DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãbili/cãbile

cãbili/cãbile (cã-bí-li) sf fãrã pl (multi ori ufilisit ca adv) – catastasea tu cari s-aflã tsiva i cariva; faptul cã un lucru poati si s-facã (tora i trãninti); gabili, catastasi, catandisi, halã, stari
{ro: stare, situaţie, posibil}
{fr: (en) état, situation, possibilité}
{en: possibility, (in a) state (of)}
ex: cu cãbilea (cu starea) shi cu di fãrã-calea a lor; easti di cãbile (easti n stari) ma ghini s-moarã; eara di cãbili (putea, eara n stari) s-lu-adunã; tatã-su ljirtatlu eara multu giumertu, eara di cãbili (poati, n stari) si sh-da suflitlu; omlu vãdãnja nu lu-axeashti, lu axeashti cãbilea (catastasea) shi ndriptatica

§ dicãbili/dicãbile (di-cã-bí-li) adv – [scriat shi “di cãbili“, ca ma nsus] (lucru) tsi poati si s-facã; tsi lu-ari omlu tu puteari s-lu facã; tsi ari izini s-lu facã; avoleto
{ro: posibil}
{fr: possible}
{en: possible}
ex: nu fu dicãbili (nu fu avoleto, nu s-putu) s-lu mutã dit loc

§ gabili/gabile (ga-bí-li) sf invar – di cãili; (lucru tsi) poati si s-facã; (lucru) tsi-l dixescu; cãbili
{ro: în stare, posibil, acceptabil}
{fr: en état, possible, acceptable}
{en: in a state of, possible, acceptable}
ex: poati shi easti gabili tunusirea tsi (poati cã shi easti tunusirea atsea cari s-poatã) s-ti axeascã

§ cãbuli/cãbule (cã-bú-li) sf fãrã pl (multi ori ufilisit ca adv) – (lucru) tsi easti lugursit bun (shi vrei s-lu-aprochi); (lucru) tsi easti dupã cum ãl va i lu-ariseashti cariva; aduchiri, sinfunipsiri, dixiri, cãtãdixiri;
(expr: nu-l fac di cãbuli = nu voi s-lu ved ãn fatsã-nj, nu-l voi dip)
{ro: convenire, complacere, acord}
{fr: convenance; action de juger, de trouver bon; consentement}
{en: suitability, fitness; agreement}
ex: nu s-fatsi cãbuli (nu aproachi, nu-i sinfuni, nu dixeashti, nu cãtãdixeashti), cã-i arushini; yea-tsãrlji u fac di cãbuli (suntu sinfuni); mini nu pot s-fac di cãbuli aestã lugurii; nu fatsi di cãbuli (nu cãtãdixeashti) s-yinã la noi; nu mi fatsi di cãbuli dip (fig: nu mi va dip, nu va s-mi veadã, lu-agnusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuvurdã

cuvurdã (cu-vur-dắ) adg cuvurdoanji/cuvurdoanje (cu-vur-dŭá-nji), cuvurdadz (cu-vur-dádzĭ), cuvurdoanji/cuvurdoanje (cu-vur-dŭá-nji) – tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi sã mpartã cu altsã, atseali tsi ari; tsi easti cu mãna largã; giumertu, livendu, filotim, galantom, sãlghit
{ro: darnic, generos}
{fr: galant, généreux, main ouverte}
{en: gallant, generous, open-handed}

§ cuvãrdã (cu-vãr-dắ) adg cuvãrdoanji/cuvãrdoanje (cu-vãr-dŭá-nji), cuvãrdadz (cu-vãr-dádzĭ), cuvãrdoanji/cuvãrdoanje (cu-vãr-dŭá-nji) – (unã cu cuvurdã)

§ cuvurdãlãchi/cuvurdãlãche (cu-vur-dã-lắ-chi) sf cuvurdãlãchi (cu-vur-dã-lắchĭ) – mirachea sh-vrearea tsi u-ari cariva tra s-da shi sã mpartã cu altsã (tsi au ananghi) atseali tsi ari el; filutimii, giumertlãchi, livindeatsã
{ro: dărnicie, generozitate}
{fr: galanterie, générosité}
{en: gallantry, generosity, openhandedness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filantrop

filantrop (fi-lan-trópŭ) sm, sf, adg filantroapã (fi-lan-trŭá-pã), filantrochi (fi-lan-tróchĭ), filantroapi/filantroape (fi-lan-trŭá-pi) – om, di-aradã avut, tsi caftã s-agiutã oaminjlji oarfãnj; om cu mãna largã tsi fatsi ghinets ti lumea di deavãrliga; giumertu, cuvurdã
{ro: filantrop}
{fr: philanthrope}
{en: philanthropist}
ex: suntu avuts ma filantrochi, vãrnu nu dishcljidi gura fãrã s-lu-agiutã

§ filan-trupilji/filantrupilje (fi-lan-tru-pí-lji) sf filantrupilj (fi-lan-tru-píljĭ) – harea tsi-l fatsi omlu s-hibã filantrop; ghinetslji fapti di omlu filantrop, trã oarfãnj (ti lumea di-aradã, trã stat, etc.)
{ro: filantropie}
{fr: philanthropie}
{en: philanthropy}

§ filantru-pii/filantrupie (fi-lan-tru-pí-i) sf filantrupii (fi-lan-tru-píĭ) sf – (unã cu filantrupilji)
ex: bisearica nã nveatsã filantrupia

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filotim

filotim (fi-ló-tim) adg filotimã (fi-ló-ti-mã), filotinj (fi-lótinjĭ), filotimi/filotime (fi-ló-ti-mi) – (om) tsi ari vreari s-da shi sã mpartã tsi ari cu altsã; (om) cuvãrdã, cu mãna largã; (om) tsi ari mirachea s-hibã tinjisit; (om) tsi va ca faptili-a lui, s-lj-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; giumertu, cuvurdã, livendu, sãlghit
{ro: filotim, darnic, generos, mărinimos, ambiţios}
{fr: qui a de l’amour propre, qui se pique d’honneur; libéral, généreux; ambitieux}
{en: liberal (towards), generous, magnanimous; ambitious}
ex: suntu oaminj multu filotinj; filotimlu nu va s-lu filipseshti tutdiunã

§ filutimii/filutimie (fi-lu-ti-mí-i) sf filutimii (fi-lu-ti-míĭ) – mirachea shi vrearea tsi u ari un om giumertu tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; mirachea tsi u ari un om filotim ca, cu faptili-a lui, s-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; cuvurdãlãchi, livindeatsã
{ro: filotimie, dărnicie, generozitate, mărinimie}
{fr: amour propre, sentiment d’honneur, généreux}
{en: generosity, magnanimity}

§ filutinjii/filutinjie (fi-lu-ti-njí-i) sf filutinjii (fi-lu-ti-njíĭ) – (unã cu filutimii)

§ filutimisescu (fi-lu-ti-mi-sés-cu) (mi) vb IV filutimisii (fi-lu-ti-mi-síĭ), filutimiseam (fi-lu-ti-mi-seámŭ), filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-sí-ri) – l-fac pri cariva s-hibã filotim; mi-aspun filotim cu cariva (cã am inima bunã, cã hiu cuvurdã, cã am mirachea s-mi tinjiseascã lumea, etc.)
{ro: filotimisi}
{fr: mettre son propre amour à...; être jaloux de faire quelque chose; se piquer d’honneur}
{en: by doing something, be or make someone “filotim”}

§ filutimisit (fi-lu-ti-mi-sítŭ) adg filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisits (fi-lu-ti-mi-sítsĭ), filutimisiti/filutimisite (fi-lu-ti-mi-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã filotim; tsi fu agiutat di-un om filotim
{ro: filotimisi}
{fr: qui a mis son propre amour à...; qui est jaloux de faire quelque chose; qui se pique d’honneur}
{en: who made someone “filotim”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

galantu

galantu (ga-lán-tu) adg galantã (ga-lán-tã), galantsã (ga-lán-tsã), galanti/galante (ga-lán-ti) – (bãrbat) tsi easti livendu, ghini nviscut shi ndreptu (cuvurdã, cuvãrdã, giumertu, prãxit, etc.); (bãrbat) tsi s-poartã mushat cu muljerli
{ro: galant}
{fr: galant, bien habillé}
{en: gallant, well dressed}

§ galantom (ga-lan-tómŭ) adg galantomã (ga-lan-tómã), galantumanj (ga-lan-tu-mánjĭ), galantumani/galantumane (ga-lan-tu-má-ni) – (om) tsi easti galantu; tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi sã mpartã cu altsã oaminj atseali tsi ari; tsi lu-arãseashti s-da, s-facã doari; tsi easti cu mãna largã; filotim, cuvurdã, giumertu, livendu, sãlghit
{ro: galanton, darnic}
{fr: généreux}
{en: generous}
ex: tuts fraslj-a ljei suntu galantumanj (cuvurdadz)

§ galantumii/galantumie (ga-lan-tu-mí-i) sf galantumii (ga-lan-tu-míĭ) – mirachea sh-vrearea tsi u-ari cariva tra s-da shi sã mpartã cu altsã (cari au ananghi) atseali tsi ari el; purtarea pripsitã shi livendã tsi u ari un bãrbat fatsã di-unã muljari; filutimii, giumertlãchi, livindeatsã, cuvãrdãlãchi
{ro: galantomii, dărnicie, generozitate}
{fr: galanterie, générosité}
{en: gallantry, generosity}
ex: galantumia lj-eara cunuscutã di tuts cãts lu cunoscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giumertu

giumertu (gĭu-mér-tu) adg giumertã (gĭu-mér-tã), giumertsã (gĭu-mér-tsã), giumerti/giumerte (gĭu-mér-ti) – tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; (om) cu mãna largã; cuvurdã, livendu, filotim, sãlghit
{ro: darnic, generos}
{fr: galant, généreux, main ouverte}
{en: gallant, generous, open-handed}
ex: armãnlu easti giumertu (cuvurdã, filotim); tatã-su ljirtatlu eara multu giumertu, eara di cãbili si sh-da suflitlu; Dumnidzã fu giumertu (sãlghit, filotim)

§ giumertlãchi/giu-mertlãche (gĭu-mert-lắ-chi) sf giumertlãchi (gĭu-mert-lắchĭ) – mirachea sh-vrearea tsi u-ari cariva tra s-da shi sã mpartã cu altsã (tsi au ananghi) atseali tsi ari el; giumertsãlji, cuvurdãlãchi, filutimii, livindeatsã
{ro: dărnicie, generozitate}
{fr: galanterie, générosité}
{en: gallantry, generosity, openhandedness}
ex: shi giumertlãchea lipseashti s-aibã ziga n brãn

§ giumertsãlji/giu-mertsãlje (gĭu-mer-tsắ-lji) sf giumertsãlj (gĭu-mer-tsắljĭ) – (unã cu giumertlãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

njilã

njilã (njí-lã) sf njili/njile (njí-li) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (un ameastic di dureari, jali, mãrazi, caimo, etc.) cãndu veadi cariva cã s-pidipseashti (cã pati tsiva, cã tradzi multi, cã lu-aplucusescu ghiderli sh-cripãrli, etc.); anjilã, isafi;
(expr:
1: njilã greauã = jali mari;
2: mi curmã (mi-arupi, mi lja, nj-si fatsi, mi-aplucuseashti) njila; lj-plãngu (nj-cadi milii) di njilã = am (nj-easti, nj-yini) multu njilã di cariva, ãl njiluescu multu)
{ro: milă, tristeţe}
{fr: pitié, tristesse, compassion}
{en: pity, sadness, compassion}
ex: hartsa, fartsa, fãrã njilã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); nu-lj fu njilã di nãsã?; sh-featsi njilã Dumnidzã; Dumnidzã s-nã aibã tu njilã (s-nã njilueascã); njilã, lãcrinj sh-dor; sh-chetrili di mpadi-lj plãndzea njila; canda io pãtsãi bunlu, njila-a mea (fig: vruta-a mea)?; ãl curmã (l-lo) njila hãngilu
(expr: lj-fu multu njilã a hãngilui); aushlu-l curmã njila di
(expr: lu-aplucusi njila ti) mushica-a lui; nj-u njilã sh-trã tini, ma trã mini, buriclu-nj si bagã mpadi

§ anjilã (a-njí-lã) sf anjili/anjile (a-njí-li) – (unã cu njilã)
ex: ti curma anjila (jalea)

§ ninjilã (ni-njí-lã) sf ninjili/ninjile (ni-njí-li) – lipsita di njilã; atsea tsi nu-ari omlu cãndu lipseashti s-aibã njilã
{ro: lipsă de milă}
{fr: manque de pitié}
{en: lack of pity}
ex: mari ninjilã tsã fãtsesh (nu tsã featsish dip njilã)

§ njiluescu (nji-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV njiluii (nji-lu-íĭ), njilueam (nji-lu-ĭámŭ), njiluitã (nji-lu-í-tã), njiluiri/njiluire (nji-lu-í-ri) – aduchescu tu suflit un ameastic di jali (dureari, mãrazi, caimo, etc.) cãndu-l ved pri cariva cã s-pidipseashti (cã pati tsiva, cã tradzi multi, cã lu-aplucusescu ghiderli sh-cripãrli, etc.); ãlj plãngu di njilã; mi curmã njila; ãnj si fatsi njilã; nj-easti njilã; lu-am tu njilã; ãnj fac njilã di cariva sh-lu-agiut
{ro: milui}
{fr: avoir pitié de, prendre en pitié}
{en: pity, feel pity for}
ex: ãl njiluirã (lã si featsi njilã) sh-nu-l tãljarã; di mini s-njilui (avu njilã, sh-featsi njilã); a cãpitanlui ãlj si njilui (ãlj si featsi njilã, l-curmã njila); njluea-mi (ai njilã di mini) Dumnidzale!; Doamne, njiluea-nã (fã-ts njilã cu noi); vãrnãoarã avutsilja nu-ari cãdzutã pi mãnj ma buni, el njilueashti urfanja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãlghit3

sãlghit3 (sãl-ghítŭ) adg sãlghitã (sãl-ghí-tã), sãlghits (sãl-ghítsĭ), sãlghiti/sãlghite (sãl-ghí-ti) – tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; tsi easti cu mãna largã; cuvurdã, giumertu, livendu, filotim, galantom
{ro: darnic, generos}
{fr: galant, généreux, main ouverte}
{en: gallant, generous, open-handed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã