§ glaru-lishor (glá-ru-li-shĭórŭ) sm, sf, adg glaru-lishoarã (glá-ru-li-shĭŭá-rã), glaru-lishori (glá-ru-li-shĭórĭ), glaru-lishoari/glaru-lishoare (glá-ru-li-shĭŭá-ri) – tsi easti ca glar sh-li fatsi lucrili fãrã tra si s-mindueascã multu; glar, lishor
{ro: uşu-ratic}
{fr: frivole, niais}
{en: light-minded, frivolous, careless}
ex: muljarea-aestã eara glaru-lishoarã

§ glarecicu (gla-réci-cu) sm, sf, adg glarecicã (gla-réci-cã), glarecitsã (gla-réci-tsã), glareciti/gla-recite (gla-réci-ti) – (unã cu glar)

§ glareshcu (gla-résh-cu) sm, sf, adg glareshcã (gla-résh-cã), glareshtsã (gla-résh-tsã), glaresh-ti/glareshte (gla-résh-ti) – (unã cu glar)

§ glãrushcu (glã-rúsh-cu) sm, sf, adg glãrushcã (glã-rúsh-cã), glãrushtsã (glã-rúsh-tsã), glãrushti/glãrushte (glã-rúsh-ti) – (unã cu glar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hazo

hazo (ha-zó) sm, sf, adg hazeauã (ha-zeá-ŭã), hazadz (ha-zádzĭ), hazeali/hazeale (ha-zeá-li) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, mutuleangã, muteai, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun, etc.
{ro: prostănac}
{fr: niais, sot, badaud, nigaud}
{en: stupid, fool}
ex: yinu cu mini, haze! (glare!); tsi hazo (glar) hii!

§ hazumarã (ha-zu-má-rã) sf hazumãri (ha-zu-mắrĭ) – lucru fãrã minti faptu di-un om hazo; lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti shi di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, ahmãclichi, anoisii, chirturã, hutsami
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}

§ hazuscu (ha-zús-cu) sm, sf, adg hazuscã (ha-zús-cã), hazushtsã (ha-zúsh-tsã), hazushti (ha-zúsh-ti) – (unã cu hazo)

§ hãzusescu (hã-zu-sés-cu) vb IV hãzusii (hã-zu-síĭ), hãzuseam (hã-zu-seámŭ), hãzusiri/hãzusire (hã-zu-sí-ri) – fac glãrinj; ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; glãrescu, hutsãscu, lishuredz
{ro: se prosti}
{fr: devenir stupide}
{en: becoming stupid}
ex: hãzusirã (glãrirã) di minti; s-hãzusi (glãri) di tut

§ hãzusit (hã-zu-sítŭ) adg hãzusitã (hã-zu-sí-tã), hãzusits (hã-zu-sítsĭ), hãzusiti/hãzusite (hã-zu-sí-ti) – cari sh-chiru putearea di bunã minduiri; cari fu glãrit di cariva; cari glãri; cari s-featsi hazo; glãrit, hutsãt
{ro: prostit}
{fr: devenu stupide}
{en: who became stupid}

§ hãzusiri/hãzusire (hã-zu-sí-ri) sf hãzusiri (hã-zu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om hãzuseashti; glãriri, hutsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hut

hut (hútŭ) sm, sf, adg hutã (hú-tã), huts (hútsĭ), huti/hute (hú-ti) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: sot, bête, badaud, nigaud, imbécile}
{en: stupid, fool}
ex: arãmasi ca hut (glar, cistisit); nu suntu huts (glari) puljlji?; sutili mãritã hutili (featili hljari sh-uruti); nu-l cãrtea, cã easti hut (hazo); tuts din casã suntu huts (glari), vãrnu nu-i ti cãtãndii

§ hutsami/hutsame (hu-tsá-mi) sf hutsãnj (hu-tsắnjĭ) – lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, ahmãclichi, anoisii, chirturã
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}
ex: multi hutsãnj (glãrinj, hazumãri) fatsi; cari hutsami (glãrimi) u plãteashti tora cu bana; feci hutsamea-aestã, ma s-mi ljertsã; shedz s-ascultsã hutsãnjli-a lui

§ hutsãlji/hutsãlje (hu-tsắ-lji) sf hutsãlj (hu-tsắljĭ) – (unã cu hutsami)
ex: hutsãlja (glãrimea) a muljariljei a lui si shtii

§ hutsãscu1 (hu-tsắs-cu) vb IV hutsãi (hu-tsắĭ), hutsam (hu-tsámŭ), hutsãtã (hu-tsắ-tã), hutsãri/hutsãre (hu-tsắ-rĭ) – ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; glãrescu, hãzusescu, lishuredz
{ro: se prosti}
{fr: devenir stupide}
{en: becoming stupid}
ex: s-hutsã (glãri) di harauã

§ hutsãt (hu-tsắtŭ) adg hutsãtã (hu-tsắ-tã), hutsãts (hu-tsắtsĭ), hutsãti/hutsãte (hu-tsắ-ti) – cari sh-chiru putearea di bunã minduiri; cari fu glãrit di cariva; cari s-adrã hut, cari glãri; glãrit, hãzusit, lishurat
{ro: prostit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lishor1

lishor1 (li-shĭórŭ) adg lishoarã (li-shĭŭá-rã), lishori (li-shĭórĭ), lishoari/lishoare (li-shĭŭá-ri) – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; tsi mizi s-avdi; ljishor, ljushor, nishor, njishor, efcul;
(expr:
1: lishor (di minti); glaru-lishor = (om) tsi easti lipsit di minti, fãrã giudicatã; tsi ari glãritã di minti; glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, etc.;
2: easti (u bãgã) tu lishoara = zburashti glãrinj, nu para zburashti cu tutã mintea, easti niheamã ca glar;
3: sãrbãtoari lishoarã = sãrbãtoari tsi nu s-tsãni)
{ro: uşor, prost, nebun}
{fr: léger, facile, sot, fou}
{en: light, slight, easy, fool, stupid}
ex: un nior lishor; apã lishoarã (lishor trã beari); oaspili nu-i di lishorlji
(expr: lishorlji di minti, glarlji); tu lishoara easti
(expr: easti ca glar); u bãgã tu lishoara
(expr: zburashti glãrinj, nu u-ari tutã mintea cãndu zburashti); ca lishor di minti
(expr: glar) tsi eara, scoasi cãciula s-lji tragã unã; scoalã hilja di amirã shi s-dutsi la omlu lishor
(expr: glar); muljarea aestã eara glaru-lishoarã; lishoarã-minutã ca nã fliturã

§ lishor2 (li-shĭórŭ) adv – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; tsi mizi s-avdi; efcula, culai, etc.
{ro: uşor}
{fr: légerement, aisément, facilement}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: lucrul tsi fac easti lishor ti fãtseari; calcã lishor; greu s-adari, lishor s-aspardzi; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; ahtari buneatsã nu s-discumpãrã lishor (efcula) cu unã cu doauã; lishor-lishor nu s-tritsea amarea cu unã cu doauã; trapsi un vimtu lishor-lishor

§ licshor1 (lic-shĭórŭ) adg licshoarã (lic-shĭŭá-rã), licshori (lic-shĭórĭ), licshoari/licshoare (lic-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1)

§ licshor2 (lic-shĭórŭ) adv – (unã cu lishor2)

§ lishuredz (li-shĭu-rédzŭ) vb I lishurai (li-shĭu-ráĭ), lishuram (li-shĭu-rámŭ), lishuratã (li-shĭu-rá-tã), lishurari/lishurare (li-shĭu-rá-ri) – fac tsiva sã ngreacã ma putsãn, s-hibã ma lishor; scad griutatea-a unui lucru; ljishuredz, nishuredz, njishuredz, efculipsescu, ifculipsescu; (fig: lishuredz = ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; ãnj cher mintea, glãrescu, hutsãscu, hãzusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn