DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

giunglju

giunglju (gĭún-gljĭu) sn giungljuri (gĭún-gljĭurĭ) – dureari yii shi tãljitoasã tsi lu-agudeashti omlu iuva tu trup, dinapandiha, ca unã sulã; sulã, pundziri, amurtsãt, stihiptu, mãshcari, mushcari, ntsãpãturã
{ro: junghi}
{fr: douleur soudaine et violente en un point du corps; point pleurétique}
{en: short and sharp pain (stitch) in some part of the body}
ex: am un giunglu (nj-da ca sulã) tu plãtãri; giunglju tu inimã; mi-acãtsã un giunglju

§ giungljedz (gĭun-gljĭédzŭ) vb I giungljai (gĭun-gljĭáĭ), giungljam (gĭun-gljĭámŭ), giungljatã (gĭun-gljĭá-tã), giungljari/giungljare (gĭun-gljĭá-ri) – aduchescu un giunglju, unã dureari yii shi tãljitoasã tsi-nj treatsi dinapandiha, iuva prit trup (cheptu, dintsã, etc.)
{ro: avea junghiuri}
{fr: avoir des points de côté, sentir de douleurs violentes en un point du corps}
{en: feel sharp or stabbing pains}
ex: mi giungljadzã (nj-da giungljuri) tu dintsã

§ giungljat (gĭun-gljĭátŭ) adg giungljatã (gĭun-gljĭá-tã), giungljats (gĭun-gljĭátsĭ), giunglja-ti/giungljate (gĭun-gljĭá-ti) – cari aducheashti un giunglju tsi-lj treatsi dinapandiha prit trup
{ro: care simte un junghi}
{fr: qui a des points de côté, qui sent de douleurs violentes en un point du corps}
{en: who feels sharp, stabbing pains}

§ giunglja-ri/giungljare (gĭun-gljĭá-ri) sf giungljeri (gĭun-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti giungljat
{ro: acţiunea de a avea junghiuri}
{fr: action d’avoir des points de côté, de sentir de douleurs violentes en un point du corps}
{en: action of feeling sharp or stabbing pains}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gilit1

gilit1 (gi-lítŭ) sn giliti/gilite (gi-lí-ti) shi gilituri (gi-lí-turĭ) shi gilidz (gi-lídzĭ) –
1: armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); cãmac, cãmachi, harbã, mastrac, mãzdrac, condar, cundar, lantsi;
2: par lungu shi chipitos la un capit, sh-hiptu tu loc cu-alantu capit, sh-cu cari, tu chirolu-atsel veclju, lji ntsãpa oaminjlji (sh-lj-alãsa ntsãpats tu par pãnã la moarti) tra s-lji vatãmã cu mãri munduiri
{ro: suliţă, ţeapă}
{fr: lance, pique}
{en: lance, spear, javelin, pike}
ex: gilitili (cundarli) cãdzurã, nu puturã s-pitrundã; tutã veara s-au agiucatã cu gilitili; nj-tricu ca un gilit (ca unã sulã, giunglju) prit ureaclji; tricu ca un gilit (agonja, ca un fuldzir) piningã noi; gilitili nu nã pitrumsirã; canda un gilit (mastrac, hior) aratsi ãlj tricu pit trup

§ giliturã1 (gi-li-tú-rã) sf gilituri (gi-li-túrĭ) [bãgats oarã cã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “gilit1” cadi pi silaba dit mesi “li”, earã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “giliturã1” cadi pi silaba dit soni “turi”] – armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã di-unã veargã shcurtã sh-lishoarã (di-aradã di lemnu) tsi ari chipitlu sumigos (multi ori sh-cu-unã peanã la coadã) cari easti arcatã cu puteari di un arcu (duxar) stres; sãdzeatã, sudzeatã, suzeatã, sãitã, sãyitã
{ro: săgeată}
{fr: flèche}
{en: arrow}
ex: gilitura (sãita) a ta fudzea ma agonja di vimtul; gilituri (sãdzets) arushiti n foc

§ gilitipsescu (gi-li-tip-sés-cu) (mi) vb IV gilitipsii (gi-li-tip-síĭ), gilitipseam (gi-li-tip-seámŭ), gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsiri/gilitipsire (gi-li-tip-sí-ri) – vatãm (cu apala, tufechea, etc.) unã multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; fac mãchelj; trec prit lipidã (cutsut, apalã, etc.); mãchilipsescu
{ro: masacra}
{fr: massacrer}
{en: slaughter, massacre}
ex: s-gilitipsea (eara mãchilipsits) di mãnj pãngãni

§ gilitipsit (gi-li-tip-sítŭ) adg gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsits (gi-li-tip-sítsĭ), gilitipsiti/gilitipsite (gi-li-tip-sí-ti) – tsi easti vãtãmat (tricut prit lipidã); mãchilipsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãshcu

mãshcu (mắsh-cu) (mi) vb I mãshcai (mãsh-cáĭ), mãshcam (mãsh-cámŭ), mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcari/mãshcare (mãsh-cá-ri) – arup cu gura unã cumatã dit un lucru tsi s-mãcã (di-aradã, tra s-lu mãc); acats cu dintsãlj sh-lji strãngu tra s-disic tsiva (s-dinjic, s-ameastic, s-lj-aduc dureari a unui, s-lji scot sãndzi, etc.); mushcu, mursic; (fig:
1: mi mãshcã = nj-pari-arãu, mi fac pishman, mi tunusescu, mitãnjusescu; expr:
2: nj-mãshcu limba = fac un copus tra s-nu dzãc tsiva; nu dzãc tsiva, cã nu voi s-aspun tsi minduescu, tac;
3: mãshcã-ts nãrli = fudz di-aoa, s-ti lja neclu;
4: nj-mãshcu mãnjli = nj-yini multã zori;
5: el mãshcã loclu (tsara) = cadi pliguit mpadi (mortu, vãtãmat);
6: nj-mãshcu budzãli (mi mãshcu) di-arshini = mi-arushinedz multu;
7: mi mãshcã sharpili = cad pri mari cripãri, taxirãts;
8: mi mãshcã pãntica, buriclu = mi doari pãntica, canda mi mãshcã tsiva tu pãnticã)
{ro: muşca}
{fr: mordre}
{en: bite}
ex: ornjili tuti va mãshcã di mini; nã nipãrticã si ndridzea s-mãshcã amirãlu; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; mãshcã-ts limba
(expr: tats, nu dzã ahtãri zboarã); s-dutsea shi sh-mãshca mãnjli di inati
(expr: lj-yinea multã zori); tsã lj-arucutea mpadi di mãshca loclu
(expr: tsã-lj fãtsea si s-arucuteascã mortsã mpadi pri loc); va ti pingu s-mushti loclu; mi mãshcai (fig: mi feci pishman, mi tunusii) tr-atseali tsi dzãsh; s-mãshcarã di-arshini
(expr: s-arushinarã multu); apãrnji s-u mãshcã buriclu
(expr: s-u doarã pãntica); sharpi lai lu-ari mãshcatã
(expr: easti multu cripat, cãdzu tu mãri taxirãts)

§ mãshcat (mãsh-cátŭ) adg mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcats (mãsh-cátsĭ), mãshcati/mãshcate (mãsh-cá-ti) – tsi fu acãtsat shi stres cu dintsãlj tra s-hibã faptu sã-l doarã (s-hibã mãcat, s-hibã disicat, etc.); mushcat, mursicat
{ro: muşcat}
{fr: mordu}
{en: bitten}
ex: di lupoanji, arãu mãshcat

§ mãshcari1/mãshcare (mãsh-cá-ri) sf mãshcãri (mãsh-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãshcã tsiva; mushcari, mursicari
{ro: acţiunea de a muşca}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pondã

pondã (pón-dã) sf fãrã pl – unã lãngoari di plimunj (tsi u-acatsã omlu di-aradã cãndu sta tu multã arãtsimi), iu “pleura” (saclu, punga tu cari s-aflã bãgat plimunlu) ari adunatã (shi scoati unã soi di dzamã i pronj); plivrit, pundziri, ãndultsit
{ro: pneumonie, pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}
ex: multsã avea pondã (plivrit)

§ pundziri1/pundzire (pún-dzi-ri) sf pundziri (pún-dzirĭ) – (unã cu pondã)

§ pundziri2/pundzire (pún-dzi-ri) sf pundziri (pún-dzirĭ) – dureari yii shi tãljitoasã tsi ti-agudeashti iuva tu trup, dinãcali, ca unã sulã; sulã, giunglju, amurtsãt, stihiptu, mãshcari, mushcari, ntsãpãturã
{ro: junghi}
{fr: point de côté}
{en: sudden sharp pain (stitch) in one’s side}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

stihiptu

stihiptu (sti-híp-tu) sm stihiptsã (sti-híp-tsã) – dureari yii shi tãljitoasã tsi ti-agudeashti iuva tu trup, dinãcali, ca unã sulã; giunglju, sulã, pundziri, amurtsãt, mãshcari, mushcari, ntsãpãturã
{ro: junghi}
{fr: douleur soudaine et violente en un point du corps; point pleurétique}
{en: short and sharp pain (stitch) in some part of the body}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã