DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

giur

giur (gĭúrŭ) (mi) vb I giurai (gĭu-ráĭ), giuram (gĭu-rámŭ), giuratã (gĭu-rá-tã), giurari/giurare (gĭu-rá-ri) – dzãc dinintea-al Dumnidzã (cu zborlu “giur”) cã atsea tsi spun easti dealihea, cã atsea tsi-lj tãxescu va s-u fac, etc.; fac giurat; dau giurat, ljau giurat, agiur, sprigiur, spigiur, prigiur, urchisescu
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter ser-ment}
{en: swear (on the Bible), take an oath}
ex: si zburashti cã giurash (cã ai datã giurat); giurai cã va yin; nu ti giurã ashi cã mini ti pistipsescu; pi tsi vrei s-giur?; cari giurã, angiurã!; furlu, sh-furã sh-giurã

§ giurat1 (gĭu-rátŭ) adg giuratã (gĭu-rá-tã), giurats (gĭu-rátsĭ), giurati/giurate (gĭu-rá-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiu-rat, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, urchisit
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: who has taken an oath}

§ giurari/giurare (gĭu-rá-ri) sf giurãri (gĭu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, sprigiurari, spigiurari, prigiurari, urchisiri
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of taking an oath}
ex: giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari

§ giurat2 (gĭu-rátŭ) sn giuraturi (gĭu-rá-turĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã va s-facã tsiva icã giurã cã nu dzãtsi minciunj; giuratic, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, giurãmintu, orcu;
(expr:
1: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
2: mi leg cu giurat = am datã zbor cu giurat cã va s-fac tsiva, cã nu va spun tsiva, etc.;
3: nj-leg limba cu giurat = giur cã un lucru tsi-l shtiu va-l tsãn ncljis tu cheptu sh-cã nu va-l spun a vãrnui;
4: trã giurat! = dip, ca trã ciudii!)
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
ex: tsi nod cu mãna s-noadã shi cu mãnjli nu s-diznoadã? (angucitoari: giuratlu); nodlu tsi cu gura s-noadã cu mãna nu s-diznoadã (angucitoari: giuratlu); limba nj-eara ligatã cu giurat; nu hiu ligat cu giurat (pot si zburãscu); giuratlu i giurat; calea tutã nu scoasirã cipit, trã giurat (dip, ca trã ciudii), din gurã; giuratlu eara pãnã dzua atsea; giuratlu a ljepurlui; el giuratlu nu-agãrshi; lji si dizligã limba di giurat (putea tora si zburascã, si spunã tsi s-avea faptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

porcu

porcu (pór-cu) sm portsi (pór-tsi) – pravdã criscutã di om piningã casã, trã carnea shi untura tsi lj-u da trã mãcari shi chealea trã tsãruhi, cu caplu mari shi mutslu (zurnãlu) lungu, cu truplu acupirit di peri ascuri shi shcurtsã; arãmãtor, deri;
(expr:
1: porcu areati = porcu mascur niciucutit;
2: agru-porcu; porcu agru = zulapi di pãduri, agrã, di fumealja-a porcului (cu cari sh-u-adutsi multu), cu ocljilj njits shi doi dintsã mãri tsi es cãtrã nafoarã dit gurã;
3: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
4: easti porcu = easti om fãrã arshini, om murdar, etc.;
5: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
6: di cheali di porcu, utri nu s-fatsi; cãshari di portsi s-nu fats = zbor tsi s-dzãtsi cãndu nu pots s-lu fats un lucru, cãndu atseali tsi ai trã fãtsearea-a lui nu s-uidisescu, nu suntu buni;
7: tsi u-ai, cã pascu portsi? = (i) tsi mi-ai, cã hiu glar?; (ii) tsi ti mealã, cã atseali tsi fac mini nu ti-arisescu?;
8: trã pãshteari portsilj fats; hii trã la portsã = nu eshti bun trã tsiva, trã altu lucru;
9: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã;
10: cari s-ameasticã tu tãrtsã, ãl mãcã portsilj = atselj tsi s-ameasticã tu lucri nibuni, va s-u patã; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts va mãcã;
11: tuts portsilj nã mutsã au = tuts unã soi suntu;
12: gortsãli atseali bunili, portsilj li mãcã = s-dzãtsi trã atselj tsi nu-ahãrzescu s-li aibã ma mãrli bunets)
{ro: porc}
{fr: porc, cochon}
{en: pig}
ex: tãljem porcul aeri; lu-arucuti ca pri-un porcu; tatsi, ca porcu surdu; hoarã di portsi
(expr: di oaminj nearushinats); ficiorlu ts-easti trã la portsã
(expr: nu easti bun trã tsiva); porcul, cãndu lu-ascuchi, dzãtsi cã da ploai; tsi tsã u-ai, cã pascu portsi?
(expr: cã hiu glar?)

§ poarcã1 (pŭár-cã) sf poartsi/poartse (pŭár-tsi) – feamina-a porcului;
(expr:
1: lj-dau poarca; l-pitrec s-pascã poarca = lu-agunescu, l-dau nafoarã di la lucru, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tastrul (tsãruhili), lj-usuc lingura;
2: alagã poarca trã purtselj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi alagã dupã lucri tsi nu s-aflã lishor)
{ro: poarcă, scroafă}
{fr: truie}
{en: sow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn