DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avlami

avlami (a-vlámĭ) sm avlameanj (a-vlá-meanjĭ) – un tsi s-leagã cu-un sots bun cu giurãmintu (shi amisticarea-a sãndzilui) cã va s-hibã ca doi frats; vlami, fãrtat
{ro: frate de cruce}
{fr: frère par la fraternisation par le sang}
{en: brother by a formal blood allegiance}

§ vlami (vlámĭ) sm vlameanj (vlá-meanjĭ) – (unã cu avlami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãrtat

fãrtat (fãr-tátŭ) sm fãrtats (fãr-tátsĭ) – cãlisitorlu tsi shadi ningã gambro, la numtã; oaspi multu bun, di-aproapea; un tsi s-leagã cu-un sots bun cu giurãmintu (shi amisticarea-a sãndzilui) cã va s-hibã avlami, ca doi frats; numã cu cari sh-grescu un cu-alantu doi sots bunj sh-nidispãrtsãts; frãtat, furtat, fãrtãtic, fãrtãtici; avlami, vlami, cãlisitor
{ro: fărtat, tovarăş, frate de cruce, cavaler de onoare}
{fr: compagnon, camarade, garçon d’honneur}
{en: companion, comrade, best man (wedding)}
ex: mash friptalji doi fãrtats dipriunã talji; s-acãtsarã fãrtats (s-ligarã ca fratslji, cu giurãmintu); nu talj nã oai s-u mãcãm, s-nã fãtsem fãrtats (oaspits, ca fãrtatslji)?; la numta-a frati-sui fui sh-mini fãrtat; nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta

§ frãtat (frã-tátŭ) sm frãtats (frã-tátsĭ) – (unã cu fãrtat)

§ furtat (fur-tátŭ) sm furtats (fur-tátsĭ) – (unã cu fãrtat)
ex: suflit di oaspi sh-di furtat (oaspi bun icã avlami); mini mash voi s-mi fac furtat (cãlisitor); la numta armãneascã suntu doi furtats shi dauã surati

§ fãrtãtic (fãr-tã-tícŭ) sm fãrtãtits (fãr-tã-títsĭ) – numã cu cari easti acljimat un fãrtat “ma njic”; fãrtãtici, fãrtãtush
{ro: fărtăţel, diminutiv dat unui fărtat}
{fr: diminutive de la “fãrtat”; petit compagnon}
{en: diminutive of “fãrtat”; little companion}
ex: vrea s-nj-u-adarã fãrtãticlu

§ fãrtãtici (fãr-tã-tícĭŭ) sm fãrtãtici (fãr-tã-tícĭ) – (unã cu fãrtãtic)

§ fãrtãtush (fãr-tã-túshĭŭ) sm fãrtãtush (fãr-tã-túshĭ) – (unã cu fãrtãtic)

§ fãrtãtlichi/fãrtãtliche (fãr-tãt-lí-chi) sf fãrtãtlichi (fãr-tãt-líchĭ) – simtsãmintu tsi-aduchescu un fatsã di-alantu doi fãrtats; fãrtãtsãlji
{ro: fărtăţie}
{fr: camaraderie}
{en: companionship}

§ fãrtãtsãlji/fãrtãtsãlje (fãr-tã-tsắ-lji) sf fãrtãtsãlj (fãr-tã-tsắljĭ) – (unã cu fãrfãtlichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frati/frate

frati/frate (frã-ti) sm frats (frátsĭ) – atsea tsi lu-ari un om (unã pravdã, mascur i feaminã) pri un mascur (om i pravdã) cu idyilj pãrintsã (icã mash un di elj, tatã i mamã); frãtic, fãrtic;
(expr:
1: (easti ca) frati = oaspi multu bun, tsi easti ca un frati;
2: frati bun = frati cu idyilj pãrintsã, tatã sh-mamã;
3: easti pi giumitati frati = tsi easti frati mash di un pãrinti, shi ari mash idyea dadã icã ari mash idyiul tatã)
{ro: frate}
{fr: frère}
{en: brother}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); eara trei frats shi unã sorã; doilji him frats bunj
(expr: avem idyilj pãrintsã); frati, frati nu hrãneashti ma cavai di cari nu lu-ari; iu si ncaci doi frats, anamisa s-nu ti badz; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz; sh-ashi, fratili-a meu! (cu nai putsãn un idyiu pãrinti; icã expr: oaspi multu bun); cari tsã-lj scoasi ocljilj?... frati-nju... tr-atsea-s adãncosh!

§ frãtic (frã-tícŭ) sm frãtits (frã-títsĭ) – frati ma njic
{ro: frăţior}
{fr: petit frère, cher frère}
{en: little brother, dear brother}
ex: nãs nãinti, frãtitslji dupã nãs; s-anciuparã, frãtic, unlu cu gura, sh-alantu cu coarda; arapi nveasta ninga nãoarã sh-aoa ti am, frãtic!; nu-i shicã aoa, lai frãtic; lã dzãsi s-tacã shi-lj bãshe la oclji frãtitslji

§ fãrtic (fãr-tícŭ) sm fãrtits (fãr-títsĭ) – (unã cu frãtic)

§ frãtsilji/frãtsilje (frã-tsí-lji) sf frãtsilji/frãtsilje (frã-tsí-lji) – soea tsi-lj fatsi (sãndzili tsi-lj leagã) doi oaminj tra s-hibã frats; vreari di frati; frãtsãlji, frãtsii;
(expr: frãtsilji = (i) vrearea tsi u au un ti-alantu doi oaspits bunj; (ii) fãrtãtlichi, fãrtãtsãlji, ligãtura tsi u-au faptã cu giurãmintu (shi amisticarea-a sãndzilui) doi i ma multsã sots buni cã va s-hibã avlami, ca doi frats)
{ro: frăţie, fraternitate}
{fr: fraternité}
{en: brotherhood, fraternity}

§ frãtsãlji/frãtsãlje (frã-tsắ-lji) sf frãtsãlji/frãtsãlje (frã-tsắ-lji) – (unã cu frãtsilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giur

giur (gĭúrŭ) (mi) vb I giurai (gĭu-ráĭ), giuram (gĭu-rámŭ), giuratã (gĭu-rá-tã), giurari/giurare (gĭu-rá-ri) – dzãc dinintea-al Dumnidzã (cu zborlu “giur”) cã atsea tsi spun easti dealihea, cã atsea tsi-lj tãxescu va s-u fac, etc.; fac giurat; dau giurat, ljau giurat, agiur, sprigiur, spigiur, prigiur, urchisescu
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter ser-ment}
{en: swear (on the Bible), take an oath}
ex: si zburashti cã giurash (cã ai datã giurat); giurai cã va yin; nu ti giurã ashi cã mini ti pistipsescu; pi tsi vrei s-giur?; cari giurã, angiurã!; furlu, sh-furã sh-giurã

§ giurat1 (gĭu-rátŭ) adg giuratã (gĭu-rá-tã), giurats (gĭu-rátsĭ), giurati/giurate (gĭu-rá-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiu-rat, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, urchisit
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: who has taken an oath}

§ giurari/giurare (gĭu-rá-ri) sf giurãri (gĭu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, sprigiurari, spigiurari, prigiurari, urchisiri
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of taking an oath}
ex: giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari

§ giurat2 (gĭu-rátŭ) sn giuraturi (gĭu-rá-turĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã va s-facã tsiva icã giurã cã nu dzãtsi minciunj; giuratic, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, giurãmintu, orcu;
(expr:
1: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
2: mi leg cu giurat = am datã zbor cu giurat cã va s-fac tsiva, cã nu va spun tsiva, etc.;
3: nj-leg limba cu giurat = giur cã un lucru tsi-l shtiu va-l tsãn ncljis tu cheptu sh-cã nu va-l spun a vãrnui;
4: trã giurat! = dip, ca trã ciudii!)
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
ex: tsi nod cu mãna s-noadã shi cu mãnjli nu s-diznoadã? (angucitoari: giuratlu); nodlu tsi cu gura s-noadã cu mãna nu s-diznoadã (angucitoari: giuratlu); limba nj-eara ligatã cu giurat; nu hiu ligat cu giurat (pot si zburãscu); giuratlu i giurat; calea tutã nu scoasirã cipit, trã giurat (dip, ca trã ciudii), din gurã; giuratlu eara pãnã dzua atsea; giuratlu a ljepurlui; el giuratlu nu-agãrshi; lji si dizligã limba di giurat (putea tora si zburascã, si spunã tsi s-avea faptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn